stabilirea unor facilităţi <strong>pentru</strong> dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să prestezeservicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istoricede valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aporteconomic din sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacăuşi Iaşi.În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric alacestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea <strong>pentru</strong> frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constândîn case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etnofolclorice,de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şiiarmaroacelor, hramurilor, etc.Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi deelementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: parteade Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătateanordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoasedeosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelorde suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnescbinecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractivezonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, DealulMoţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, îndecursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aducîn atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)102
Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, agroturismul are o ofertă decazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate lastandarde de trei stele.Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şivânătoare, drumeţii montane.Disparitati locale privind activitatea turisticaDin datele statistice se observa ca in cadrul Regiunii Nord-Est judetele Vaslui siBotosani au potentialul turistic cel mai scazut.Pe de alta parte judetele Suceava, Neamt, Bacau au potential turistic dezvoltat dar insuficientexploatat comparativ cu judete din tara care dispun de conditii geografice asemanatoare darcare au reusit sa foloseasca resursele locale mai eficient.Concluzia este ca <strong>pentru</strong> eliminarea disparitatilor la nivelul intregii regiuni trebuieadoptata o strategie care sa urmareasca punerea in valoare a atractiilor turistice locale printropromovare profesionista in tara si strainatate , realizarea de retele de turism si orientareainvestitiilor catre activitatea de turism ca activitate generatoare de venituri indirecte si catrecelelalte sectoare de activitate in special in initiativele care s-au dovedit viabile . <strong>Dezvoltare</strong>apensiunilor agroturistice indica o adaptare rapida a intreprinzatorilor in acest domeniu spreactivitati care implica investitii reduse , grad de risc scazut si cu o mare cerere pe piata dedesfacere turistica.103
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45:
Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47:
La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49:
Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51:
Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti