2.3 Structura <strong>economica</strong> sectoriala2.3.1 AgriculturaDeşi regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol,această resursă nu poate fi valorificată, productivitatea fiind scăzută la toatetipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi desuprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietateprivată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor;- forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală arepeste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;- gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi înrealizarea culturilor si cresterii animalelor;- culturilor şi creşterea animalelor;- lipsa unui management performant în domeniu;- lipsa sprijinului din partea statului <strong>pentru</strong> susţinerea agriculturii;- lipsa capitalului <strong>pentru</strong> restructurarea şi modernizarea agriculturii;Regiunea dispune de un important potenţial agricol şi silvic:Judeţul Suprafaţa agricolă(%)Păduri(%)Bacău 48,0 42,2Botoşani 77,8 11,5Iaşi 68,6 17,9Neamţ 48,2 44,1Suceava 40,9 53,4Vaslui 72,8 15,8Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.16
80706050403020100BC BT IS NT SV VSSPR.AGRICOLAPADURIJudeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani(77,8%) şi Vaslui (72,8%) , ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, înagricultură. Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,4%)şi Neamţ (44,1%) care au împreună peste 10.000 salariaţi în silvicultură, exploatareforestieră şi economia vânatuluiAgricultura este cea mai răspândită activitate pe teritoriul României, găsindcondiţii propice <strong>pentru</strong> desfăşurarea sa în Moldova. Ca activitate umană specializată,agricultura cuprinde nu numai sfera producţiei, ci şi părţi din distribuţia bunurilor şiserviciilor agricole necesare satisfacerii nevoilor de ansamblu de populaţie.Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şialunecărilor de teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste15.000 ha degradate, în judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat învăi largi, judeţul Suceava are 85.114 ha afectate de alunecări de teren, în judeţulBacău, pe malul stâng al Siretului cca. 46.000 ha sunt degradate, iar în judeţulNeamţ, 68.000 ha.Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse încomparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente .Valoarea serviciilor <strong>pentru</strong> agricultură (in 1999-milioane lei preţuri curente)Judeţe Total Servicii Servicii de Serviciimecanizare îmbunătăţirifunciarereproducţieşi selecţieBacău 28.423 21.305 4.577 2.541Botoşani 40.158 32.738 4.205 3.215Iaşi 39.189 28.715 7.711 2.763Neamţ 25.944 22.305 1.350 2.289Suceava 17.708 10.626 4.127 2.955Vaslui 48.966 40.955 5.752 2.219Regiunea NE 200.388 156.684 27.722 15.982% pe ţară 11,71 13,65 5,81 18,34Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Se observa repartizarea diferentiata pe judete in cadrul regiunii si deasemenea dominatia serviciilor mecanizate.17
- Page 1 and 2: SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4: Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6: o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8: 2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10: 2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11: Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15: TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 19 and 20: Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22: Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23: Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27: - industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29: Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31: 2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33: Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35: 2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37: Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39: 5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41: 2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43: elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67:
mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69:
Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71:
4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73:
) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75:
35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77:
SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79:
În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81:
Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83:
şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85:
Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87:
La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89:
Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91:
Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93:
Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95:
Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97:
În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99:
La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101:
RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103:
stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105:
7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107:
• aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109:
Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111:
Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113:
1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116:
2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118:
2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120:
3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122:
3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124:
3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126:
3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128:
3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130:
3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132:
3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134:
4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135:
3.28 Câştigul mediu lunar pe acti