35302520151050BacauConcentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)19,518,324,531,429,81823,2428,760,5 0,5 1,2 0,5 0,6 0,7 0,68 1,2BotosaniIasiNeamtSuceavaVasluiRegiunea NERomaniaingrasamintechimice pe terenuriagricolepesticide pe terenuriagricoleSe observă că regiunea Nord-Est se situează sub media pe ţară la conţinutulde îngrăşăminte chimice şi la cca. 50% din media naţională la conţinutul de pesticideîn sol.Floră şi faunăDeşi nu se poate vorbi despre o afectare gravă a vegetaţiei şi faunei, nivelulmai ridicat de poluare din perioada anterioară a determinat o reducere a efectivuluide specii (cursurile de apă Vasluieţ şi Bârlad, judeţul Vaslui) şi asociaţii floristiceacvatice (valea Bârladului-Delea, judeţul Vaslui), specii pe cale dispariţie din faună(rândunica, lăstunul, cocoşul de mesteacăn – judeţul Bacău, râsul, capra neagră,vulturul negru, cocoşul de munte, acvila de munte, lostriţa, zimbrul – judeţul Neamţ)şi din floră (Papucul Doamnei, Laleaua Pestriţă - judeţul Bacău, Floarea de Colţ,Ghinţura Galbenă, Sângele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruşcuţade Primăvară, Dediţelul, Angelica – judeţul Neamţ).În Regiunea Nord-Est există patru parcuri naţionale: Ceahlău (17.391 ha) şiBicaz-Chei –Hăşmaş (6.026 ha) , Rodna şi Calimani şi numeroase rezervaţii naturalefloristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice,parcuri dendrologice şi monumente ale naturii.Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesccuantificate în tabelul următor:74
Gradul de afectare al pădurilor(%):Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever UscatBacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53-0,4 răşinoaseRomânia 65,6 21,7 11,4 0,8 0,5-0,5 foioaseSursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 (datele se referă laanul 1996).În judeţul Suceava, munţii Călimani, prezenţa poluanţilor acizi în atmosferă adeterminat ofilirea plantelor tinere, cloroze şi necroze la arbori şi arbuşti, cu afectareafondului silvic pe o suprafaţă de cca. 1.500 ha, cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanţă de 1-2 km de sursă şi pierderi de creştere a arborilor de la 20% la50% în ultimii 20 ani.4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii,scurgeri, contaminări.AerulExploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de noxede bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric şi de sulfaţi, cu impactnegativ direct cât şi prin precipitaţii acide în arealul Vatra Dornei Călimani.Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC ChimcomplexSA Borzeşti (emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acidsulfuric), SC Rafo SA Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), platforma chimicăSăvineşti-Roznov (amoniac, bioxid şi trioxid de sulf), SC Moldocim SA Bicaz-Taşca(pulberi sedimentabile), SC Petrotub SA Roman (oxizi de azot, oxid şi bioxid decarbon, bioxid de sulf, pulberi metalice, vapori de acizi), CET I-Iaşi, CET I-Holboca,SC Fortus SA Iaşi, CET Botoşani, în general, centralele termice orăşeneşti sauindustriale ce funcţionează utilizând combustibil lichid sau solid.ApaApele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,evacuate în ape de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursăimportantă de afectare a calităţii acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregiiregiuni.Referitor la sursele industriale, menţionăm SC Chimcomplex SA Bacău(cloruri), SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC Comtom SA, SC Fortus SAIaşi, SC Antibiotice SA Iaşi, Tomeşti-fermele Războieni încărcare organică),platforma chimică Săvineşti-Roznov (ion amoniu), exploatările miniere din judeţulSuceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leşu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metalegrele şi pH acid).75
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti