Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km)Totaldrumuripublice(km)DrumurimodernizateÎmbrăcăminţiuşoare rutiereDrumuri Total drumuriNaţionale judeţene şicomunaleBacău 2302 494 558 444 1858 34,8Botoşani 1919 318 401 410 1509 39,2Iaşi 2338 417 406 348 1990 42,7Neamţ 1809 457 448 408 1401 30,6Suceava 2330 658 628 483 1847 27,2Vaslui 2098 333 403 382 1716 39,5Reg. N-E 12833 2719 2827 2475 10358 34,8România 73435 17813 20787 14683 58478 30,8% 17,47 15,0 13,68 16,86 17,64 --Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Din datele prezentate rezultă că cea mai scazuta densitate a drumurilor oprezinta jud. Suceava (27.2%) iar cea mai inalta jud. Iasi (42.7%).În judeţul Neamţ sunt efectuate modernizări pe 409 km drumuri naţionale şi pe591km drumuri judeţene şi comunale.Judeţele Suceava şi Bacău deţin primele locuri din regiune în ceea ce priveştelungimea drumurilor modernizate (658km şi respectiv 495km). Programul dedezvoltare al judeţului Suceava prevede ca obiectiv principal, realizarea segmentuluide autostradă Bacău-Siret şi declararea zonei libere Siret.În judeţul Bacău există între toate oraşele cel puţin o legătură prin drumurimodernizate şi doar şapte centre de comună nu sunt legate la drumuri asfalticeobiectivele în programul de dezvoltare prevăd modernizarea Podului Bistriţa(pedrumul european E85) şi aducţiunea Bâtca Doamnei, de 53km <strong>pentru</strong> alimentarea cuapă potabilă a municipiului Bacău şi a localităţilor de pe traseu.În programul de dezvoltare al judeţului Vaslui se prevede realizarea autostrăziiFocşani-Albiţa şi a drumului expres Bacău-Vaslui-Crasna (Planul de AmenajareTeritorială Naţională), precum şi realizarea unor căi navigabile pe râul Prut şi creareaunor porturi).Cea mai importantă arteră rutieră care străbate judeţul Bacău pe o lungime de81,5 km este drumul naţional DN2 (E85) care face legătura dintre Sudul şi Nordulţării şi care a fost inclus în programul naţional de autostrăzi.Regiunea are trei puncte de control şi trecerea a frontierei rutiere:Siret-Suceava, Albiţa-Vaslui şi Ungheni-Iaşi.Datorită înzestrării deficitare şi a densităţii reduse a reţelei, se constată ocreştere a gradului de uzură cauzată de exploatarea intensivă a căilor rutiere întrereşedinţele de judeţ şi polii de dezvoltare din regiune cu ramificaţii spre punctele detrecere a frontierei de stat, a oraşelor regiunii şi cu regiunile învecinate.Se impune o modernizare a infrastructurii rutiere în corelaţie cu cerinţeleactuale şi a standardele în vigoare, la nivel european, şi a planurilor de amenajare ateritoriului Regiunii Nord – Est.Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susţinute deinfrastructura specifică.Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 kmEst de Suceava şi 40 km de Botoşani, accesul fiind asigurat prin drumul naţionalDN29. De asemenea, Judeţul Suceava mai dispune de 5 eliporturi.Densitatedrumuri/100kmteritoriu32
În judeţul Iaşi există următoarea structură:- aeroport;- aerobază utilitară.Aeroportul municipiului Iaşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat înanul 1932. El se află situat la 8 km Nord de Iaşi, la o altitudine de 120m şi estedestinat traficului aerian intern şi accidental traficului aerian extern de pasageri, cuavioane scurt curier.Aeroportul dispune de: aerogară de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare şicontrol trafic, reţea electrică, termică, gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces.În anul 1998 s-au efectuat 6.000 mişcări: 1.600 comerciale, din care 60 străineşi au fost transportaţi 70.000 pasageri.Aerobaza utilitară are o experienţă de 30 ani în domeniu şi are ca obiect deactivitate: zboruri utilitare şi zboruri sanitare.Aeroportul Bacău situat la 6,5 km Sud de municipiul Bacău, asigurăinfrastructura necesară efectuării în condiţii de securitate a zborurilor aeronavelor depână la 400 tone, organizând zboruri interne şi externe şi asigurând servicii <strong>pentru</strong>operaţiunile aeriene în program de 12 ore sau 24 ore, el funcţionând ocazional,neavând trafic curent.33
Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?