Producţia agricolă totală a regiunii în 1999, exprimată în milioane lei şi cifratăla 13.178.694, reprezintă 16,78% din producţia totală a României, la o pondere asuprafeţei agricole corespunzătoare de 14,26%, cea mai redusă contribuţie fiind ajudeţelor Vaslui şi Botoşani.În acest sens, edificatoare sunt datele raportate cu privire la suprafaţacultivată în profil de exploatare cu principalele culturi :Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %Suprafaţacultivată total173,22167,33250,86234,08243,76224,82163,74155,47176,08170,41258,40221,201266,071173,338493,917153,1014,916,4Cereale pt. 116,11 187,20 171,90 108,80 79,62 203,20 877,40 6319,76 13,8Boabe 113,16 172,60 161,80 102,90 75,47 187,50 822,28 5279,06 15,5Grâu şi 24,21 50,80 47,03 33,60 26,54 67,26 249,50 2424,39 10,2secară 21,91 43,90 42,68 30,41 24,22 60,43 223,60 1904,61 11,7Porumb 96,9495,30112,90110,70113,20110,8057,5356,3634,7134,21120,80116,70536,39524,193037,742816,3817,618,6Planteuleioase2,982,5530,3021,6313,1811,273,132,691,291,1825,2820,9676,2060,32871,51592,288,710,1Floareasoarelui2,912,5125,8819,7312,0110,782,212,191,291,1824,4320,8068,7557,21780,75574,188,89,9Plante pt. alteindustrializări3,583,2111,4110,818,698,586,926,418,217,624,884,2643,8040,92147,43130,9129,731,2Sfeclă de 3,58 11,26 8,41 6,85 8,29 4,40 42,82 128,77 33,2zahăr 3,21 10,67 8,31 6,34 7,62 3,79 39,97 112,98 35,3Cartofi 6,075,789,679,247,667,4710,079,3926,7125,762,512,4762,7360,12255,02245,2824,524,5Cartofi de 5,58 8,23 7,02 9,37 26,12 2,12 58,47 222,93 26,2toamnă 5,32 7,81 6,84 8,73 25,17 2,08 55,97 214,34 26,1Legume 5,855,726,386,367,437,354,604,526,576,543,993,7834,8634,31208,26195,4716,717,5Plante de 36,20 29,59 30,74 33,38 53,37 21,51 204,80 1113,00 18,4nutreţ 34,10 25,03 25,04 30,92 50,84 17,70 183,60 854,56 21,4Perene vechişi noi28,9027,6019,1616,1513,8910,8224,5823,1741,0739,8612,259,51139,90127,20701,12568,7019,922,3Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000SilviculturaExploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masălemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente(Suceava 456.579 ha, Bacău 279.535 ha, Neamţ 260.314 ha), furnizând 22,03% dincantitatea totală de masă lemnoasă a României.Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări aindustriei de prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produsefinite, care ar contribui la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, seînregistrează în ultimul timp mari cantităţi de materie primă brută la export (cheresteaşi profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare neraţională afondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul1998 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată.22
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1999 (mii mc):Judeţe TOTAL Răşinoase Fag Stejar Diversespecii tariDiversespecii moiBacău 648,4 222,4 262,4 50,1 68,7 44,8Botoşani 114,3 0,6 19,3 18,4 44,8 31,2Iaşi 224,9 8,3 31,6 23,9 81,8 79,3Neamţ 1198,4 845,9 240,8 20,0 50,7 41,0Suceava 1372,1 1107,2 205,8 5,4 38,1 15,6Vaslui 132,1 0 21,7 22,1 48,3 40,0Total Regiune 3690,2 2184,4 781,6 139,9 332,4 251,9Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.REPARTIZAREA PE JUDETEBCBTISNTSVVSREPARTIZAREA PE CATEGORII DE MASA LEMNOASARASINOASEFAGSTEJARSP.TARISP.MOIAşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă dinmasa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1999 (37.18% din total regiune).23
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18: 80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73:
) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75:
35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77:
SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79:
În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti