Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

2.3.2 IndustriaCunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -2000.Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalulpopulaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei deafaceri realizate în 1999 de economia regiunii.Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată,energo-intensivă, la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fostbruscă, fără o pregătire prealabilă.Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de :- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurilepieţelor de desfacere interne şi externe;- calitatea slabă a managementului;- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizăriiaccentuate a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.;- ritmul lent al privatizării şi restructurării;- cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiilestrăine şi autohtone de capital.Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizăriiunei promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu celemai bune rezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi,târguri de contractări şi expoziţii specializate.Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele deconstrucţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecteextinse cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajări hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii delocuinţe, centre comerciale, spitale, instituţii de învăţământ, etc.Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care acondus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materialemoderne, eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducereacomenzilor datorită declinului economic general, au condus la reducerea masivă aactivităţii de construcţii şi amenajare teritorială.Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şipersonalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.Descrierea intreprinderilor- cheie din regiuneChiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărulde salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de statcu mai mult de 250 salariaţi.Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi,Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referiresunt:- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SAIaşi, SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SABotoşani, SC Mecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;25