Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Din datele de mai sus rezulta următoarea ierarhizare în funcţie de suprafaţaagricolă pe care o au judeţele raportată la suprafaţa agricolă totală a regiunii. Astfeljudeţul Vaslui deţine cea mai mare suprafaţă agricolă (18.66% urmat de judeţeleBotoşani cu 18,26%, Iaşi cu 17.89%, Suceava cu 16.45%, Bacău cu 15.36% şiNeamţ cu 13.37%).Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productival terenurilor arabile este scăzut.Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, aceastăresursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile deculturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi desuprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietateprivată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere almecanizării lucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară,revenind 104,2 ha teren arabil la un tractor);- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste60 ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţatotală a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale încare se găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte,fertilitate scăzută a terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole,izolarea, căi de comunicaţie ineficiente.Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productival terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,78% din suprafaţajudeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foartescăzută datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) estesupus eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţulBotoşani, peste 150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având unteren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări deteren, judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şijudeţul Neamţ cu 68.700 ha.Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţereduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelorinsuficiente.Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului demaşini şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nupoată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi aveniturilor populaţiei.83