Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5,74 5,81 6,95 56,16 286,23 19,6-din care privatSursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Terenul agricolPeste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolăiar 28,1% o reprezintă pădurile.JudeţulPotenţialul agricol al regiunii :Suprafaţăagricolă(ha)Suprafatătotală(ha)Procent%Bacău 662,10 326,42 49,30Botoşani 498,60 387,86 77,78Iaşi 547,60 380,20 69,43Neamţ 589,60 284,04 48,17Suceava 855,30 349,50 40,86Vaslui 531,80 396,51 74,56Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Judeţul cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din total suprafaţă este Botoşani(77,78%) urmat de Vaslui (74,56%) (ele având peste 50% din totalul populaţieiocupate, în agricultură.Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1998-mii hectare este prezentatîn tabelul de mai jos.Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NESupr.totală 662,1 498,6 547,6 589,6 855,3 531,8 3685,0Supr.agric. 326,4 387,9 380,2 284,0 349,5 396,5 2124,5Din care:sector privat 271,3 364,3 288,6 228,9 284,3 303,4 1740,8Arabil 186,0 292,5 250,3 170,4 177,8 278,4 1355,4Păşuni 87,5 75,7 88,3 69,5 94,4 88,8 503,2Fâneţe 41,3 14,3 20,3 40,1 74,8 7,3 189,1Vii 7,9 2,4 12,5 1,1 - 17,7 41,6Livezi 3,7 2,9 8,8 3,0 3,5 4,2 26,3Păduri 281,4 57,2 99,1 260,5 456,6 78,9 1233,7Ape 15,0 13,8 13,1 10,3 13,7 8,5 74,4Alte suprafeţe 39,2 39,7 55,2 34,8 35,6 47,8 252,3Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8Sursa :C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.82
Din datele de mai sus rezulta următoarea ierarhizare în funcţie de suprafaţaagricolă pe care o au judeţele raportată la suprafaţa agricolă totală a regiunii. Astfeljudeţul Vaslui deţine cea mai mare suprafaţă agricolă (18.66% urmat de judeţeleBotoşani cu 18,26%, Iaşi cu 17.89%, Suceava cu 16.45%, Bacău cu 15.36% şiNeamţ cu 13.37%).Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productival terenurilor arabile este scăzut.Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, aceastăresursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile deculturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi desuprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietateprivată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere almecanizării lucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară,revenind 104,2 ha teren arabil la un tractor);- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste60 ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţatotală a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale încare se găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte,fertilitate scăzută a terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole,izolarea, căi de comunicaţie ineficiente.Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productival terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,78% din suprafaţajudeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foartescăzută datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) estesupus eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţulBotoşani, peste 150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având unteren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări deteren, judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şijudeţul Neamţ cu 68.700 ha.Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţereduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelorinsuficiente.Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului demaşini şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nupoată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi aveniturilor populaţiei.83
Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?