RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneCampinguriVileTaberedeeleviPensiunituristicePensiuniagroturisticeSate devacantaTotal 3250 931 22 165 142 1145 176 322 341 1 5Nord Est 264 79 1 16 21 45 21 48 32 - 1Sud Est 983 343 3 5 59 498 27 42 5 - 1Sud 295 87 4 26 5 115 25 26 4 - 3Sud Vest 157 66 2 7 10 52 12 8 - - -Vest 250 85 7 27 11 68 29 22 1 - -Nord 390 97 2 25 18 66 28 19 135 - -VestCentru 795 132 3 59 16 244 34 143 163 1 -Bucuresti116 42 - - 2 57 - 14 - 1 -Anuarul statistic 2000SpatiidecazarepenaveSe remarca dezvoltarea Pensiunilor agroturistice in Regiunile Centru si Nord-Vest sislaba dezvoltare in Regiunea de Nord-Est.Acest gen de turism are nevoie de promovare in regiune , promovare orientata sprepotentiali investitori ,si spre clienti. Sistemul de turism se preteaza destul de bine si spre zonecare nu au traditie in turism de exemplu Vaslui, Botosani ,zona rurala Iasi dar care aupotential geografic si atractii turistice insuficient puse in valoare..Activitatea de turism poate fi structurată astfel :o turism religiosPopulaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi aîmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi deobiceiuri specifice ale comunităţii.În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoasedecât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 debiserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadăde glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel maides întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cultreprezentative , se cuvin a fi amintite:- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religiosortodox din ţară;- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani;- Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de NicolaeGrigorescu;- Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”;- Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi aurmaşilor săi.Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artisticemondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sauBucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.100
o turism cultural istoricÎn aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţiaregiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţidomneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură şi bogăţie spirituală <strong>pentru</strong>generaţiile prezente şi viitoare de vizitatori:- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri dinprimul război mondial;- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km deBotoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza(1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-Roznovanu (1831)-Iaşi;- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun aSucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.o turism cinegeticRegiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădureşi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice adăpostesc multe rarităţi cinegetice.o turism de agrement şi cură balnearăStaţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare deape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii <strong>pentru</strong> cură internă cu ape minerale, terapierespiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine <strong>pentru</strong> kinetoterapie, instalaţii <strong>pentru</strong> electro şihidrotrerapie, etc.Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, înperioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesccurse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).Staţiunea Vatra-Dornei oferă cure cu ape minerale, împachetări cu nămol, serviciide fizioterapie.Staţiunea climaterică Câmpulung-Moldovenesc este situată la o altitudine de630m, într-un splendid decor cu bioclimat stimulator de munte, punct de plecare în excursii peMasivul Rarău.o sporturi de iarnăServiciile oferite de staţiunile Slănic-Moldova, Durău, Vatra Dornei şi CâmpulungMoldovenesc stau la dispoziţia turiştilor amatori.o pescuitulAcesta se desfăşoară pe lacuri ca Bălătău (Bacău), Stânca-Costeşti (Botoşani),Ciric (Iaşi), Izvorul Muntelui (Neamţ) şi pe izvoarele montane.O componentă importantă a turismului în regiune este agroturismul.Legea nr. 145/31.12.1994 <strong>pentru</strong> aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind101
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45:
Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47:
La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49:
Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti