3.2 <strong>Analiza</strong> structurala a pietii muncii si a posibilitatilor deangajareStructura forţei de muncăLa sfarsitul anului 1999, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de1.383.400 persoane, reprezentând 36,3% din totalul populaţiei regiuni şi 16,4% întotalul populaţiei active a ţării (Anexa I, tab3.17,3.18).In tabelul urmator sunt date referitoare la populatia activa ocupata sineocupata, pe judete si pe regiune:Judetul Populatia activa, din Ocupata Neocupatacare:Total regiune 1626202 1383400 242802Bacau 276367 239900 36467Botosani 212647 175000 37647Iasi 353059 309700 43359Neamt 265694 218500 47194Suceava 316268 273500 42768Vaslui 202167 166800 35367Sursa: Anuarul statistic 2000In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scăderecontinuă a ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului dedeclin economic care s-a accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar destat, care mobilizau cel mai mare număr de salariaţi, efectuând restructurări, ceea cea însemnat, odată cu renunţarea la o serie de activităţi şi disponibilizarea unui marenumăr de personal.1009080706050403020100Evolutia numarului de salariati ai regiuniii(mii persoane)92.2481.82Total79.44IndustrieAgriculturaConstructii75.9875.1573.721991 1992 1993 1994 1995 1996 1997Din punct de vedere al populaţiei active ocupate pe activităţi ale economieinaţionale, în regiunea Nord-Est se înregistrează o superioritate comparativă faţă denivelul mediu naţional în: agricultură (cu 8,76%), silvicultură (cu 0,24%), în activitateade hoteluri şi restaurante (cu 0,19%). Totodată, există sectoare unde media pe total67.664
egiune este inferioară mediei la nivel naţional: industrie (cu 4,06%), construcţii (cu0,93%), comerţ (cu 1,65%), transport şi depozitare (cu 1,22%), poştă şitelecomunicaţii (cu 0,11%), activităţi financiar-bancare şi de asigurare (cu 0,26%) şitranzacţii imobiliare (cu 0,88%) – Anexa I, tabelul 3.19. In graficul urmator esteevidentiata situatia populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei nationaleprecum si procentul de femei in populatia activa si ocupata:0.60.50.446.80%50.38%0.30.220.60%25.95%0.103.10%%femei ocupate%populatie ocupata in industrie%populatie ocupata in servicii%populatie ocupata in agricultura%populatie ocupata in constructiiCea mai mare parte a populatiei ocupate din regiune se concentreaza inagricultura (50,38%), 20,6% din populatie in industrie, 3% in constructii si 26% inservicii (publice si private). Judetele cu ponderea cea mai mare a populatiei ocupatepe domenii sunt: <strong>pentru</strong> industrie – Bacau si Iasi, <strong>pentru</strong> agricultura – Suceava si Iasi,<strong>pentru</strong> constructii – Bacau si Iasi, <strong>pentru</strong> servicii – Iasi (Anexa I, tabelele 3.29, 3.30 si3.31). Totodata, din totalul populatiei active si ocupate 46,8% sunt femei, RegiuneaNord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale.Nr.crt.RegiuneaFemei in populatia activa si ocupata(%)1. Nord-Est 46,8%2. Sud-Est 40,1%3. Sud 43,7%4. Sud-Vest 50,0%5. Vest 42,8%6. Nord-Vest 44,0%7. Centru 38,3%8. Bucuresti 39,9%9. Romania 43,2%Sursa: Anuarul statistic 1998De remarcat faptul că, la nivel de regiune, mediul rural mobilizează cea maimare parte a populaţiei active ocupate (58,4%), fapt justificat de apariţia unui număr65
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti