Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

2.6 Infrastructura educaţională şi de sănătate2.6.1 Infrastructura educaţionalăFactorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni,reprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine unconcept controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu unanumit nivel de educaţie.Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţămînt care asigură oeducaţie şi o formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire.La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă deînvăţămînt era de 809.173 elevi, ceea ce reprezintă 21,73% din totalul populaţieiregiunii (Anexa I, tabelul 2.3). La începutul anului şcolar 1998-1999, populaţiaşcolară din învăţămîntul de toate gradele a fost de 807.024 elevi, ceea ce reprezintă21,19% din totalul populaţiei regiunii.Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţămînt , cu dezvoltareacorespunzătoare. Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare apopulaţiei la nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi,Neamţ şi Suceava – 97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I,tabelul 1.3) .Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniulridicării şi diversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiuneastfel: 3,57% învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri,14,4 %şcoală profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi4,4% fără şcoală .Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de culturăgenerală, industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, undeînvaţă 590.583 elevi (15,5% din populaţia regiunii). În anul şcolar 1998-1999,numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul preuniversitar (preşcolar, elementar, liceal,profesional şi de ucenici, post-liceal şi de maiştri) la nivelul regiunii Nord-Est a fost de759262 elevi, aproximativ 20% din populaţia totală a regiunii.În ceea ce priveşte învăţămîntul superior, în cele trei centre universitare: Iaşi,Bacău şi Suceava există 10 universităţi unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau3500 cadre didactice. În anul şcolar 1998-1999, numărul elevilor din învăţămîntulsuperior a fost de 47.717, la nivelul regiunii Nord-Est, ceea ce denotă o creştere deaproximativ 14% faţă de anul anterior (anexa I tab. 2.4). Aceste date demonstreazăexistenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a unei preocupări continui pentruinstruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.După 1989, învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă. Dacăpentru învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentrucelelalte instituţii de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în specialpentru cele de profil economic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-auînfiinţat noi secţii de specializare, precum: inginerie civilă în limbile engleză şifranceză, ingineria mediului, mecatronică, inginerie biochimică, agromontanologie.Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) îndomeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare,bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste30% din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare.40
Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi înspecial în sectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante,administraţie publică.În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţieconomice pune accent pe industria extractivă şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţiiimobiliare, sănătate şi asistenţă socială.Comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, populaţia şcolară în anul şcolar 1999-2000, se prezintă:9000008000007000006000005000004000003000002000001000000nord-estsud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestipopulaţia şcolarăPopulaţia şcolară, anul şcolar 1999-2000nord-vest13%bucureşti12%centru12%vest9%sud-vest10%nord-est18%sud-est12%sud14%Ponderea populaţiei şcolare la nivel naţional, în anul şcolar 1999-2000Din cele două grafice se poate observa că în regiunea Nord-Est există cel maimare număr de elevi, în toate formele de învăţămînt, fapt determinat şi de faptul căregiunea Nord-Est este cea mai mare regiune (ca populaţie şi ca suprafaţă) dinRomânia; aproximativ 18% din populaţia şcolară a ţării aflîndu-se aici. Numărul41
Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?