Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

2.6.2 Infrastructura de sănătateSistemul de ocrotire a sănătăţii în regiune este caracterizat de trecerea dificilăde la centralism, egalitarism şi limitarea libertăţii de opinii la autonomie locală,privatizare şi competiţie. Astfel, reforma ultimilor ani a încercat să schimbefundamental sistemul de sănătate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ şiorganizatoric, de a introduce Asigurările Sociale de Sănătate şi de a diversificamecanismele de generare a resurselor financiare în acelaşi timp cu trecerea centruluide greutate al serviciilor de sănătate către asistenţa ambulatorie.S-a urmărit stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiţieiîntre furnizori, dar şi descentralizarea sistemului de sănătate, prin creşterea roluluiautorităţilor locale, al asociaţiilor profesionale, al instituţiilor finanţatoare, alcomunităţilor, etc.Finanţarea spitalelor se face într-o proporţie de peste 90% prin contracte deservicii încheiate între conducerile spitalelor şi Casele Judeţene de Asigurări deSănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat pînă în prezent privatizarea aproape100% a asistenţei medicale primare, atît în mediul urban, cît şi în mediul rural,precum şi într-o proporţie de peste 70% a asistenţei de specialitate ambulatorii.Raportul Naţional al Dezvoltării Umane pe 1998 relevă cîteva informaţiiimportante referitoare la starea de sănătate a populaţiei regiunii Nord-Est, comparativcu restul ţării. Astfel, în anexa I, tabelul SĂNĂTATEA oferă o imagine asupra unorindicatori statistici cum ar fi: mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă, mortalitateape cauze, etc. Se poate observa că rata mortalităţii infantile la 1.000 născuţi vii,depăşeşte în toate cele şase judeţe media pe ţară, cea mai mare rată înregistrîndusela Vaslui (35,3), Botoşani (30,5) şi Iaşi (30,5). În ceea ce priveşte rata mortalităţiimaterne la 100.000 născuţi, cea mai mare rată se înregistrează în Bacău (54,8), încondiţiile în care la nivel naţional, această rată este de 40,8. Se mai poate observa,de asemenea, că în cazul unor indicatori, valorile acestora sunt mai mari în mediulrural decît în mediul rural.Din acelaşi tabel se observă că populaţia ce revine la un medic sau cadrumediu sanitar este mai mare în toate judeţele regiunii Nord-Est faţă de media pe ţară,acest fapt fiind justificat şi de populaţia mai numeroasă din acestă regiune.În ceea ce priveşte infrastructura propriu-zisă de sănătate, aceasta esteprezentată în tabelele următoare.Numărul unităţilor sanitare în proprietate majoritară de stat în anul 1999Judeţ/regiune Spitale PolicliniciDispensare Sanatoriimedicale TBCFarmacii TotalBacău 8 13 38 0 14 73Botoşani 10 0 33 1 12 56Iaşi 21 16 36 0 22 95Neamţ 5 4 23 1 9 42Suceava 10 2 39 0 15 66Vaslui 9 8 46 0 12 7547