) Apele de suprafaţăConform datelor din Anuarul statistic al României 2000, totalul lungimilorsupravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şirespectiv 1588 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut :Categ. I Categ. II Categ. III Peste limitele categ. III(%) (%) (%) (degradat, %)Bazin hidrografic Siret 57,5 31,9 1,7 8,9Bazin hidrografic Prut 34,6 23,4 19,7 22,3Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Apele de suprafaţă prezintă:- încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise peanumite tronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râulSiret, râul Prut, râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de apeinsuficient epurate din staţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilornecontrolate de deşeuri pe malul cursurilor de apă;- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana -(exploatările miniere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereuradioactiv-Crucea, Ostra, sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică apârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APMSuceava , efectuate în 1998);- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmarea activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani,Neamţ, cu afectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), aactivităţilor din zone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţulBacău), fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).SolulDegradarea solului se datorează fenomenelor de:- alunecări de teren- eroziuni de suprafaţă şi deadâncimeÎn judeţul Vaslui, de exemplu,suprafaţa totală afectată de procesenaturale de degradare, reprezintă 70,5%din suprafaţa agricolă a judeţului. Pe71% din suprafaţa afectată s-auexecutat lucrări de combatere a eroziuniisolului (conform studiului ISPIFBucureşti, 1994)Zone afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de sud –sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti, Flămînzi,Lunca, Albeşti si Stefăneşti;72
in judeţul Neamţ:-in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirig-pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz-in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcina-pe raza comunei Făurei in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinulrâului Elan, zona de sud-est a judeţului; in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilorde teren, situate în partea centrală si de nord; in judeţul Suceava în raza localităţilor:-Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus-Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, BoroaiaZone afectate de inundaţii: bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor Borca, Costişa, Podoleni,în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumularea Stînca-Costeşti,precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilorTrotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;- exces de umiditate;- degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, PoduTurcului, Livezi, Corbasca);- salinizări;- alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ);- acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-Săvineşti);- depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş);- depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitatede stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai înjudeţul Suceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, caurmare a activităţii de exploatare minieră din zonă;- poluare chimică cu: produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti); metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelorindustriale(S.C. Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău,exploatările miniere de uraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava); pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor încadrul regiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţionaleste prezentată în graficul din figura următoare.73
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti