dezvoltare este detaşat superioară dezvoltării din celelalte ramuri de activitateînregistrată în ultimul interval de timp.A crescut, astfel, numărul firmelor furnizoare de echipamente de hardware şisoftware şi firme care procesează date şi baze de date. În judeţul Iaşi astfel de firmesunt: furnizori de hardware şi consultanţă: Quartz Matrix, RTD, Radix, Flamingo,Computer House, Infoservice, Autotehnic, Sercom, Q-net, Omega; furnizori desoftware şi consultanţă: Matrix, RTD, Radix, Quartz, Avicena, TH Invest; firme careprocesează date şi baze de date: Matrix, TGH Investment. În judeţul Botoşani,firmele care distribuie echipamente hardware şi software sunt: S.C. Petar Computers,Sierra Computers, Elsaco, Quattro, Complay. Există de asemenea şi o societate careprocesează date şi baze de date denumită Societatea de Servicii Informatice. Înjudeţul Suceava: există următoarele firme furnizoare de echipamente de calcul:Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet Iiruc şi Centrul de Calculprocesează date şi baze de date.În general, aceste firme oferă şi servicii de acces la Internet şi poştăelectronică. Pe lîngă aceşti furnizori de Internet şi e-mail, un progres remarcabil afost înregistrat de CONNEX prin serviciul X-net, care oferă abonaţilor accesul gratuitla Internet şi poştă electronică prin reţeaua intermediată de satelit. Aceasta asigură ocalitate şi o viteză de transfer a informaţiilor net superioară celor oferite de reţeauade telefonie prin cablu.În ceea ce priveşte televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltaredeosebită în ultimii ani prin apariţia a numeroase firme care distribuie acest serviciu.In acest sens mentionam: Somax TV Botoşani, TVS Săveni – în judeţul Botoşani;Telemach şi Tele M Sat – în judeţul Neamţ; M-Bit, RCS, Telecablu – în judeţul Iaşi;Agapia şi Mega Construct – în judeţul Suceava.În concluzie, se poate observa dezvoltarea deosebită a societăţiiinformaţionale în regiunea Nord-Est, spre deosebire de cercetare – dezvoltare şitransfer tehnologic. Dintre judeţele regiunii care au înregistrat progrese remarcabileîn aceste domenii se remarcă judeţul Iaşi, în care se concentrează cele mai multefirme care activează în domeniul societăţii informaţionale, dar şi numeroase firmecare au beneficiat de un transfer tehnologic mult mai mare decît în celelalte judeţe.De asemenea, fiind centru universitar, judeţul Iaşi dispune şi de cîteva institute(inclusiv universităţi) şi societăţi comerciale care desfăşoară şi o activitate decercetare şi dezvoltare.58
3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umaneLa 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530locuitori, reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 iulie 1999 la3.813.123 locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâipe ţară.Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formatedin 2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9oraşe/1.000kmp faţă de 5,5 sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional(Anexa I tab 3.1, 3.2, 3.3 ).Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870locuitori (Anexa I, tab3.4, 3.5).Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 43,9%, în timp cepopulaţia rurală reprezintă 56,1% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalteregiuni - Anexa I, tab 3.6, 3.7, 3.8). Conform Anuarului Statistic al României, 2000,judeţele cu cea mai numeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (833.388locuitori) şi Bacău (750.777 locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani(462.976 locuitori) şi Vaslui (465.008 locuitori).Populatia totala a regiunii a inregistrat o tendinta de crestere, in perioada1992-1999 (Anexa I, tab 3.7 si 3.8).Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp înmediul urban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,5locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (94,2locuitori/kmp) – vezi si tabelul 3.9, precum si tabelele si graficele de mai jos:Regiune Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiPopulatia totala 3813123 750777 462976 833388 585746 715228 465008(mii locuitori)Suprafata (kmp) 36850 6621 4986 5476 5896 8553 5318Densitateapopulatiei(loc/kmp)103.5 113.4 92.9 152.2 99.3 83.6 87.4Populatia totala a regiunii, suprafata si densitatea populatiei la 1 iulie 1999(Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000)59
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti