Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

2.4 Situatia infrastructurii fiziceInfrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economieiRegiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale.De evoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreiaîntre comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile deresurse materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util.Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navaleetc.);- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.;- utilităţile si structura locativă;- infrastructura socială.Reţeaua de telecomunicaţii a beneficiat de importante investiţii în ultimii ani,prin înlocuirea centralelor automate şi manuale cu cele digitale, ca şi reţeaua decablare cu fibră optică, ce contribuie la mărirea volumului de trafic şi a calităţiitransmisiei în judeţele Bacău, Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Numărul de posturi telefoniceinstalate a crescut, în regiune numărul total fiind de 487.541 abonaţi reprezentând14,45% în volumul naţional .Situatia posturilor telefonice la 31.12.1999Nr. crt. Judeţul Abonamente telefonice Nr./1000locuitori(1998)1. Bacău 131.421 143,62. Botoşani 44.796 973. Iaşi 132.860 1354. Neamţ 68.742 117,55. Suceava 72.648 966. Vaslui 37.077 79,7Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Direcţia Telecomunicaţii Bacău deţine o centrală de zonă <strong>pentru</strong> RegiuneaNord-Est, gestionarea traficului fiind asigurată de Centrul de Management alechipamentelor de transmisiuni, cât şi de Centrul de Management al echipamentelorde comutaţie. De aici, se pot lua decizii de configurare şi rutare a traficului în cadrulregiunii, cât şi ieşirile spre celelalte regiuni sau spre internaţional.Pentru anul 1999, în Programul de modernizare şi dezvoltare a reţelelortelefonice din judeţul Bacău, sunt incluse opt comune şi oraşul Dărmăneşti, ceea ceva permite judeţului ca, din punct de vedere al serviciilor de telecomunicaţii, să sesitueze aproape de nivelul ţărilor cele mai dezvoltate.În regiunea Nord-Est îşi desfăşoară activitatea şi patru reţele de telefoniemobilă, al căror grad de acoperire a depăşit 50% în cei doi ani de la începereaactivitatii( Mobilrom, Mobilfon, Cosmorom si Suntel).30
2.4.1 Infrastructura de transportReţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional înceea ce priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi deamplasament impunând restricţii.Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţulBacău, însoţind principalele râuri:- linia magistrală Bucureşti-Suceava (pe direcţia Sud-Nord) de-a lungulrâului Siret;- linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş;- linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa.În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şiDorohoi-Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările de finalizare sunt practic sistate de nouă ani.În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de CăiFerate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele maiimportante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt:- Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-Vaslui-Iaşi;- Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct decontrol şi trecere a frontierei).În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 kmreprezintă tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km dincare 203km electrificaţi) sunt:- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceavacu ramificaţia Vama-Moldoviţa;- Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere afrontierei), cu ramificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prindublarea liniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapidIaşi-Chişinău, electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată întabelul următor:31
Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?