• aria cu tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, situată în bazineleforestiere din zona Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Bicaz – valeaBistriţei, valea Trotuşului şi valea Tazlăului;• aria cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi (bazinulComăneşti);• aria cu resurse de ape minerale şi baze de tratament şi/sau agrement, cecuprinde arealul localităţilor Slănic Moldova, Tîrgu-Ocna, Vatra Dornei,Bălţăteşti, Oglinzi, Neguleşti, Toşorog, Strunga, Iaşi;• aria cu potenţial în creşterea animalelor, (datorită condiţiilor naturale,experienţei, abilităţilor şi tradiţiei locuitorilor <strong>pentru</strong> acest gen de activitate)ce include jumătatea de nord a judeţului Botoşani, nord-estul şi parteacentral-vestică a judeţului Suceava, vestul judeţelor Bacău si Neamţ;Tipare regionale saraceRataDistributiaRegiuni saraci nonsaraci saraci nonsaraciNord-Est 43,6 56,4 24,6 18,9Sud-Est 41,9 58,1 13,9 11,5Sud 33,4 66,6 17,9 21,2Sud-Vest 35,2 64,8 12,3 13,5Vest 34,8 65,2 7,0 7,8Nord-Vest 33,0 67,0 11,8 14,3Centru 37,3 62,7 10,3 10,3Bucuresti 33,0 67,0 2,2 2,7Variatii intraregionale in dezvoltarea ruralaRegiune Subregiune MedieNord-EstSV,NT,BCBT,VS,IS14,2419,38Sud-EstGL,CT,BL,BZ,VR,TC14,1915,39SudAG,PH,DB,TL,G,IL,CL6,4216,63Sud-VestOT,MH,DJ,VL,GJ14,489,48VestTM,AD,HD,CS6,759,32Nord-VestCJ,BH,MM,SM,SJ,BN8,5211,49CentruBV,SB,MS,CV,HG,AB2,227,16Bucuresti -Sursa: „De la saracie la dezvoltare rurala” Banca Mondiala si CNS 1998106
8. Egalitatea oportunitatilorProblematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala <strong>pentru</strong> ambele sexeconstituie o cerinta esentiala <strong>pentru</strong> societatea romaneasca fiind considerata ca ocomponenta de baza a preocuparii <strong>pentru</strong> respectarea drepturilor fundamentale ale omului .De aceea stimularea in egala masura a contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltareadurabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in Romania.Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatearomaneasca necesita adoptarea prioritara a unor politici de repartizare mai echitabila aautoritatii si a responsabilitatii in munca si societate , in viata de familie, precum si oparticipare mai echitabila in adoptarea deciziilor in viata <strong>economica</strong> politica si sociala. Pentruschimbarea situatiei existente si <strong>pentru</strong> asigurarea egalitatii si echitatii intre femei si barbatieste necesara adoptarea unor mijloace de interventie si a unor programe de actiune denatura sa permita femeilor sa-si asigure mijloacele de existenta si resursele economicenecesare traiului sa se dimensioneze echitabil responsabilitatile familiale care revin femeilor sibarbatilor , precum si sa se elimine obstacolele de natura juridica , politica, sau de conceptieprivind asigurarea unor reale egalitati a sanselor si o participare corespunzatoare a femeilor laviata publica si in luarea deciziilor.„ Guvernele sa asigure respectarea , protectia si promovarea drepturilor fundamentale alefemeilor , elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este necesaracoordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii siechitatii intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile”Din: Raportul Comitetului plenar a cele de-a -21 –a Sesiune Extraordinara aAdunarii Generale ONU 1999Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente <strong>pentru</strong> a oferi o imagineampla situatia actuala a femeilor si barbatilor din Romania ca si de fiecare regiune dedezvoltare in parte , nereusind sa evidentieze care sunt cele mai pregnante discriminari sidisparitati intre sexe.Din analiza disparitatilor intre sexe in dezvoltare umana in cadrul regiunii Nord-Est seobserva ca speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei , aceasta situatiegeneralzandu-se si la nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” edita deComisia Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000.Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban de asemenea Ratade cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel urban , acestindicator este diferentiat la nivel de subregiuni de gradul de saracie a subregiunii , si deprezenta in subregiuni a focarelor de cultura. Exemplu : judetul Iasi depaseste media pe tara,in timp ce celelalte judete sunt sub media pe tara. Este interesant de remarcat ca indicatorulevidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor catre invatatura decat al barbatilor inmediul urban si sensibil mai mic in mediu rural.Conform lucrarii mentionate mai sus din studii rezulta ca ponderea persoanelor custudii superioare in numarul total al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la75,9% , iar in numarul total al barbatilor de la 80,9% la 85% , ramanand cu aproape 10 puncteprocentuale mai mare in favoarea populatiei masculine.107
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45:
Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47:
La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49:
Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51:
Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53:
2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55:
302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti