Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1.1, iar tabloulprecipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.HidrologieRegiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, carese repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenindSiretului (42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie îngraniţă naturală cu Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări deamenajări şi regularizare.Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şaptemicrohidrocentrale şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu unvolum la nivel normal de retenţie de 1.130 mil.mc.Resurse naturale ale regiunii• SoluriPeste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar28,1% o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea înregiune a unor meserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofuluişi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui,Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şiprelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău.• SubsolulRegiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului:1) manganul: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, ŞaruDornei, Broşteni - comune din judeţul Suceava;2) sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului,Gemenea, Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava;3) ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, VatraDornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţulSuceava, Oglinzi, Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ;4) ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţulIaşi, Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti,Târgu Ocna, Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;5) materiale de construcţii:- calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava,Bicaz Chei - judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni,Strunga - judeţul Iaşi, Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui segăsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor;-argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni -judeţul Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani,Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău;-gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est dezona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi;3