7. Disparitati infraregionale si initiative de dezvoltare in zoneleramase in urmaDincolo de aspectele care o caracterizează în mod global, în cadrul Regiunii Nord-Estpot fi identificate sub-regiuni care, fie ca relevă disparităţi interne ce au la bază problemespecifice, fie ca se pot constitui în “poli de dezvoltare” prin valorificarea si sprijinireaoportunităţilor si a valenţelor existente.Zone cu problemeIn scopul structurării unor programe specifice de dezvoltare în domenii precizate(industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, infrastructură) am definit ca arii prioritareurmătoarele sub-regiuni, <strong>pentru</strong> care am evidenţiat si problema caracteristică:• aria de mare sărăcie, ce cuprinde sudul judeţului Iasi, sud-estul judeţuluiNeamţ, estul judeţului Bacău si judeţul Vaslui;• saracia este un fenomen masurabil si care se poate localiza geografic. Inlucrarea realizata de Banca Mondiala si Comisia Nationala <strong>pentru</strong> Statistica„De la saracie la dezvoltare rurala” se analizeaza comparativ variatiiinterregionale si la nivel subreginal pe baza Anchetei Integrate inGospodarii. In baza acestei analize se pot trage urmatoarele concluzii:1. Regiunea Nord-Est comparativ cu celelalte regiuni ale tarii este ceamai saraca .2. In cadrul Regiunii Nord-Est , comunitati rurale sarace se regasesc injudetele Botosani, Iasi si Vaslui ,indicele saraciei fiind foarte ridicat,aproape in toate comunele si izolat in judetele Bacau , Piatra Neamtsi Suceava.In baza acestei analize ,tinand cont de indicele saraciei ca factorcompararativ ,se pot identifica usor comunitati tinta care pot constituiobiectul unor programe de reducere a disparitatilor economico-socialeinteregionale.pana la nivel de comuna.• arii aflate în declin industrial si cu şomaj ridicat, ce includ localităţile PiatraNeamţ, Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi,Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, TîrguNeamţ, Botoşani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;• aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite încadrul judeţelor, după cum urmează: zona rurală care acoperă regiunea de confluenţa dintre judeţele Bacău ,Vaslui, Iaşi si Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui; fâşia adiacentă graniţei dintre judetele Botoşani si Iaşi; porţiune situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi si care continuăîn nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut. Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din judeţul Suceava:o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulmao Şarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei104
o Dolhasca, Dolheşti, Manolea, Forăstio Grameşti, Samoştea, Zvorişteao• aria zonelor afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si desud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti,Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti; in judeţul Neamţ:o in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirigo pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicazo in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcinao pe raza comunei Făurei in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul râului Elan,zona de sud-est a judeţului; in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,situate în partea centrală si de nord; in judeţul Suceava în raza localităţilor:o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Suso Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia• aria zonelor afectate de inundaţii, în bazinul râului Bistriţa – în dreptullocalităţilor Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – înaval de acumularea Stînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zonabazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;• aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectulinfrastructurii specifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitateaapei), ce include municipiile Bacau şi Iasi. Din acest punct de vedere, sepoate afirma că majoritatea localităţilor rurale nu au alimentari centralizatecu apă potabilă.Zone în care există oportunităţi specificePe de altă parte, am prioritizat şi alte arii, ce pot constitui poli de atracţie prinresursele, oportunităţile si premizele de dezvoltare pe care le au şi care merită să fie sprijiniteîn acest sens. Din această categorie fac parte următoarele zone:• aria cu infrastructură industrială neutilizată sau insuficient utilizată, în careexistă premize <strong>pentru</strong> investiţii directe, care cuprinde oraşele – reşedinţă dejudeţ, precum şi localităţile Roman, Tîrgu-Neamţ, Paşcani, Tîrgu-Frumos,Huşi, Dorohoi, Buhuşi.• aria cu tradiţie în practicarea micii industrii, situată în perimetrul delimitat delocalităţile Tîrgu-Neamţ, Fălticeni si Paşcani precum si in sudul si vestuljudetului Bacau, specificul activităţilor desfăşurate fiind în domeniulconfecţiilor, tricotajelor, olăritului, meşteşugurilor artizanale;105
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45:
Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47:
La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49:
Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51:
Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53:
2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti