Aceasta constituie încă un argument <strong>pentru</strong> promovarea unei politiciechilibrate de dezvoltare a regiunii şi abordarea unei strategii eficiente <strong>pentru</strong>eliminarea polilor sărăciei (Vaslui, Botoşani) şi dezechilibrelor economice.Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-2000, rezultă cătendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şiagricultură.Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţieiagricole;b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează laun nivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatăriiraţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciarexistent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine îngospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impuneremodelarea strategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de laconsiderentul că ea se practică permanent;Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţiamoştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice.În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderiindustriale cu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului afost menţinerea cu orice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi câtmai mici (SC Melana SA Săvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui,SC Sofert SA Bacău, SC Mecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SCVastex SA Vaslui, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SASuceava, etc).Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţiajungând în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum dearierate.28
2.3.3 SERVICIISe poate caracterizata la nivelul regiunii prin:- dinamică pozitivă în perioada 1995-2000;- adaptare mai rapidă la cerinţele economice de piaţă, activităţilenesolicitând strategii complexe pe termen lung.Deşi deţine în regiune 42,98% din totalul cifrei de afaceri, la o pondere apopulaţiei salariate de 32,7%, nu se poate concluziona ca fiind satisfăcătoareîntrucât:- există o puternică concentrare în centrele dezvoltate aleregiunii(municipiile Iaşi şi Bacău), în restul teritoriului având o ponderefoarte mică;- este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciiledirecte către populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;- serviciile de consultanţă sunt insuficient promovate;- serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt mult sub standardeleeuropene.Activităţile de transport marfă şi călători s-au dezvoltat în ultimii ani în douădirecţii: transportul feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare lanivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente. transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorulprivat, apărând companii de transport marfă şi călători organizate modern şieficientTurismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficientdezvoltat, în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului înţări ca Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute dedezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus laobţinerea unor venituri economice importante din acest sector al activităţii industriale.În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide <strong>pentru</strong> adezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asuprabazei materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţiiaerului, apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi aleîmprejurimilor oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparatcu pitorescul Alpilor Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cuNordul Italiei. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiilepopulare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări devinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală <strong>pentru</strong> atragerea turiştilor.Informatii detaliate privind turismul se gasesc in cap. 6.29
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79:
În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti