- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SAOneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC FibrexSA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti;- industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău,SC Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SCDorna SA Vatra Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău,Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SCMobilextra SA Câmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SABuhuşi, , SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova TricotajeSA Iaşi, RIFIL Săvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SACâmpulung Moldovenesc, SC Firmelbo SA Botoşani.Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitoristrategici, a promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformantela creditele acordate, au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şibirocraţia excesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementuldefectuos al principalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu aumanifestat ştiinţă şi interes <strong>pentru</strong> creşterea economică, au condus treptat lapierderea pieţelor de desfacere, scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţăşi plafonarea tehnologică, generând închiderea multor unităţi productive şi apariţiaunui număr impresionant de şomeri. .Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte,bazată pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă,la ramurile care nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şirelansării producţiei, stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţireale de dezvoltare prin retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind deresursele interne (fabrici de mobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabricitextile, industrie alimentară, etc.);Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să seimplice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţiindustriale noi, bazate pe infrastructura industrială existentă.Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, carefuncţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruiriiîntreprinzătorilor şi a stimulării colaborării între aceştia la nivel regional şiinterregional.O parte din societăţile menţionate au beneficiat în ultima perioadă(1996-1999)de programe coerente şi infuzii de capital străin, cunoscând o importantă relansareeconomică:- AEROSTAR Bacău – societate mixtă româno-israeliană – domeniulaeronauticii;- ANTIBIOTICE Iaşi – companie mixtă realizată cu un consorţiu internaţional– domeniul medicamentelor- AGRICOLA INTERNAŢIONAL Bacău – societate mixtă româno-germană,tip holding, înfiinţată în 1992 – domeniul alimente şi băuturi26
- MAŞINI UNELTE Bacău - societate mixtă româno-americană – domeniulconstrucţiilor de maşini- DORNA APEMIN Suceava – societate cu capital privat italian – domeniulîmbutelierii apelor minerale- RIFIL Neamţ – societate româno-italiană – domeniul tricotajelor.Participarea de capital străin la societăţile din regiune:JudeţNr. societăţi cuparticiparestrăină la capitalValoare totală acapitaluluisubscris (mil. lei)Valoareacapitaluluisubscris% capital străindin totalregiuneînvalută (mii USD)Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0Botoşani 119 30057,4 13017,0 5,0Iaşi 879 254500,6 54133,3 37,0Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0Total2350 908122,7 13362,7 100,0regiuneDirectiile judeţene de statistică 31.12.2000La sfârşitul anului 1999, valoarea totală a investiţiilor de capital străina era de133662,7 mil. USD, cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximăaparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună10% .Capitalul strain subscris in valuta(%)Vaslui5Suceava21Neamt13Iasi37Botosani5Bacau190 10 20 30 4027
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77:
SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79:
În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti