Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să prestezeservicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istoricede valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aporteconomic din sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacăuşi Iaşi.În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric alacestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constândîn case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etnofolclorice,de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şiiarmaroacelor, hramurilor, etc.Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi deelementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: parteade Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătateanordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoasedeosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelorde suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnescbinecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractivezonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, DealulMoţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, îndecursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aducîn atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)102