mare de întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenuriloragricole. (Anexa I, tab3.20).Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu140.000 şi respectiv 171.000, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 70.000(18,6% din totalul populaţiei sale).Din punctul de vedere al structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, ceamai mare pondere o detine grupa de „mijloc”, 35-49 de ani, adica 31,8%, urmata degrupa 25-34 ani cu o pondere de 25,4%, ca in graficul de mai jos:Structura populatiei ocupate pe grupe devarsta10.40%13%19.40%31.80%25.40%15-24 ani25-34 ani35-49 ani50-64 anipeste 65 aniStructura şomajuluiRegiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşteşomajul. Evoluţia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o creştere continuă anumărului de şomeri, concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare asocietăţilor cu capital majoritar de stat la cerinţele economiei bazate pe cerere şiofertă. Aceasta situatie s-a agravat, rata somajului crescand si in ultimul an (Anexa I.– tabelul 3.21). În condiţiile lipsei acute a fondurilor necesare <strong>pentru</strong> retehnologizareşi investiţii, mulţi manageri au optat <strong>pentru</strong> creşterea productivităţii muncii prindisponibilizare de personal.Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accentegrave în special în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui,zonele miniere ale judeţelor Bacău şi Suceava).Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 11,8%, în Regiunea Nord-Esttoate judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă <strong>pentru</strong> judeţul Iaşi) iarjudeţele Neamţ, Botosani şi Vaslui ating “recordul” de 17,8%, 17,7% respectiv 17,5%.Mai mult, acest fenomen este însoţit de o creştere a numărului de şomerineindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legale <strong>pentru</strong> acordarea alocaţiei de sprijinşi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţele unde disponibilizările masives-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizarea tendinţei de descreştereeconomică (vezi Anexa I, tabelele 3.32, 3.33, 3.34, 3.35 precum si figura de mai jos):66
30Evolutia ratei somajului in regiune252015105BacauBotosaniIasiNeamtSuceavaVaslui01991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Pe sexe, 54,88% din şomeri sunt bărbaţi, iar 45,12% femei, mai afectată defenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani (Anexa I. 3.22, 3.23).Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, 54,9% din totalul şomerilor suntmuncitori, 13,25% persoane cu studii medii, 9,17% sunt persoane fără calificare şi1,49% persoane cu studii superioare (Anexa I,3.24).Judeţele Bacău şi Botoşani înregistrează cel mai ridicat nivel al şomerilor dinrândul muncitorilor (64,67% şi, respectiv, 61,93% din total şomeri), la polul opussituându-se judeţele Iaşi şi Neamţ (49,46% şi 37,12%).Nivelul cel mai scăzut al şomerilor din rândul persoanelor cu studii superioarese înregistrează în judeţele Neamţ şi Vaslui (0,65% şi, respectiv, 1,07%).În regiune sunt declarate două zone defavorizate, şi anume zonele miniereComăneşti – Bacău şi Bucovina – Suceava, în care societăţile comercialebeneficiază conform OUG Nr. 24/30.09.1998 (şi reactualizată în 15.01.1999) deunele facilităţi fiscale, care pot contribui la reducerea numărului de şomeri şiîmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă ocupate în zonă.Forţa de muncă disponibilizată, noi locuri de muncă createÎn perioada ultimilor ani şi în regiunea de Nord-Est, piaţa muncii a fostcaracterizată de tensiuni ca urmare a creşterii ofertei forţei de muncă, cât şi datorităacţiunii factorilor specifici perioadei de tranziţie. Urmare a procesului de restructurareşi privatizare şi a declinului economic, prin aplicarea Ordonanţelor nr.9/1997 şi22/1997, între anii 1997 si 1999, în regiunea Nord-Est au fost disponibilizate 211.068persoane (Anexa I.tab. 3.25).Pentru atenuarea efectelor şomajului, a dezechilibrului între cererea şi ofertade forţă de muncă, au fost promovate o serie de măsuri cum ar fi: crearea unor noilocuri de muncă, calificarea şi recalificarea persoanelor disponibilizate, acordareaîntr-o singură tranşă a salariilor compensatorii.Situaţia, pe judeţe, a locurilor de muncă nou create la 1 ianuarie 1998, înregiunea NE, se prezintă în din Anexa I, tab. 3.26.67
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti