La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimiiani institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formeazăspecialişti în domeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic,marketing, evaluare industrială, birotică, etc.În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştiinecesari în toate sectoarele agricole.În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară <strong>pentru</strong> Cercetare –<strong>Dezvoltare</strong>Moldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii.S-a arătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetareşi 8 filiale sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şiformarea deprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistemeducaţional de stimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.La nivelul Agenţiilor <strong>pentru</strong> Orientare şi Formare Profesională, s-au organizatcursuri de recalificare a şomerilor <strong>pentru</strong> a veni în întâmpinarea ofertelor de meseriiînaintate de unităţile economice.La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilor<strong>pentru</strong> dezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.46
2.6.2 Infrastructura de sănătateSistemul de ocrotire a sănătăţii în regiune este caracterizat de trecerea dificilăde la centralism, egalitarism şi limitarea libertăţii de opinii la autonomie locală,privatizare şi competiţie. Astfel, reforma ultimilor ani a încercat să schimbefundamental sistemul de sănătate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ şiorganizatoric, de a introduce Asigurările Sociale de Sănătate şi de a diversificamecanismele de generare a resurselor financiare în acelaşi timp cu trecerea centruluide greutate al serviciilor de sănătate către asistenţa ambulatorie.S-a urmărit stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiţieiîntre furnizori, dar şi descentralizarea sistemului de sănătate, prin creşterea roluluiautorităţilor locale, al asociaţiilor profesionale, al instituţiilor finanţatoare, alcomunităţilor, etc.Finanţarea spitalelor se face într-o proporţie de peste 90% prin contracte deservicii încheiate între conducerile spitalelor şi Casele Judeţene de Asigurări deSănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat pînă în prezent privatizarea aproape100% a asistenţei medicale primare, atît în mediul urban, cît şi în mediul rural,precum şi într-o proporţie de peste 70% a asistenţei de specialitate ambulatorii.Raportul Naţional al Dezvoltării Umane pe 1998 relevă cîteva informaţiiimportante referitoare la starea de sănătate a populaţiei regiunii Nord-Est, comparativcu restul ţării. Astfel, în anexa I, tabelul SĂNĂTATEA oferă o imagine asupra unorindicatori statistici cum ar fi: mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă, mortalitateape cauze, etc. Se poate observa că rata mortalităţii infantile la 1.000 născuţi vii,depăşeşte în toate cele şase judeţe media pe ţară, cea mai mare rată înregistrîndusela Vaslui (35,3), Botoşani (30,5) şi Iaşi (30,5). În ceea ce priveşte rata mortalităţiimaterne la 100.000 născuţi, cea mai mare rată se înregistrează în Bacău (54,8), încondiţiile în care la nivel naţional, această rată este de 40,8. Se mai poate observa,de asemenea, că în cazul unor indicatori, valorile acestora sunt mai mari în mediulrural decît în mediul rural.Din acelaşi tabel se observă că populaţia ce revine la un medic sau cadrumediu sanitar este mai mare în toate judeţele regiunii Nord-Est faţă de media pe ţară,acest fapt fiind justificat şi de populaţia mai numeroasă din acestă regiune.În ceea ce priveşte infrastructura propriu-zisă de sănătate, aceasta esteprezentată în tabelele următoare.Numărul unităţilor sanitare în proprietate majoritară de stat în anul 1999Judeţ/regiune Spitale PolicliniciDispensare Sanatoriimedicale TBCFarmacii TotalBacău 8 13 38 0 14 73Botoşani 10 0 33 1 12 56Iaşi 21 16 36 0 22 95Neamţ 5 4 23 1 9 42Suceava 10 2 39 0 15 66Vaslui 9 8 46 0 12 7547
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti