Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

mare de întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenuriloragricole. (Anexa I, tab3.20).Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu140.000 şi respectiv 171.000, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 70.000(18,6% din totalul populaţiei sale).Din punctul de vedere al structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, ceamai mare pondere o detine grupa de „mijloc”, 35-49 de ani, adica 31,8%, urmata degrupa 25-34 ani cu o pondere de 25,4%, ca in graficul de mai jos:Structura populatiei ocupate pe grupe devarsta10.40%13%19.40%31.80%25.40%15-24 ani25-34 ani35-49 ani50-64 anipeste 65 aniStructura şomajuluiRegiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşteşomajul. Evoluţia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o creştere continuă anumărului de şomeri, concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare asocietăţilor cu capital majoritar de stat la cerinţele economiei bazate pe cerere şiofertă. Aceasta situatie s-a agravat, rata somajului crescand si in ultimul an (Anexa I.– tabelul 3.21). În condiţiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizareşi investiţii, mulţi manageri au optat pentru creşterea productivităţii muncii prindisponibilizare de personal.Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accentegrave în special în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui,zonele miniere ale judeţelor Bacău şi Suceava).Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 11,8%, în Regiunea Nord-Esttoate judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă pentru judeţul Iaşi) iarjudeţele Neamţ, Botosani şi Vaslui ating “recordul” de 17,8%, 17,7% respectiv 17,5%.Mai mult, acest fenomen este însoţit de o creştere a numărului de şomerineindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legale pentru acordarea alocaţiei de sprijinşi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţele unde disponibilizările masives-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizarea tendinţei de descreştereeconomică (vezi Anexa I, tabelele 3.32, 3.33, 3.34, 3.35 precum si figura de mai jos):66