-gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţulBacău;-nisipuri: Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi,Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;6) turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani;7) sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţulBacău.8) zăcământ de sulf în Masivul Căliman;9) zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ;10) cărbune brun în Bazinul Dărmăneşti;11) gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman -judeţul Neamţ.În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zonaBucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi înexploatarea zăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, VatraDornei - judeţul Suceava.Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate,distanţe)• Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I.Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământuluiuniversitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află celmai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şiGrădina Botanică, care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe totGlobul.Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientatspre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale.În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorulindustrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute deînvăţământ de stat si particulare.Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra luiCrăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”,nu este numai o răscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şituristic, el deţinând mai multe monumente valoroase.Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi unimportant obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutulsău glorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice.Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiinduna dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20izvoare cu apă minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de laKarlowy-Vary).• Accesul la principalele centre ale regiunii.o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artererutiere şi de cale ferată care susţin cea mai mare parte dintraficul de marfă şi călători:o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere afrontierei) – drumul internaţional E85, cu ramificaţie dinSuceava spre Budapesta, pe drumul internaţional E576;4
o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care facelegătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin -Scopje);o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţionalE581 care străbate judeţul Vaslui.o <strong>Regionala</strong> CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava –Siret – Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni- Republica Moldova – magistrala 600.• Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional;o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional;o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare);o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţăde Bucureşti (Harta II):- km -Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui BucureştiBacău - 193 130 58 151 83 294Botoşani 193 - 187 145 42 258 499Iaşi 130 187 - 139 145 71 430Piatra-Neamţ 58 145 139 - 103 129 354Suceava 151 42 145 103 - 216 457Vaslui 83 258 71 129 216 - 359Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999ConcluziiCu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi un număr de 3.807.455 locuitori,regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei gamelargi de culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabiledezvoltării turismului.Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina(rutier şiCF) şi trei aeroporturi civile(Bacău, Iaşi şi Suceava).44,4% din populaţia regiunii este concentrată în centrele urbane, cel maimare fiind municipiul Iaşi, cu 348.399 locuitori.5
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55:
302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57:
2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59:
dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61:
160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63:
RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65:
3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67:
mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69:
Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71:
4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73:
) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75:
35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77:
SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79:
În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti