SolulSursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările petroliere(Zemeş-Bacău), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, FunduMoldovei, Broşteni-steril de cupru, exploatarea minieră Călimani-sulf, toate dinjudeţul Suceava, CET II Holboca (cenuşă, zguri), SC Fortus SA Iaşi (nisipuriturnătorie), SC Antibiotice SA Iaşi, SC Terom SA Iaşi (halde nămoluri), fermelezootehnice Războieni (dejecţii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuriturnătorie, ţunder uleios).O problemă deosebită o constituie deşeurile menajere şi industriale ce rezultăîn cantităţi mereu sporite şi care sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şicomunale, dar care afectează şi alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.Un caz particular îl constituie numeroasele depozite de rumeguş,caracteristice zonelor forestiere.Staţii de tratare a apei şi platforme de gunoiCa o caracteristică regională, se evidenţiază faptul că atât capacităţile staţiilorde epurare ape reziduale cât şi capacităţile haldelor de depozitare deşeuri suntinsuficiente faţă de cerinţe.Ponderea necesarului faţă de situaţia existentă se situează la cca. 30% <strong>pentru</strong>staţiile de epurare, necesarul de investiţii <strong>pentru</strong> treapta biologică de epurare şichimică, acolo unde este cazul, fiind chiar mai ridicat şi cca. 40% <strong>pentru</strong> haldele dedeşeuri.Referitor la dotările existente şi modul de exploatare a acestora, numailocalităţile urbane şi principalele localităţi rurale sunt echipate cu sistem centralizatde alimentare cu apă şi canalizare, iar numărul staţiilor de epurare este şi mai redus,multe dintre acestea funcţionând necorespunzător ca urmare a:- capacităţilor insuficiente;- dotărilor nesatisfăcătoare;- exploatării necorespunzătoare.În consecinţă, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate încursuri de apă de suprafaţă sau infiltrate în subteran, afectând calitatea acestora.În acest sens pot fi evidenţiate judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.Platformele de gunoi existente sunt în număr insuficient şi în marea majoritate,nu sunt amplasate şi amenajate corespunzător, fapt ce determină un impact negativasupra tuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort <strong>pentru</strong> oameni.De fapt se poate afirma că nu există în cadrul regiunii nici o haldă de reziduriamenajată conform principiilor ecologice.76
4.4 Evaluarea comparativă faţă de tendinţele la nivelnaţional în domeniul protecţiei mediului. Concluzii.Regiunea Nord-Est nu se confruntă cu fenomene de poluare deosebit degravă, fiind încă o regiune “curată”.La nivel regional, principalele probleme de mediu sunt legate de :- proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectareneselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor,depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor,existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-alungul căilor rutiere);- despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;- fenomene de eroziune a solului, ce afectează în principal, partea deest a regiunii;- apa potabilă(cantitate, calitate, distribuţie);- poluarea locală sau zonală determinată de :- activităţi industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;- exploatări miniere(cărbune, minereu radioactiv, sulf, cupru,mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei;- trafic(insuficienţa sau inexistenţa unor căi rutiere ocolitoare) cuimpact asupra aerului şi nivelului de zgomot;- aglomerări urbane, cu impact asupra aerului (centrale termicepe combustibil lichid), apelor (staţii de epurare de capacitateinsuficientă) şi solului (deşeuri);- fermele zootehnice, cu impact asupra apei şi solului.Faptul că marii agenţi poluatori îşi reduc/restrâng activitatea, lăsând loculîntreprinderilor mici şi mijlocii, mai flexibile, cu posibilităţi mai mari de abordaredurabilă a dezvoltării lor, în conformitate cu prevederile legislative actuale, a creatpremise <strong>pentru</strong> a pune accentul şi pe calitatea mediului.Unele judeţe din cadrul regiunii au beneficiat de programe şi proiecte cucofinanţare externă în domeniul protecţiei mediului.Astfel, se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizăriale sistemelor de alimentare cu apă (judeţul Iaşi), modernizări, retehnologizări şidezvoltări ale unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Piatra Neamţ, Roman), <strong>pentru</strong>colectarea selectivă a deşeurilor şi amenajarea unei halde ecologice (Piatra Neamţ),reducerea riscurilor datorate industrie (zona Bacău-Oneşti şi platforma chimicăSăvineşti – S.C. Fibrex S.A.), reducerea emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A.Bicaz – F-ca Taşca), conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică a ParculuiNaţional Ceahlău, proiect demonstrativ de utilizare a rumeguşului generat deinstalaţii de debitare a lemnului (pe văile râurilor Bicaz şi Dămuc), programul CREDOde colaborare transfrontalieră <strong>pentru</strong> monitorizarea râurilor Prut şi Siret (judeţulBotoşani).Referitor la impactul activităţii antropice asupra mediului, considerăm căinstruirea specifică ce se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (grădiniţe, şcoli) nuacoperă toată problematica de mediu şi cuprinde numai un segment al populaţiei.77
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti