4.Mediul înconjurător4.1 Descrierea generală a problemelor de mediuînconjurător<strong>Dezvoltare</strong>a durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creştereaeconomică şi conservarea şi reconstrucţia cadrului natural, care să asigure odezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale cât şi cele deperspectivă.Acest deziderat nu este realizat în cadrul regiunii Nord-Est ca urmare aexistenţei unor capacităţi de producţie supradimensionate, tehnologii uzate moral şifizic, insuficienţei sau lipsei unor mijloace financiare <strong>pentru</strong> procurarea unorechipamente de protecţie a mediului precum şi datorită unui management orientat îngeneral spre obţinerea unui profit imediat şi direct.Contextul legislativ actual, deşi lipsit de norme tehnice şi regulamente tehnicespecifice în domeniul mediului şi grevat de necorelări între reglementările pe factoride mediu, oferă totuşi cadrul general necesar reconsiderării problematicii de mediudin perspectiva dezvoltării durabile.Principalele problemele de mediu la nivelul regiunii sunt:- în domeniul gestionării deşeurilor industriale şi menajere;- despăduririle, care favorizează şi alunecările de teren;- fenomenele de eroziune a solului;- apa potabilă(surse, stare tehnică captări, trasee de distribuţie, staţii detratare) ;- poluarea locală cauzată de activităţi economice(industriale şi agricole)şi de aglomerările urbane.4.2 Indicatori <strong>pentru</strong> evaluarea nivelului de degradare afactorilor de mediu: aer, apă, sol, floră, faună.Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici,monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi aleSistemelor de Gospodărire a Apelor.Reţeaua de supraveghere şi monitorizare existentă la nivelul judeţelor s-aextins sub aspectul numărului secţiunilor şi şi-a îmbunătăţit activitatea, inclusiv prinextinderea gamei indicatorilor analizaţi.Unele judeţe(Bacău, Neamţ) au beneficiat de asistenţa tehnică şi financiarăprin colaborări între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ministereleomoloage din Olanda şi Danemarca.Aceste colaborări, derulate în teritoriu prin intermediul agenţiilor de protecţie amediului, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Acţiune <strong>pentru</strong> ProtecţiaMediului” la nivelul judeţului implicat.Ca apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a niveluluiconcentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii activităţiieconomice sau a încetării acesteia, în cazul unor agenţi economici, şi în mai micămăsură, ca urmare a modernizărilor sau investiţiilor în domeniu.70
AerulPrincipalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic alRomâniei/2000, sunt :-pulberile sedimentabile. În judeţul Vaslui se înregistrează cea mai ridicatăfrecvenţă a depăşirii concentraţiei maxime admisibile (Bârlad 90,91%, Huşi 91,67%,Negreşti 93,75%, Vaslui 95,83%), urmat de municipiul Iaşi 50,00%, municipiul PiatraNeamţ 10,50%, comuna Vereşti din judeţul Suceava 8,33 %, municipiul Suceava6,06%. Concentraţia maximă efectivă a pulberilor sedimentale înregistrează cea maimare valoare în municipiul Iaşi (87,17 g/m 2 ), iar concentraţia medie anuală apulberilor sedimentale înregistrează cea mai mare valoare de asemenea înmunicipiul Iaşi (39,27 g/m 2 ).-pulberile în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (4,25%) şi în localitateaTaşca – jud. Neamţ (2,80%).- sulfaţi în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (9,77%) şi în localitateaSăvineşti – jud. Neamţ (7,80%).-amoniac. Valori ale fracvenţei depăşirii concentraţiei maxime: 2,00%Săvineşti – jud. Neamţ, 1,04% municipiul Iaşi, 0,35% municipiul Bacău, 0,32%municipiul Suceava, 0,29% municipiul Botoşani,-metil-mercaptani(municipiul Suceava – 5,62% fracvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime).-acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău –0,10% fracvenţei depăşirii concentraţieimaxime)Prezenţa precipitaţiilor acide (datorită Uzinei de preparare de la TarniţajudeţulSuceava, la punctul de control Ostra, a crescut frecvenţa precipitaţiilor acidede la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comuna Cacica s-au constatat căderide precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii 1996-1998).Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH 4(valoarea maximă este 35,5mg/l), NO 2 4,7mg/l şi SO 4 2- 41mg/l (anul 1998).Apaa) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, aamoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţulNeamţ – aval de municipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorităplatformei chimice Săvineşti-Roznov;în zona localităţilor Cracăul Alb şiCracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânza freaticădin zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şiprezintă duritate crescută.În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe razaoraşelor şi comunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiatedepăşiri ale limitelor excepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilordin sectorul zootehnic şi tratării chimice a solului.71
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti