2.8 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferuluitehnologic si societatii informationalaStiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asiguraprogresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii sicompetitivitatea <strong>economica</strong> a unei tari.Directiile principale in care se actioneaza în vederea dezvoltării acestuidomeniu sunt urmatoarele:• Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea programelornationale de cercetare-dezvoltare si inovare• Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare aactivitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, in concordanta cu principiile,criteriile si procedurile utilizate in UE• Integrarea in UE si in circuitul international privind activitatea decercetare-dezvoltare.La nivel naţional se află în derulare în prezent mai multe programe decercetare-dezvoltare şi inovare, dintre care amintim:Planul National Pentru Cercetare-<strong>Dezvoltare</strong> Si Inovare – al cărui obiectivprincipal: este crearea de noi surse de dezvoltare şi inovare <strong>pentru</strong> economie şisocietate, răspunzând unor comenzi concrete sau cerinţelor integrării internaţionale asistemului ştiinţă-tehnologie din România şi care să conducă spre generarea deefecte economice directe pe termen scurt sau mediu.Programul national de cercetare-dezvoltare "orizont 2000" – al cărui obiectivconstă în susţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare existent, învederea dezvoltării de cercetări în domenii şi direcţii de interes general şi/sau deimportanţă strategică <strong>pentru</strong> economie şi societate.Programul De Granturi Pentru Cercetare Stiintifica – al cărui obiectiv constă înlargirea patrimoniului stiintific existent, prin stimularea cercetarii de excelenţă,precum si dezvoltarea potentialului uman <strong>pentru</strong> si prin cercetareLa nivel naţional şi regional s-au luat o serie de măsuri <strong>pentru</strong> crearea şidezvoltarea de noi structuri instituţionale în domeniul cercetării – dezvoltării şiinovării.Principalele actiuni initiate si aflate in plina desfasurare legate de acest aspectsunt:• Infiintarea de institute nationale de cercetare-dezvoltare in ramuristrategice ale economiei nationale , precum si in domenii de interes public inurma rezultatelor evaluarii efectuate pe baza metodologiei aprobate prinHotarârea Guvernului nr.135/1996• În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi decercetare-dezvoltare, proiectare, consultanţă sau expertiză, care se56
desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii decercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi decercetare din ţară sau din străinătate.• Sprijinirea dezvoltarii de "centre de excelenta" - nuclee, centre siretele de cercetare a caror activitate sa atinga un nivel calitativ recunoscut peplan european/international (in conformitate cu standardele internationale indomeniu), prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National<strong>pentru</strong> cercetare-dezvoltare si inovare. Actiunea a fost declansata pe baza decompetitie la sfârsitul anului 2000.• <strong>Dezvoltare</strong>a infrastructurii de inovare prin intermediulprogramului RELANSIN din cadrul Planului National, care urmareste creareaşi/sau dezvoltarea de parcuri tehnologice / ştiinţifice, centre de inovare şiafaceri (BIC/TIC), centre de transfer tehnologic, centre de informaretehnologică, centre de dezvoltare a resurselor umane din cercetaredezvoltare-inovare,oficii de legătură cu industria, altele (centre <strong>pentru</strong> serviciide utilitate publică in domeniul mediului, sanatatii etc.)Există în prezent, la nivelul regiunii Nord-Est o serie de Institute de Cercetare– <strong>Dezvoltare</strong>, precum şi cîteva societăţi comerciale care desfăşoară o activitate deCercetare – <strong>Dezvoltare</strong>. Dintre acestea enumeram:Institute:- Institutul Naţional de Cercetare – <strong>Dezvoltare</strong> <strong>pentru</strong> Fizica Tehnică –IFT Iaşi;- Institutul naţional de Inventică Iaşi.Societăţi comerciale:- S.C. Aerostar S.A., Bacău;- S.C. Caom S.A., Paşcani;- S.C. Impex Romcatel S.A., Iaşi;- Tehno – Util, Suceava;- Tehnoton, Iaşi;- Ceproplast – Centrul de cercetare, proiectare, producţie prelucratemase plastice, Iaşi.În ceea ce priveşte transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-arealizat acesta a fost, în regiunea Nord-Est prin privatizarea întreprinderilor şicumpărarea acestora de către firme private străine care au retehnologizat proceselede producţie, obţinîndu-se astfel produse de o calitate superioară, la preţuriavantajoase şi cu o productivitate crescută. Totuşi, această modalitate nu a putut fiînsă practicată decît în cazul a puţine întreprinderi, datorită lipsei de atractivitate amultora din ele. Deficienţele în domeniul dezvoltării tehnologice constituie unobstacol major <strong>pentru</strong> întreprinderi, în special <strong>pentru</strong> IMM-uri, care nu dispun deresursele financiare necesare procesului de inovare.<strong>Dezvoltare</strong>a laturii informaţionale, în societatea românească de tranziţie, reprezintăun element de bază <strong>pentru</strong> modernizarea şi eficientizarea fiecărui domeniu deactivitate. În regiunea de dezvoltare Nord-Est, ultimii ani au adus o dezvoltare fărăprecedent a societăţii informaţionale, prin îmbunătăţirea reţelei de comunicaţii şicreşterea numărului agenţilor economici care oferă servicii informaţionale. Această57
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti