Situatia locurilor de munca nou create comparativ cu numaruldisponibilizarilor3000025000locuri de munca noucreatepersoanedisponibilizate20000150001000050000Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiStrategia <strong>pentru</strong> dezvoltare regională pune accentul pe dezvoltareaîntreprinderilor mici şi mijlocii care pot asigura, în condiţiile unui sprijin corespunzător,un număr crescând de locuri de muncă.Nivelul veniturilor pe ramuriAnalizând datele statistice privind situaţia câştigului mediu lunar pe activităţiale economiei naţionale la 31 decembrie 1999 (Anexa I.3.27), se remarcă faptul că înunele ramuri în care predomină regiile autonome (energie, transporturi şitelecomunicaţii), precum şi în instituţiile financiar – bancare, nivelul mediu al salariiloreste mult mai înalt decât media pe economie, în timp ce în instituţiile bugetare estemult sub medie. Totodată, veniturile din agricultură au rămas la niveluri foarte mici,rezultat al condiţiilor în care se practică agricultura în regiunea Nord-Est.Comparaţie cu tendinţele de pe piaţa naţională a forţei demuncăForţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţiiîntre 16 – 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, laînceputul anului 1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % dintotalul populaţiei ocupate, plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuireapopulaţiei ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primarşi terţiar. Această tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristicăprincipală creşterea ponderii sectorului terţiar, <strong>pentru</strong> acoperirea cererii de servicii înmediul urban şi, mai ales, în mediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate.Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structuriiprofesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii(67,70% la nivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe contpropriu (25,81%, respectiv 14,70%), membrii asociaţiilor cooperatiste (3,10%,respectiv 2,91%), lucrătorii familiali neremuneraţi (3,07%, respectiv 2,12%), patronii(0,19%, respectiv 0,31%).68
La 1 iulie 1999, rata şomajului era de 14,9%, faţă de 11,8% pe ţară. Clasareape primul loc la nivel naţional în raport cu acest indicator, este justificată dacă se ia înconsiderare faptul că trei din judeţele regiunii Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Vaslui) aurata şomajului foarte ridicată (peste 17%).Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, cei mai afectaţi de şomaj suntmuncitorii (53,27%), faţă de 31,98% persoane fără calificare, 13,27% persoane custudii medii şi 1,48% persoane cu studii superioare.Cauzele <strong>pentru</strong> care rata şomajului la nivel de regiune este foarte ridicată şitendinţele care se manifestă în evoluţia şomajului, pe categorii de vârstă, sexe,profesii şi medii sunt determinate în principal de structura economică, bazatăpreponderent pe o industrie cu competitivitate redusă.În ceea ce priveşte nivelul veniturilor pe ramuri, datele statistice ilustrează oinferioritate comparativă faţă de situaţia existentă pe plan naţional(Anexa tab. 3.28 şifigura de mai jos):Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)2000180016001400120010008006004002000NE SE Sud SV Vest NV Centru Bucurestiagricultura industrie comertConcluzii:Populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est reprezintă 16% din totalulpopulaţiei active ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediulrural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.Ca urmare a procesului de restructurare şi privatizare, a declinuluieconomic şi aplicării OUG 9/97 şi 22/97, în ultimii doi ani au fost disponibilizate peste20.000 persoane. în aceeaşi perioadă, s-au creat cca. 2500 locuri de muncă.Pe categorii de personal, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii şipersoanele fără calificare.Se constată redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar însectorul primar şi terţiar, fenomen ce se estimează a fi în creştere în următorii ani, înconcordanţă cu evoluţia acestor sectoare.Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare aforţei de muncă cu experienţă sub opt ani, <strong>pentru</strong> a valorifica tinerii cu pregătiremedie şi superioară care astăzi nu se pot afirma pe plan local.69
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti