Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA REGIONALA1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiuniiRegiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o partedin vechea regiune istorică a Moldovei.Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţeleGalaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cujudeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş,Harghita şi Covasna (Regiunea Centru) –prezentare Harta I.Având o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea înfăţişeazătabloul îmbinării tradiţiei cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificareapotenţialului resurselor umane, infrastructurii industriale, turismului şi de zonă curatăecologic.Unităţi administrative, componente ale regiunii (judeţe,comune şi oraşe)Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi,Neamţ, Suceava, Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţiede 3.813.123 locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc întrecele opt regiuni ale ţării.Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa totală ţării de 238.391kmp, cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu6.421kmp. Distanţa până la capitala ţării, Bucureşti, este de 349 km (Harta II).Unităţile administrative componente ale regiunii sunt prezentate în Anexa I,tabelele 1.4-1.7, precum şi în tabelul de mai jos:JUDEŢUL Suprafaţa Numărul Numărul din care: Numărultotală locuitorilor oraşelor şi municipii comunelor(kmp) (la 01.07.1999) municipiilorBACĂU 6.621 750.777 8 2 79BOTOŞANI 4.986 462.976 4 2 68IAŞI 5.476 833.388 4 2 85NEAMŢ 5.896 585.746 4 2 70SUCEAVA 8.553 715.228 8 4 90VASLUI 5.318 465.008 4 3 71TOTALREGIUNE 36.850 3.813.123 32 15 463Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 20001

Zone geografice - caracteristici principale : relief, climă,hidrologieRegiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formelede relief, 30% o reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revinepodişului şi câmpiei. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă înjudeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi.O secţiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pantecare coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaţii.La Vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m înNord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Haşmaşu Mare) şicu o scădere de înălţime spre Sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură,Munţii Vrancei).În centru, întâlnim Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, careînconjoară munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită îndouă mari zone: Câmpia Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în parteade Sud.Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de PodişulSucevei cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale(uşoare ondulaţii ale reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).Principalele altitudini muntoase ale regiunii :Denumirea vârfuluimuntosDenumireamasivuluimuntosJudeţulPietrosu Căliman Suceava 2.100Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1.907Toaca Ceahlău Neamţ 1.900Budacu Bistriţa Neamţ, 1.859SuceavaGiumalău Rarău Suceava 1.857Rarău Rarău Suceava 1.651Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000ClimaAltitudinea vârfului( m)Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intrecele muntoase şi cele de deal şi de câmpie.În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şiBacău), climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate înprecipitaţii sub formă de ninsoare.În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava,Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul estecontinental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fărăzăpadă.Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºCîn zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.2

Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1.1, iar tabloulprecipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.HidrologieRegiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, carese repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenindSiretului (42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie îngraniţă naturală cu Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări deamenajări şi regularizare.Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şaptemicrohidrocentrale şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu unvolum la nivel normal de retenţie de 1.130 mil.mc.Resurse naturale ale regiunii• SoluriPeste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar28,1% o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea înregiune a unor meserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofuluişi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui,Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şiprelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău.• SubsolulRegiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului:1) manganul: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, ŞaruDornei, Broşteni - comune din judeţul Suceava;2) sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului,Gemenea, Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava;3) ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, VatraDornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţulSuceava, Oglinzi, Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ;4) ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţulIaşi, Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti,Târgu Ocna, Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;5) materiale de construcţii:- calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava,Bicaz Chei - judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni,Strunga - judeţul Iaşi, Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui segăsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor;-argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni -judeţul Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani,Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău;-gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est dezona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi;3

-gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţulBacău;-nisipuri: Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi,Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;6) turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani;7) sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţulBacău.8) zăcământ de sulf în Masivul Căliman;9) zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ;10) cărbune brun în Bazinul Dărmăneşti;11) gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman -judeţul Neamţ.În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zonaBucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi înexploatarea zăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, VatraDornei - judeţul Suceava.Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate,distanţe)• Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I.Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământuluiuniversitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află celmai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şiGrădina Botanică, care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe totGlobul.Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientatspre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale.În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorulindustrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute deînvăţământ de stat si particulare.Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra luiCrăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”,nu este numai o răscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şituristic, el deţinând mai multe monumente valoroase.Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi unimportant obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutulsău glorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice.Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiinduna dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20izvoare cu apă minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de laKarlowy-Vary).• Accesul la principalele centre ale regiunii.o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artererutiere şi de cale ferată care susţin cea mai mare parte dintraficul de marfă şi călători:o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere afrontierei) – drumul internaţional E85, cu ramificaţie dinSuceava spre Budapesta, pe drumul internaţional E576;4

o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care facelegătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin -Scopje);o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţionalE581 care străbate judeţul Vaslui.o Regionala CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava –Siret – Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni- Republica Moldova – magistrala 600.• Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional;o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional;o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare);o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţăde Bucureşti (Harta II):- km -Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui BucureştiBacău - 193 130 58 151 83 294Botoşani 193 - 187 145 42 258 499Iaşi 130 187 - 139 145 71 430Piatra-Neamţ 58 145 139 - 103 129 354Suceava 151 42 145 103 - 216 457Vaslui 83 258 71 129 216 - 359Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999ConcluziiCu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi un număr de 3.807.455 locuitori,regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei gamelargi de culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabiledezvoltării turismului.Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina(rutier şiCF) şi trei aeroporturi civile(Bacău, Iaşi şi Suceava).44,4% din populaţia regiunii este concentrată în centrele urbane, cel maimare fiind municipiul Iaşi, cu 348.399 locuitori.5

2. Cadrul socio-economic2.1 Dezvoltarea generala socio-economica2.1.1 Contextul economic regionalCondiţiile geografice şi istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă dinpunct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est.Caracteristica economică a anilor '60 era preponderenţa agrară si nivelul detrai foarte scăzut.În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune, înscopul redresării situaţiei economice, prin achiziţionarea de capacităţi de producţiede concepţie modernă, la nivelul ţărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea uneiculturi industriale, calificarea forţei de muncă şi formarea unui număr mare despecialişti.Dezvoltarea industrială nu a fost însă corectă, aceasta având un caracterprogramat, mult prea diversificat şi fără să ţină cont de condiţiile specifice şi deresursele naturale, energetice, de mediu.Managementul defectuos, datorat reticenţei la implementarea sistemului deasigurare a calităţii producţiei şi produselor, a strategiei de dezvoltare aîntreprinderilor, a aplicării legilor de marketing în promovarea produselor, împreunăcu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate aproduselor, coroborate cu lipsa resurselor de menţinere a investiţiilor au determinat oscădere industrială accentuată după 1989, cu implicaţii grave asupra dezvoltăriiregiunii în toate celelalte domenii.Situatia comparativa cu celelalte regiuni si cu valoarea la nivel national aprodusului intern brut este prezentata in tabelul de mai jos:Produsul intern brut regional in anul 1998miliarde lei preturi curenteNr.crt.Regiuni Produs intern brutregional (PIBR)6Produs intern brutregional pe locuitor(lei)1. Nord-Est 47.766,7 12.563.9932. Sud-Est 48.721,6 16.555.1133. Sud 49.516,3 14.199.8514. Sud-Vest 35.742,2 14.803.0145. Vest 35.471,4 17.294.9196. Nord-Vest 44.664,9 15.630.3607. Centru 47.173,7 17.768.9838. Bucuresti 61.672,8 26.896.8399. Romania 371.193,8 16.495.445Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000Se constata ca Regiunea Nord Est participa la formarea Produsului Intern Brutin proportie de 12,86%, valoare superioara mediei nationale.

2.1.2 Comparatii privind PIB/locuitorUnul din indicatorii care furnizeaza informaţii relevante cu privire la situaţiaeconomică a regiunii de Nord-Est, este produsului intern brut pe locuitor(PIB/locuitor), care nu este influentat de diferentele existente intre populatia diferitelorregiuni.Produsul intern brut regional pe cap de locuitor in anul 1998(lei preturi curente)Nr.crt.RegiuniProdus intern brut regional pelocuitor1. Nord-Est 12.563.9932. Sud-Est 16.555.1133. Sud 14.199.8514. Sud-Vest 14.803.0145. Vest 17.249.9196. Nord-Vest 15.630.3607. Centru 17.768.9838. Bucuresti 26.896.8399. Romania 16.495.445Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000Se observa din analiza datelor prezentate in tabel ca Regiunea Nord Est,prezinta cel mai scazut produs intern brut regional pe cap de locuitor, aspect cedenota faptul ca regiunea are cel mai inalt nivel de saracie.Ea se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare regionaladin care mai fac parte: Sud Muntenia, Sud Vest si Nord Vest, cu valori aleindicatorului prezentat sub media la nivel national.Evolutia PIB regional si PIB regional/locuitorINDICATOR UNITATE DE MASURA 1995 1996 1997 1998Produsul intern brut regionalPIB regional Mlrd. Lei preturi curente 9565.5 14597.7 32858.2 47766.7PIB regional Mlrd. EURO 3.63 3.77 4.06 4.78Rata de crestere a PIB regional % 52.61 125.11 45.37PIB regional/ locuitor mil.lei 2527505 3853511 8679956 12563993PIB regional/ locuitor EURO 961.39 997.8 1072.9 1257.7Rata de crestere a PIB regional/locuitor % 3.78 7.52 17.22Se constata o crestere in perioada analizata atat a celor doi indicatoriprecizati. (Rata de crestere a fost calculata folosind exprimarile in euro).7

2.1.3 Structura sectoriala a PIB-ului regionalUnul din indicatorii care poate furniza informaţii cu privire la situaţiaeconomică a regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului internbrut (PIB):Produsul intern brut regionalmld. leiDomeniul Regiune NE România %Agricultură 9380,4 52212,317,96Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 366,2 1551,523,62Industrie 12054 103053,711,69Construcţii 2157,7 18731,411,51Comerţ 5680,4 49494,311,47Transport şi depozitare 2708,6 22890,911,82Poştă şi telecomunicaţii 1083,2 11580,6 9,35Activităţi financiare, bancare şi asigurări 634,6 6529,1 9,71Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4632,6 42971,010,77Administraţie publică 2217,3 13222,116,76Învăţământ 1668,7 9975,116,72Sănătate şi asistenţă socială 1232,2 7916,615,56Produs intern brut total 47766,7 371193,812,86Produs intern brut pe locuitor(lei) 12563993 1649544576,16Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000La o populatie ce reprezinta 16,89% din populatia tarii, numai aporturile dinagricultura (17,96%), silvicultura (23,62%) si invatamant (16,72%) de participare laconstituirea PIB sunt peste medie, toate celelalte domenii de activitate economicaavand o pondere sub media pe taraÎn aceste condiţii, produsul intern brut pe locuitor reprezintă 76,16 % faţă demedia nationala, regiunea aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere.ASICCTRTFSA.PIS8

2.1.3 Productivitatea munciiProductivitatea muncii constituie un important indicator pentru a determinacompetitivitatea regionala intr-un sector particular.Pentru a vizualiza diferenta de productivitate se poate calcula productivitatea munciipe fiecare sector din regiune ca pondere din nivelul sectorial national.PRODUCTIVITATEA MUNCII IN REGIUNEA NORD-ESTNrcrtDomeniu Nr. salariati Valoareaadaugatabruta(billion lei)1 Agricultura 21685 9380,4 0,4322 Silvicultura 11655 366,2 0,0313 Industrie 281916 12054 0,0424 Constructii 39156 2157,7 0,0555 Comert 86546 5680,4 0,0657 Transport 27106 2708,6 0,0998 Telecomunicatii 13037 1083,2 0,0839 Activ.financiare 7476 634,6 0,08410 Tranz.imobiliare 16016 4632,6 0,28911 Adm.publica 16865 2217,3 0,13112 Invatamant 72689 1668,7 0,02213 Sanatate 50253 1232,2 0,02414 Reg.N-E 669819 47766,7 0,071Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Productivitate(billionlei/salar.)AGRICULTURASILVICULTURAINDUSTRIECONSTRUCTIICOMERTTRANSPORTURITELECOMUNIATIIACTIV.FINANCIARETRANZ.IMOBILIAREADM.PUBLICAINVATAMANTSANATATE9

Se observa o productivitate crescuta in ceea ce priveste urmatoarele domenii:transport (0,099),agricultura (0,432), tranzactiile imobiliare (0,289) si administratiapublica (0,131).Pentru a se evidentia mai bine diferentele de productivitate raportamproductivitatea functie de nivelul mediu national:Comparativ:DomeniuNrcrtProductivitateaRomania1 Agricultura 0,279 0,4322 Silvicultura 0,028 0,0313 Industrie 0,051 0,0424 Constructii 0,06 0,0555 Comert 0,085 0,0657 Transport 0,082 0,0998 Telecomunicatii 0,122 0,0839 Activ.financiare 0,094 0,08410 Tranz.imobiliare 0,257 0,28911 Adm.publica 0,093 0,13112 Invatamant 0,024 0,02213 Sanatate 0,027 0,024ProductivitateaRegiunea Nord Est0.120.10.080.060.04Product. RomaniaProduct.Reg.N-E0.020A S I C C T T A T A.P I SSursa: Anuarul statistic al Romaniei 2000Din grafic se poate observa ca in anumite domenii (agricultura, activitatefinanciara, tranzactii imobiliare, administratie publica), Regiunea Nord-Est depasesteca nivel de productivitate nivelul inregistrat pe tara.Relevant este si calculul productivitatii pe regiuni de dezvoltare, RegiuneaNord -Est situandu-se pe ultimul loc din acest punct de vedere, dupa cum reiese dinurmatorul tabel.10

Regiunea Nr.salariati Val.adaugata ProductivitateNord-Est 669819 43104,5 0,064Sud-Est 612466 43889,9 0,071Sud 659805 44601,6 0,067Sud-Vest 467818 32194,1 0,068Vest 476840 32016,6 0,067Nord-Vest 596053 40268,4 0,067Centru 652363 42536,0 0,065Bucuresti 625361 55578,9 0,088Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000NORD-ESTSUD-ESTSUDSUD-VESTVESTNORD-VESTCENTRUBUCURESTIAnaliza evolutiei ratei de crestere a productivitatii muncii in Regiunea Nord Estcomparativ cu media nationala este prezentata in tabelul urmator:INDICATORUNITATE DEMASURA 1995 1996 1997 1998 1999Romania % - 2.82 -23.02 93.75 -0.69Regiune % - 4.94 -19.92 88.68 -5.511. Industrie % - -11.86 -20.19 94.57 -18.882. Agricultura % - 35.66 -3.72 72.69 14.343. Constructii % - 60.96 -30.03 59.51 3.364. Servicii % - 13.54 22.29 152.75 -9.85Anuare statistice ale Romaniei 1995/1996/1997/1998/1999/2000Se observa ca cele patru sectoare au inregistrat evolutii contradictorii, insensul ca au existat atat perioade de crestere cat si de descrestere (precizam ca ratade crestere a productivitatii a fost calculata folosind exprimarea in euro pentruproductivitatea muncii).11

RegiuneadedezvoltareIndicatorii de solvabilitateSesizam urmatoarele aspecte:• Si pentru acest indicator se inregistreaza o tendinta de inrautatire. Astfel, ratade indatorare a crescut de la 1,44 in 1997, la 2,33 in 1999, in stransa legaturacu faptul ca nivelul minim al capitalului social pentru infiintarea unui IMM aramas vreme indelungata la valori foarte mici, aceasta insemnand in modimplicit si o subcapitalizare a IMM respective (rezultand capitaluri propriidisproportionate in raport cu celelalte pasive);• Referitor la indicatorul Costul mediu al creditului, acesta inregistreaza valoripeste medie in regiunea Nord Est (0,99 in 1997, 0,06 in 1998 si1999) cereflecta un grad de indatorare ridicat al IMM-urilor din regiune.Situatia indatorarii IMM-urilor din regiune1997 1998 1999Rata Costul Datorii la Rata Costul Datorii Ratade mediu al capital de mediu al la deindat. credituluiindat. creditului capital indat.Costulmediu alcredituluiDatoriilacapitalNord-Est 1,44 0,99 0,28 1,68 0,06 0,29 2,33 0,05 0,47Sud-Est 1,74 0,99 0,36 2,17 0,05 0,47 3,50 0,04 0,78Sud 1,58 0,10 0,31 1,91 0,05 0,37 2,64 0,05 0,67MunteniaSud-Vest 1,23 0,10 0,17 2,11 0,06 0,35 2,87 0,05 0,47OlteniaVest 1,42 0,02 0,10 2,07 0,04 0,36 2,54 0,04 0,60Nord-Vest 1,94 0,06 0,38 1,97 0,05 0,40 3,00 0,04 0,56Centru 1,45 0,07 0,17 1,78 0,04 0,22 2,66 0,04 0,40Situatia lichiditatii IMM-urilorRegiunea 1997 1998 1999dedezvoltareRatacurentaRatarapidaRatacurentaRatarapidaRatacurentaRatarapidaNord-Est 1,3 0,8 1,2 0,7 1,1 0,7Sud-Est 1,3 0,8 1,2 0,8 1,0 0,7Sud 1,3 0,8 1,2 0,7 1,1 0,7MunteniaSud-Vest 1,3 0,8 1,1 0,7 1,0 0,7OlteniaVest 1,3 1,0 1,1 0,7 1,1 0,7Nord-Vest 1,2 0,8 1,1 0,7 1,1 0,7Centru 1,3 0,8 1,1 0,7 1,0 0,7Bucuresti- 1,4 1,1 1,4 1,0 1,3 1,1IlfovTOTAL 1,3 0,9 1,2 0,8 1,1 0,7Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000Bucuresti-Ilfov3,33 0,03 1,22 3,24 0,02 1,39 3,88 0,02 2,2014

TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48 2,93 0,04 0,77Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000Distributia IMM in profil teritorialRepartitia IMM in profil teritorial reflecta faptul ca pentru perioada analizata,regiunea dispune de o pondere a acestora apropiata de media nationala. Trebuiereamintit faptul ca regiunea Nord Est este cea mai mare dintre cele 8 regiuni casuprafata si numar de locuitori. Acest lucru reflecta o densitate mai redusa a IMMurilorin raport cu alte regiuni.Regiunea 1997 1998 1999Nord-Est 11,7 11,6 11,6Sud-Est 13,2 13,4 13,5Sud Muntenia 12,1 12,1 12,1Sud-Vest Oltenia 9,7 9,9 9,8Vest 8,1 7,9 8,0Nord-Vest 13,6 13,6 13,4Centru 11,7 11,7 11,7Bucuresti-Ilfov 19,9 19,8 19,9TOTAL 100,0 100,0 100,0Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000 In toate judetele domina autoritar microintreprinderile. Ponderea acestuisegment de intreprinderi in totalul IMM la nivelul judetului este superior valoriide 85%.15

2.3 Structura economica sectoriala2.3.1 AgriculturaDeşi regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol,această resursă nu poate fi valorificată, productivitatea fiind scăzută la toatetipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi desuprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietateprivată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor;- forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală arepeste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;- gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi înrealizarea culturilor si cresterii animalelor;- culturilor şi creşterea animalelor;- lipsa unui management performant în domeniu;- lipsa sprijinului din partea statului pentru susţinerea agriculturii;- lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;Regiunea dispune de un important potenţial agricol şi silvic:Judeţul Suprafaţa agricolă(%)Păduri(%)Bacău 48,0 42,2Botoşani 77,8 11,5Iaşi 68,6 17,9Neamţ 48,2 44,1Suceava 40,9 53,4Vaslui 72,8 15,8Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.16

80706050403020100BC BT IS NT SV VSSPR.AGRICOLAPADURIJudeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani(77,8%) şi Vaslui (72,8%) , ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, înagricultură. Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,4%)şi Neamţ (44,1%) care au împreună peste 10.000 salariaţi în silvicultură, exploatareforestieră şi economia vânatuluiAgricultura este cea mai răspândită activitate pe teritoriul României, găsindcondiţii propice pentru desfăşurarea sa în Moldova. Ca activitate umană specializată,agricultura cuprinde nu numai sfera producţiei, ci şi părţi din distribuţia bunurilor şiserviciilor agricole necesare satisfacerii nevoilor de ansamblu de populaţie.Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şialunecărilor de teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste15.000 ha degradate, în judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat învăi largi, judeţul Suceava are 85.114 ha afectate de alunecări de teren, în judeţulBacău, pe malul stâng al Siretului cca. 46.000 ha sunt degradate, iar în judeţulNeamţ, 68.000 ha.Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse încomparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente .Valoarea serviciilor pentru agricultură (in 1999-milioane lei preţuri curente)Judeţe Total Servicii Servicii de Serviciimecanizare îmbunătăţirifunciarereproducţieşi selecţieBacău 28.423 21.305 4.577 2.541Botoşani 40.158 32.738 4.205 3.215Iaşi 39.189 28.715 7.711 2.763Neamţ 25.944 22.305 1.350 2.289Suceava 17.708 10.626 4.127 2.955Vaslui 48.966 40.955 5.752 2.219Regiunea NE 200.388 156.684 27.722 15.982% pe ţară 11,71 13,65 5,81 18,34Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Se observa repartizarea diferentiata pe judete in cadrul regiunii si deasemenea dominatia serviciilor mecanizate.17

REPARTIZAREA PE JUDETEB CB TI SN TS VV SREPARTIZAREA PE SERVICIISERV.MECANIZATESERV.IMB.FUNCIARESERV.REPROD/SELECTIEParcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşinişi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al regiunii Nord-Est să nu poată fivalorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilorpopulaţiei. Din punct de vedere al mecanizării lucrărilor agricole, pentru un tractorrevin în medie 105 ha de exploatat, ceea ce implică producţii scăzute la hectar şicosturi ridicate pentru lucrările agricole mecanizate .18

Parcul de tractoare şi maşini agricole în sectorul de stat (S) şi privat (P) dinregiunea Nord-Est în anul 1999(buc.):JudeteMaşini agr.Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui RegiuneN-ETractoare agricole S 2493P 2351274625813243260222861890346431863644317117676115785Pluguri pentru S 1978 2448 2487 1662 2654 2639 13868tractorP 1897 2370 2146 1541 2458 2366 12788Cultivatoare S 225 525 616 241 353 502 2462mecanice P 198 491 531 193 286 433 2132Semănători S 931 1251 1255 807 694 1380 6318mecanice P 899 1186 1046 729 609 1242 5711Maşini de stropit – S 108 63 251 77 218 147 864prăfuitP 63 49 119 65 155 61 512Combine S 419 804 456 457 628 730 3494autopropulsate P 407 747 400 417 538 666 3175Prese pentru S 87 246 112 90 133 187 855balotat paie şi fân P 74 211 51 68 97 148 649Suprafaţa arabilă S 75 107 77 82 51 76 80la 1 tractor fizic P 77 107 87 86 44 75 77Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătoriiparticulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută desocietăţile agricole de stat, care au un parc agricol adecvat, cu menţiunea însă cănu există date precise cu privire la gradul de uzură a acestuia.Redăm în continuare fondul funciar de care dispune Regiunea Nord-Est înfuncţie de modul de folosinţă.40000003500000300000025000002000000150000010000005000000TotalregiuneFondul funciar dupa modul de folosintaSuprafata totalaSuprafataagricolaDin care sectorprivatBacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui19

Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1999-mii hectare :Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NESupr.totală 662,0 498,5 547,5 589,6 855,3 531,8 3684,9Supr.agric. 324,3 387,7 377,4 284,1 349,5 387,2 2124,5Din care:Sector privat 269,7 312,1 295,5 227,5 283,4 309,9 1740,7Arabil 183,8 291,6 249,2 170,3 177,8 274,5 1355,3Păşuni 187,7 75,7 86,8 69,6 93,4 85,6 503,3Fâneţe 41,0 14,3 19,9 40,0 74,7 5,0 198,1Vii 7,8 2,8 12,5 1,0 - 17,6 41,5Livezi 3,7 3,1 8,8 3,1 3,4 4,3 26,1Păduri 279,5 57,2 99,0 260,3 456,5 84,2 1233,7Ape 147,3 13,8 13,6 10,3 13,6 9,4 74,4Alte suprafeţe 43,4 39,6 57,4 34,7 35,6 50,8 252,3Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar laprincipalele culturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională.Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1999 faţă de anulprecedent (1998), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele,producţii mai mici, ca urmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici(Anexa I, tabelele 3.3 şi 3.4).Ca urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrulsistemelor de irigaţii, suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează 135.441 hape total regiune (Bacău 20.920 ha, Botoşani 20.234 ha, Iaşi 50.433 ha, Neamţ10.414 ha, Suceava 3.778 ha, Vaslui 29.662 ha), suprafeţele efectiv irigate fiind defapt chiar mai mici.Deoarece culturile furajere sunt în mare parte dependente de chimizare şiirigaţii, s-a diminuat şeptelul cu peste 30%, datele raportate evidenţiind că peste 90%din numărul de animale se află în posesia producătorilor privaţi, iar sectorul de stat,care deţinea un sistem zootehnic industrial, este astăzi practic distrus datoritădesfiinţării majorităţii complexelor avicole, îngrăşătorilor şi fermelor.Situatia este evidentiata in tabelul urmator:(mii capete)Judetul BOVINE PORCINE OVINETotal Vaci, bivoliţe Total Scroafe Total Oi şişi juniciprăsilămioareBacău, din care:- sector privat :10710658571801781111181178136134Botoşani, din care:- sector privat :1011005959969311327325268266Iaşi, din care :- sector privat :121111615713511510839237629628820

Neamţ, din care :- sector privat :9996575511611488212208172170Suceava, din care:- sector privat :16716510810811211166215215167167Vaslui, din care :- sector privat :69694141848155216215173172Total Regiune N-E- sector privat :66464738437772669241391543151712121197Judetul Caprine Cabaline PĂSĂRI AlbineTotal Total TotalOuătoareadulteMii familiiBacău, din care:- sector privat :2727212131513150130713062525Botoşani, din care:- sector privat :22404020201664133712661513Iaşi, din care :- sector privat :66494820851997153715362120Neamţ, din care :- sector privat :552020107510756586582120Suceava, din care:- sector privat :443937140914099719701414Vaslui, din care :- sector privat :772727112911297997991716Total Regiune N-E- sector privat :5151196193108691042466096535106102605040302010BCBTISNTSVVS0BOV PORC OV CAP CAB PAS ALBAgricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilordatorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-isuprafeţe cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat,gradul de asociere a proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău,10,8% în judeţul Botoşani, 7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.21

Producţia agricolă totală a regiunii în 1999, exprimată în milioane lei şi cifratăla 13.178.694, reprezintă 16,78% din producţia totală a României, la o pondere asuprafeţei agricole corespunzătoare de 14,26%, cea mai redusă contribuţie fiind ajudeţelor Vaslui şi Botoşani.În acest sens, edificatoare sunt datele raportate cu privire la suprafaţacultivată în profil de exploatare cu principalele culturi :Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %Suprafaţacultivată total173,22167,33250,86234,08243,76224,82163,74155,47176,08170,41258,40221,201266,071173,338493,917153,1014,916,4Cereale pt. 116,11 187,20 171,90 108,80 79,62 203,20 877,40 6319,76 13,8Boabe 113,16 172,60 161,80 102,90 75,47 187,50 822,28 5279,06 15,5Grâu şi 24,21 50,80 47,03 33,60 26,54 67,26 249,50 2424,39 10,2secară 21,91 43,90 42,68 30,41 24,22 60,43 223,60 1904,61 11,7Porumb 96,9495,30112,90110,70113,20110,8057,5356,3634,7134,21120,80116,70536,39524,193037,742816,3817,618,6Planteuleioase2,982,5530,3021,6313,1811,273,132,691,291,1825,2820,9676,2060,32871,51592,288,710,1Floareasoarelui2,912,5125,8819,7312,0110,782,212,191,291,1824,4320,8068,7557,21780,75574,188,89,9Plante pt. alteindustrializări3,583,2111,4110,818,698,586,926,418,217,624,884,2643,8040,92147,43130,9129,731,2Sfeclă de 3,58 11,26 8,41 6,85 8,29 4,40 42,82 128,77 33,2zahăr 3,21 10,67 8,31 6,34 7,62 3,79 39,97 112,98 35,3Cartofi 6,075,789,679,247,667,4710,079,3926,7125,762,512,4762,7360,12255,02245,2824,524,5Cartofi de 5,58 8,23 7,02 9,37 26,12 2,12 58,47 222,93 26,2toamnă 5,32 7,81 6,84 8,73 25,17 2,08 55,97 214,34 26,1Legume 5,855,726,386,367,437,354,604,526,576,543,993,7834,8634,31208,26195,4716,717,5Plante de 36,20 29,59 30,74 33,38 53,37 21,51 204,80 1113,00 18,4nutreţ 34,10 25,03 25,04 30,92 50,84 17,70 183,60 854,56 21,4Perene vechişi noi28,9027,6019,1616,1513,8910,8224,5823,1741,0739,8612,259,51139,90127,20701,12568,7019,922,3Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000SilviculturaExploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masălemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente(Suceava 456.579 ha, Bacău 279.535 ha, Neamţ 260.314 ha), furnizând 22,03% dincantitatea totală de masă lemnoasă a României.Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări aindustriei de prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produsefinite, care ar contribui la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, seînregistrează în ultimul timp mari cantităţi de materie primă brută la export (cheresteaşi profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare neraţională afondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul1998 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată.22

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1999 (mii mc):Judeţe TOTAL Răşinoase Fag Stejar Diversespecii tariDiversespecii moiBacău 648,4 222,4 262,4 50,1 68,7 44,8Botoşani 114,3 0,6 19,3 18,4 44,8 31,2Iaşi 224,9 8,3 31,6 23,9 81,8 79,3Neamţ 1198,4 845,9 240,8 20,0 50,7 41,0Suceava 1372,1 1107,2 205,8 5,4 38,1 15,6Vaslui 132,1 0 21,7 22,1 48,3 40,0Total Regiune 3690,2 2184,4 781,6 139,9 332,4 251,9Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.REPARTIZAREA PE JUDETEBCBTISNTSVVSREPARTIZAREA PE CATEGORII DE MASA LEMNOASARASINOASEFAGSTEJARSP.TARISP.MOIAşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă dinmasa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1999 (37.18% din total regiune).23

2.3.2 IndustriaCunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -2000.Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalulpopulaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei deafaceri realizate în 1999 de economia regiunii.Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată,energo-intensivă, la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fostbruscă, fără o pregătire prealabilă.Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de :- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurilepieţelor de desfacere interne şi externe;- calitatea slabă a managementului;- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizăriiaccentuate a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.;- ritmul lent al privatizării şi restructurării;- cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiilestrăine şi autohtone de capital.Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizăriiunei promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu celemai bune rezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi,târguri de contractări şi expoziţii specializate.Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele deconstrucţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecteextinse cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajări hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii delocuinţe, centre comerciale, spitale, instituţii de învăţământ, etc.Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care acondus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materialemoderne, eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducereacomenzilor datorită declinului economic general, au condus la reducerea masivă aactivităţii de construcţii şi amenajare teritorială.Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şipersonalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.Descrierea intreprinderilor- cheie din regiuneChiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărulde salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de statcu mai mult de 250 salariaţi.Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi,Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referiresunt:- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SAIaşi, SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SABotoşani, SC Mecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;25

- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SAOneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC FibrexSA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti;- industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău,SC Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SCDorna SA Vatra Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău,Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SCMobilextra SA Câmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SABuhuşi, , SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova TricotajeSA Iaşi, RIFIL Săvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SACâmpulung Moldovenesc, SC Firmelbo SA Botoşani.Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitoristrategici, a promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformantela creditele acordate, au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şibirocraţia excesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementuldefectuos al principalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu aumanifestat ştiinţă şi interes pentru creşterea economică, au condus treptat lapierderea pieţelor de desfacere, scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţăşi plafonarea tehnologică, generând închiderea multor unităţi productive şi apariţiaunui număr impresionant de şomeri. .Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte,bazată pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă,la ramurile care nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şirelansării producţiei, stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţireale de dezvoltare prin retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind deresursele interne (fabrici de mobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabricitextile, industrie alimentară, etc.);Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să seimplice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţiindustriale noi, bazate pe infrastructura industrială existentă.Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, carefuncţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruiriiîntreprinzătorilor şi a stimulării colaborării între aceştia la nivel regional şiinterregional.O parte din societăţile menţionate au beneficiat în ultima perioadă(1996-1999)de programe coerente şi infuzii de capital străin, cunoscând o importantă relansareeconomică:- AEROSTAR Bacău – societate mixtă româno-israeliană – domeniulaeronauticii;- ANTIBIOTICE Iaşi – companie mixtă realizată cu un consorţiu internaţional– domeniul medicamentelor- AGRICOLA INTERNAŢIONAL Bacău – societate mixtă româno-germană,tip holding, înfiinţată în 1992 – domeniul alimente şi băuturi26

- MAŞINI UNELTE Bacău - societate mixtă româno-americană – domeniulconstrucţiilor de maşini- DORNA APEMIN Suceava – societate cu capital privat italian – domeniulîmbutelierii apelor minerale- RIFIL Neamţ – societate româno-italiană – domeniul tricotajelor.Participarea de capital străin la societăţile din regiune:JudeţNr. societăţi cuparticiparestrăină la capitalValoare totală acapitaluluisubscris (mil. lei)Valoareacapitaluluisubscris% capital străindin totalregiuneînvalută (mii USD)Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0Botoşani 119 30057,4 13017,0 5,0Iaşi 879 254500,6 54133,3 37,0Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0Total2350 908122,7 13362,7 100,0regiuneDirectiile judeţene de statistică 31.12.2000La sfârşitul anului 1999, valoarea totală a investiţiilor de capital străina era de133662,7 mil. USD, cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximăaparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună10% .Capitalul strain subscris in valuta(%)Vaslui5Suceava21Neamt13Iasi37Botosani5Bacau190 10 20 30 4027

Aceasta constituie încă un argument pentru promovarea unei politiciechilibrate de dezvoltare a regiunii şi abordarea unei strategii eficiente pentrueliminarea polilor sărăciei (Vaslui, Botoşani) şi dezechilibrelor economice.Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-2000, rezultă cătendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şiagricultură.Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţieiagricole;b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează laun nivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatăriiraţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciarexistent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine îngospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impuneremodelarea strategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de laconsiderentul că ea se practică permanent;Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţiamoştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice.În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderiindustriale cu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului afost menţinerea cu orice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi câtmai mici (SC Melana SA Săvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui,SC Sofert SA Bacău, SC Mecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SCVastex SA Vaslui, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SASuceava, etc).Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţiajungând în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum dearierate.28

2.3.3 SERVICIISe poate caracterizata la nivelul regiunii prin:- dinamică pozitivă în perioada 1995-2000;- adaptare mai rapidă la cerinţele economice de piaţă, activităţilenesolicitând strategii complexe pe termen lung.Deşi deţine în regiune 42,98% din totalul cifrei de afaceri, la o pondere apopulaţiei salariate de 32,7%, nu se poate concluziona ca fiind satisfăcătoareîntrucât:- există o puternică concentrare în centrele dezvoltate aleregiunii(municipiile Iaşi şi Bacău), în restul teritoriului având o ponderefoarte mică;- este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciiledirecte către populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;- serviciile de consultanţă sunt insuficient promovate;- serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt mult sub standardeleeuropene.Activităţile de transport marfă şi călători s-au dezvoltat în ultimii ani în douădirecţii: transportul feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare lanivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente. transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorulprivat, apărând companii de transport marfă şi călători organizate modern şieficientTurismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficientdezvoltat, în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului înţări ca Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute dedezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus laobţinerea unor venituri economice importante din acest sector al activităţii industriale.În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru adezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asuprabazei materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţiiaerului, apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi aleîmprejurimilor oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparatcu pitorescul Alpilor Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cuNordul Italiei. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiilepopulare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări devinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.Informatii detaliate privind turismul se gasesc in cap. 6.29

2.4 Situatia infrastructurii fiziceInfrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economieiRegiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale.De evoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreiaîntre comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile deresurse materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util.Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navaleetc.);- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.;- utilităţile si structura locativă;- infrastructura socială.Reţeaua de telecomunicaţii a beneficiat de importante investiţii în ultimii ani,prin înlocuirea centralelor automate şi manuale cu cele digitale, ca şi reţeaua decablare cu fibră optică, ce contribuie la mărirea volumului de trafic şi a calităţiitransmisiei în judeţele Bacău, Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Numărul de posturi telefoniceinstalate a crescut, în regiune numărul total fiind de 487.541 abonaţi reprezentând14,45% în volumul naţional .Situatia posturilor telefonice la 31.12.1999Nr. crt. Judeţul Abonamente telefonice Nr./1000locuitori(1998)1. Bacău 131.421 143,62. Botoşani 44.796 973. Iaşi 132.860 1354. Neamţ 68.742 117,55. Suceava 72.648 966. Vaslui 37.077 79,7Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Direcţia Telecomunicaţii Bacău deţine o centrală de zonă pentru RegiuneaNord-Est, gestionarea traficului fiind asigurată de Centrul de Management alechipamentelor de transmisiuni, cât şi de Centrul de Management al echipamentelorde comutaţie. De aici, se pot lua decizii de configurare şi rutare a traficului în cadrulregiunii, cât şi ieşirile spre celelalte regiuni sau spre internaţional.Pentru anul 1999, în Programul de modernizare şi dezvoltare a reţelelortelefonice din judeţul Bacău, sunt incluse opt comune şi oraşul Dărmăneşti, ceea ceva permite judeţului ca, din punct de vedere al serviciilor de telecomunicaţii, să sesitueze aproape de nivelul ţărilor cele mai dezvoltate.În regiunea Nord-Est îşi desfăşoară activitatea şi patru reţele de telefoniemobilă, al căror grad de acoperire a depăşit 50% în cei doi ani de la începereaactivitatii( Mobilrom, Mobilfon, Cosmorom si Suntel).30

2.4.1 Infrastructura de transportReţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional înceea ce priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi deamplasament impunând restricţii.Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţulBacău, însoţind principalele râuri:- linia magistrală Bucureşti-Suceava (pe direcţia Sud-Nord) de-a lungulrâului Siret;- linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş;- linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa.În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şiDorohoi-Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările de finalizare sunt practic sistate de nouă ani.În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de CăiFerate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele maiimportante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt:- Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-Vaslui-Iaşi;- Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct decontrol şi trecere a frontierei).În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 kmreprezintă tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km dincare 203km electrificaţi) sunt:- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceavacu ramificaţia Vama-Moldoviţa;- Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere afrontierei), cu ramificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prindublarea liniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapidIaşi-Chişinău, electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată întabelul următor:31

Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km)Totaldrumuripublice(km)DrumurimodernizateÎmbrăcăminţiuşoare rutiereDrumuri Total drumuriNaţionale judeţene şicomunaleBacău 2302 494 558 444 1858 34,8Botoşani 1919 318 401 410 1509 39,2Iaşi 2338 417 406 348 1990 42,7Neamţ 1809 457 448 408 1401 30,6Suceava 2330 658 628 483 1847 27,2Vaslui 2098 333 403 382 1716 39,5Reg. N-E 12833 2719 2827 2475 10358 34,8România 73435 17813 20787 14683 58478 30,8% 17,47 15,0 13,68 16,86 17,64 --Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Din datele prezentate rezultă că cea mai scazuta densitate a drumurilor oprezinta jud. Suceava (27.2%) iar cea mai inalta jud. Iasi (42.7%).În judeţul Neamţ sunt efectuate modernizări pe 409 km drumuri naţionale şi pe591km drumuri judeţene şi comunale.Judeţele Suceava şi Bacău deţin primele locuri din regiune în ceea ce priveştelungimea drumurilor modernizate (658km şi respectiv 495km). Programul dedezvoltare al judeţului Suceava prevede ca obiectiv principal, realizarea segmentuluide autostradă Bacău-Siret şi declararea zonei libere Siret.În judeţul Bacău există între toate oraşele cel puţin o legătură prin drumurimodernizate şi doar şapte centre de comună nu sunt legate la drumuri asfalticeobiectivele în programul de dezvoltare prevăd modernizarea Podului Bistriţa(pedrumul european E85) şi aducţiunea Bâtca Doamnei, de 53km pentru alimentarea cuapă potabilă a municipiului Bacău şi a localităţilor de pe traseu.În programul de dezvoltare al judeţului Vaslui se prevede realizarea autostrăziiFocşani-Albiţa şi a drumului expres Bacău-Vaslui-Crasna (Planul de AmenajareTeritorială Naţională), precum şi realizarea unor căi navigabile pe râul Prut şi creareaunor porturi).Cea mai importantă arteră rutieră care străbate judeţul Bacău pe o lungime de81,5 km este drumul naţional DN2 (E85) care face legătura dintre Sudul şi Nordulţării şi care a fost inclus în programul naţional de autostrăzi.Regiunea are trei puncte de control şi trecerea a frontierei rutiere:Siret-Suceava, Albiţa-Vaslui şi Ungheni-Iaşi.Datorită înzestrării deficitare şi a densităţii reduse a reţelei, se constată ocreştere a gradului de uzură cauzată de exploatarea intensivă a căilor rutiere întrereşedinţele de judeţ şi polii de dezvoltare din regiune cu ramificaţii spre punctele detrecere a frontierei de stat, a oraşelor regiunii şi cu regiunile învecinate.Se impune o modernizare a infrastructurii rutiere în corelaţie cu cerinţeleactuale şi a standardele în vigoare, la nivel european, şi a planurilor de amenajare ateritoriului Regiunii Nord – Est.Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susţinute deinfrastructura specifică.Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 kmEst de Suceava şi 40 km de Botoşani, accesul fiind asigurat prin drumul naţionalDN29. De asemenea, Judeţul Suceava mai dispune de 5 eliporturi.Densitatedrumuri/100kmteritoriu32

În judeţul Iaşi există următoarea structură:- aeroport;- aerobază utilitară.Aeroportul municipiului Iaşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat înanul 1932. El se află situat la 8 km Nord de Iaşi, la o altitudine de 120m şi estedestinat traficului aerian intern şi accidental traficului aerian extern de pasageri, cuavioane scurt curier.Aeroportul dispune de: aerogară de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare şicontrol trafic, reţea electrică, termică, gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces.În anul 1998 s-au efectuat 6.000 mişcări: 1.600 comerciale, din care 60 străineşi au fost transportaţi 70.000 pasageri.Aerobaza utilitară are o experienţă de 30 ani în domeniu şi are ca obiect deactivitate: zboruri utilitare şi zboruri sanitare.Aeroportul Bacău situat la 6,5 km Sud de municipiul Bacău, asigurăinfrastructura necesară efectuării în condiţii de securitate a zborurilor aeronavelor depână la 400 tone, organizând zboruri interne şi externe şi asigurând servicii pentruoperaţiunile aeriene în program de 12 ore sau 24 ore, el funcţionând ocazional,neavând trafic curent.33

2.5 Infrastructura de utilitatiUtilităţile şi structura locativă din regiune se situează sub standardele unuitrai civilizat, dotările aferente fiind sub nivelul cerinţelor; această situaţie este relevatăde datele despre consumul de apă potabilă , care reprezintă sub 20% din medianaţională. Acest fapt este generat de investiţiile reduse şi de dotarea insuficientă,cea existentă fiind, în general, uzată moral şi fizic. La aceleaşi nivele scăzute, se aflăşi reţeaua de distribuţie a apei, gazelor naturale şi reţeaua de canalizare şi epurarea apelor uzate.Reţeaua şi volumul de apă potabilă distribuită în Regiunea Nord – Est:Judet Localităţi Lungime reţea Apă potabilă Consumconectate simplă(km)distribuită(mii mc)casnic(mii mc)Bacău 28 642 51778 35921Botoşani 66 719 18940 11778Iaşi 26 820 69753 40198Neamţ 81 648 28898 22939Suceava 46 666 30705 13746Vaslui 77 659 16991 12603Regiune N-E 324 4154 217065 137185România 2997 37417 1848833 1207966% 10,81% 11,10% 11,74% 11,35%Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.uz9080706050403020100bacau botosani iasi neamţ suceava vasluilocalităţi conectateDistribuţia localităţilor conectate la reţeaua de apă pe judeţe34

vaslui24%bacau9%botosani20%suceava14%neamţ25%iasi8%Ponderea numărului de localităţi conectate la reteaua de apă la nivel regionalDin cele două grafice se poate observa că judeţele Neamţ, Vaslui şi Botoşanideţin mai mult de 60% din numărul localităţilor conectate la reţeaua de apă.9008007006005004003002001000bacau botosani iasi neamţ suceava vasluilungime reteaLungimea reţelei simple de conducte de apă potabilă pe judeţevaslui16%bacau15%suceava16%botosani17%neamţ16%iasi20%35

Ponderea lungimii reţelei la nivel regionalDin graficele se poate observa o distribuţie relativ egală a lungimii reţeleide conducte de apă potabilă în cele şase judeţe ale regiunii.700006000050000400003000020000100000bacau botosani iasi neamţ suceava vasluiapă potabilă distribuităconsum casnicVolumul de apă potabilă distribuită şi a volumului consumului casnicDupă cum se observă, volumul cel mai mare de apă potabilă distribuită şi alconsumului casnic de apă se înregistrează în Iaşi.Datele de mai sus plasează regiunea Nord-Est la nivelul a 11% din total ţară canumăr de localităţi conectate, lungime reţea existentă şi volum de apă potabilădistribuită.Reţeaua de canalizare publică a Regiunii Nord – EstLocalităţi cu instalaţii de canalizare publicăTotal localităţi Municipii şi oraşeBacău 26 8Botoşani 19 4Iaşi 12 4Neamţ 13 4Suceava 28 8Vaslui 12 4Regiune N-E 110 32România 654 262% 16,82% 12,21%Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.36

3025201510localităţi conectate la canalizaremunicipii şi oraşe50bacau botoşani iaşi neamţ suceava vasluiNumărul localităţilor conectate la reţeaua de canalizareDin cele 495 unităţi administrativ-teritoriale ale regiunii, numai 22% suntracordate la reţeaua de canalizare publică.Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea Nord – Est, în anul 1999Km reţea de Volum gaze naturale Consum casnicconductă gaze (mii mc)(mii mc)naturaleBacău 563 423153 113559Botoşani 123 82952 42947Iaşi 445 220154 77500Neamţ 238 248801 106590Suceava 176 78223 31612Vaslui 106 32494 16690Regiunea N-E 1651 1085777 388898România 20331 11870811 3920863% 8% 9% 10%Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.6005004003002001000bacău botoşani iaşi neamţ suceava vasluikm reţea conductă gaze naturaleLungimea reţelei de conducte de gaze naturale pe judeţe37

5000004000003000002000001000000bacău botoşani iaşi neamţ suceava vasluivolum gaze naturale distribuitVolumul de gaze naturale distribuite în anul 1999, pe judeţeSe observă din cele două grafice că primele trei judeţe din punct de vedere allungimii reţelei de conducte de gaze naturale şi al volumului de gaze naturaledistribuite sunt Bacău, Neamţ şi iaşi.În judeţul Botoşani, consumul de apă potabilă este mai redus cu 50,2% faţă demedia naţională, în acest judeţ sistemul de distribuire a apei în reţea existând numaiîn 18% din numărul localităţilor rurale, în timp ce canalizarea, încălzirea centrală saugazele naturale sunt absente aproape 100%.Din indicatorii de locuire şi din punct de vedere al echipamentului şi dotăriilocuinţelor cu utilităţi, rezultă că judeţul Botoşani se află sub media pe ţară, cu multsub nivelul celorlalte judeţe din Regiunea Nord-Est. Numai 28% din total locuinţe suntdotate în acest judeţ cu băi (47% la nivel naţional) şi doar 30% sunt racordate lareţeaua de apă (54% nivelul naţional ).JudetNr. locuinţela 1000locuitoriSuprafaţa delocuit/locuinţăSuprafaţa delocuit/locuitorNr. camere delocuit/locuinţăRomânia 345 34,1 11,8 2,47Botoşani 345 28,8 9,9 2,23Bacău 324 33,6 10,9 2,45Iaşi 307 30,9 9,5 2,32Suceava 313 33,6 10,6 2,31Sursa: Profilele de dezvoltare ale judeţelorÎn anii 1996 –1997, nu s-a dat în folosinţă nici o locuinţă construită din fonduripublice, accentuându-se astfel criza acută existentă la nivelul categoriilor de familiitinere şi cu venituri modeste.În aceste condiţii, deşi fondul locativ al regiunii înregistrează modificări printr-oevoluţie pozitivă (dinamica construcţiilor de locuinţe evidenţiind acest fapt), dotareacu echipamente tehnico-edilitare este deficitară, suprasolicitată, uzată şi se află substandardele naţionale.38

Concluzii:Infrastructura locativă este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcând faţăsolicitărilor, iar aceste aspecte contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată şi cucondiţii inadecvate de trai al populaţiei. Dată fiind această situaţie, este necesarăracordarea localităţilor la reţeaua de apă potabilă, canalizare, gaze naturale şicolectarea deşeurilor menajere prin promovarea şi implementarea unor ampleproiecte de finanţare şi finalizarea celor aflate în curs, contribuind astfel la ridicareastandardului de viaţă în Regiunea Nord – Est.39

2.6 Infrastructura educaţională şi de sănătate2.6.1 Infrastructura educaţionalăFactorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni,reprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine unconcept controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu unanumit nivel de educaţie.Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţămînt care asigură oeducaţie şi o formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire.La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă deînvăţămînt era de 809.173 elevi, ceea ce reprezintă 21,73% din totalul populaţieiregiunii (Anexa I, tabelul 2.3). La începutul anului şcolar 1998-1999, populaţiaşcolară din învăţămîntul de toate gradele a fost de 807.024 elevi, ceea ce reprezintă21,19% din totalul populaţiei regiunii.Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţămînt , cu dezvoltareacorespunzătoare. Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare apopulaţiei la nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi,Neamţ şi Suceava – 97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I,tabelul 1.3) .Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniulridicării şi diversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiuneastfel: 3,57% învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri,14,4 %şcoală profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi4,4% fără şcoală .Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de culturăgenerală, industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, undeînvaţă 590.583 elevi (15,5% din populaţia regiunii). În anul şcolar 1998-1999,numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul preuniversitar (preşcolar, elementar, liceal,profesional şi de ucenici, post-liceal şi de maiştri) la nivelul regiunii Nord-Est a fost de759262 elevi, aproximativ 20% din populaţia totală a regiunii.În ceea ce priveşte învăţămîntul superior, în cele trei centre universitare: Iaşi,Bacău şi Suceava există 10 universităţi unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau3500 cadre didactice. În anul şcolar 1998-1999, numărul elevilor din învăţămîntulsuperior a fost de 47.717, la nivelul regiunii Nord-Est, ceea ce denotă o creştere deaproximativ 14% faţă de anul anterior (anexa I tab. 2.4). Aceste date demonstreazăexistenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a unei preocupări continui pentruinstruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.După 1989, învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă. Dacăpentru învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentrucelelalte instituţii de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în specialpentru cele de profil economic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-auînfiinţat noi secţii de specializare, precum: inginerie civilă în limbile engleză şifranceză, ingineria mediului, mecatronică, inginerie biochimică, agromontanologie.Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) îndomeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare,bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste30% din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare.40

Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi înspecial în sectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante,administraţie publică.În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţieconomice pune accent pe industria extractivă şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţiiimobiliare, sănătate şi asistenţă socială.Comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, populaţia şcolară în anul şcolar 1999-2000, se prezintă:9000008000007000006000005000004000003000002000001000000nord-estsud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestipopulaţia şcolarăPopulaţia şcolară, anul şcolar 1999-2000nord-vest13%bucureşti12%centru12%vest9%sud-vest10%nord-est18%sud-est12%sud14%Ponderea populaţiei şcolare la nivel naţional, în anul şcolar 1999-2000Din cele două grafice se poate observa că în regiunea Nord-Est există cel maimare număr de elevi, în toate formele de învăţămînt, fapt determinat şi de faptul căregiunea Nord-Est este cea mai mare regiune (ca populaţie şi ca suprafaţă) dinRomânia; aproximativ 18% din populaţia şcolară a ţării aflîndu-se aici. Numărul41

elevilor înscrişi în anul şcolar 1999-2000 în toate formele de învăţămînt, în regiuneaNord-Est (811.118), depăşeşte cu aproximativ 42 % media pe ţară (572.298 elevi).La nivel judeţean, ponderea cea mai mare a numărului de elevi înscrişi într-oformă de învăţămînt o are judeţul Iaşi (26%), urmat de Bacău (19%) şi Suceava(19%), cele trei fiind şi centre universitare.vaslui12%bacău19%suceava19%botoşani11%neamţ14%iaşi25%Ponderea populaţiei şcolare la nivel regional, în anul şcolar 1999-2000Infrastructura educaţională în ceea ce priveşte numărul de unităţi şcolare, înanul şcolar 1999-2000, la nivelul regiunii Nord-Est existau 5457 unităţi şcolare, cuaproximativ 4% mai puţine decît în anul precedent.O situaţie comparativă a numărului de unităţi de educaţie (grădiniţe, şcolielementare, licee, şcoli profesionale şi de ucenici, şcoli post-liceale, şcoli de maiştri)la nivel naţional şi regional se poate observa din graficele de mai jos (anexa I tab.2.5). .6000500040003000200010000nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestitotal scoliNumărul unităţilor din învăţămînt, în anul şcolar 1999-2000Din grafic se observă că regiunea Nord-Est înregistrează cel mare număr deşcoli din ţară. Dacă media la nivel naţional este de 3439 şcoli/regiune, în regiuneaNord-Est există 5457 şcoli, adică cu aproximativ 60% mai mult.42

nord-vest15%vest10%bucuresti3%centru13%sud-vest13%nord-est19%sud15%sud-est12%Ponderea numărului de şcoli la nivel naţionalSe observă, aşadar, că ponderea cea mai mare a numărului de şcoli la nivelnaţional, o deţine tot regiunea Nord-Est, cu aproximativ 19% din numărul total deunităţi de învăţămînt din ţară.La nivel judeţean, primele trei judeţe care deţin aproximativ 60% din numărultotal al şcolilor din toată regiunea, sunt de asemenea cele trei centre universitare, şianume: Bacău, Suceava şi Iaşi, cu 21%, 18% şi respectiv 18%.vaslui15%bacau21%suceava18%neamt14%iasi18%botosani14%Ponderea numărului de şcoli la nivel judeţean, în anul şcolar 1999-2000Tot în cadrul infrastructurii educaţionale, un rol important îl au bibliotecile. Înanul 1999, numărul acestora, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2700 biblioteci,după cum se poate observa în tabelul de mai jos.43

Numărul bibliotecilor, în anul 1999Judeţ/regiuneNumăr de biblioteciBacău 473Botoşani 323Iaşi 619Neamţ 374Suceava 562Vaslui 337Nord-Est 2688Sud-Est 1623Sud 2266Sud-Vest 1493Vest 1296Nord-Vest 2033Centru 1900Bucureşti 486TOTAL 13785Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Grafic, situaţia comparativă a numărului de biblioteci la nivel naţional şi judeţeanse prezintă :300025002000150010005000nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucureştinumăr de biblioteciNumărul bibliotecilor, la nivel naţional, în anul 199944

centru14%bucureşti4%nord-est19%nord-vest15%sud-est12%vest9%sud-vest11%sud16%Ponderea numărului bibliotecilor la nivel naţional, în anul 1999Din cele două grafice, se observă că în regiunea Nord-Est există cel mai marenumăr de biblioteci, aproximativ 19% din numărul total al bibliotecilor din toată ţara.Există aici 2688 biblioteci, în condiţiile în care media pe ţară este de 1723biblioteci/regiune.La nivel judeţean, se remarcă tot cele trei centre universitare: Iaşi cu 22% dinnumărul total de biblioteci al regiunii, Suceava cu 21% şi Bacău cu 18%.suceava21%vaslui13%bacau18%botoşani12%neamţ14%iaşi22%Ponderea numărului de biblioteci la nivel judeţean în anul 1999În concluzie, potrivit datelor statistice prezentate,se poate observa uşorpotenţialul crescut al regiunii Nord-Est în ceea ce priveşte resursele umane şiposibilităţile de formare profesională.Concluzii:În contrast cu infrastructura economică şi în cea mai mare măsură cu ceasocială, infrastructura de formare profesională denotă un potenţial deosebit pentrudezvoltarea durabilă a regiunii. Din punct de vedere geografic, ponderea covârşitoarea infrastructurii de formare profesională se concentrează în judeţul Iaşi.45

La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimiiani institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formeazăspecialişti în domeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic,marketing, evaluare industrială, birotică, etc.În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştiinecesari în toate sectoarele agricole.În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară pentru Cercetare –DezvoltareMoldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii.S-a arătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetareşi 8 filiale sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şiformarea deprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistemeducaţional de stimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.La nivelul Agenţiilor pentru Orientare şi Formare Profesională, s-au organizatcursuri de recalificare a şomerilor pentru a veni în întâmpinarea ofertelor de meseriiînaintate de unităţile economice.La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilorpentru dezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.46

2.6.2 Infrastructura de sănătateSistemul de ocrotire a sănătăţii în regiune este caracterizat de trecerea dificilăde la centralism, egalitarism şi limitarea libertăţii de opinii la autonomie locală,privatizare şi competiţie. Astfel, reforma ultimilor ani a încercat să schimbefundamental sistemul de sănătate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ şiorganizatoric, de a introduce Asigurările Sociale de Sănătate şi de a diversificamecanismele de generare a resurselor financiare în acelaşi timp cu trecerea centruluide greutate al serviciilor de sănătate către asistenţa ambulatorie.S-a urmărit stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiţieiîntre furnizori, dar şi descentralizarea sistemului de sănătate, prin creşterea roluluiautorităţilor locale, al asociaţiilor profesionale, al instituţiilor finanţatoare, alcomunităţilor, etc.Finanţarea spitalelor se face într-o proporţie de peste 90% prin contracte deservicii încheiate între conducerile spitalelor şi Casele Judeţene de Asigurări deSănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat pînă în prezent privatizarea aproape100% a asistenţei medicale primare, atît în mediul urban, cît şi în mediul rural,precum şi într-o proporţie de peste 70% a asistenţei de specialitate ambulatorii.Raportul Naţional al Dezvoltării Umane pe 1998 relevă cîteva informaţiiimportante referitoare la starea de sănătate a populaţiei regiunii Nord-Est, comparativcu restul ţării. Astfel, în anexa I, tabelul SĂNĂTATEA oferă o imagine asupra unorindicatori statistici cum ar fi: mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă, mortalitateape cauze, etc. Se poate observa că rata mortalităţii infantile la 1.000 născuţi vii,depăşeşte în toate cele şase judeţe media pe ţară, cea mai mare rată înregistrîndusela Vaslui (35,3), Botoşani (30,5) şi Iaşi (30,5). În ceea ce priveşte rata mortalităţiimaterne la 100.000 născuţi, cea mai mare rată se înregistrează în Bacău (54,8), încondiţiile în care la nivel naţional, această rată este de 40,8. Se mai poate observa,de asemenea, că în cazul unor indicatori, valorile acestora sunt mai mari în mediulrural decît în mediul rural.Din acelaşi tabel se observă că populaţia ce revine la un medic sau cadrumediu sanitar este mai mare în toate judeţele regiunii Nord-Est faţă de media pe ţară,acest fapt fiind justificat şi de populaţia mai numeroasă din acestă regiune.În ceea ce priveşte infrastructura propriu-zisă de sănătate, aceasta esteprezentată în tabelele următoare.Numărul unităţilor sanitare în proprietate majoritară de stat în anul 1999Judeţ/regiune Spitale PolicliniciDispensare Sanatoriimedicale TBCFarmacii TotalBacău 8 13 38 0 14 73Botoşani 10 0 33 1 12 56Iaşi 21 16 36 0 22 95Neamţ 5 4 23 1 9 42Suceava 10 2 39 0 15 66Vaslui 9 8 46 0 12 7547

Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est 47 41 137 1 59 285Sud 65 40 144 3 110 362Sud-Vest 37 28 152 2 57 276Vest 49 37 131 2 68 287Nord-Vest 54 46 180 2 70 352Centru 54 42 117 2 64 279Bucureşti 56 26 158 0 62 302TOTAL 425 303 1234 14 574 2550Sursa: C.N.S. Anuarul statistic al României, 2000Grafic, această situaţie se prezintă astfel:5004003002001000nord/est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestitotal unităţi sanitareNumărul unităţilor sanitare la nivel naţionalSe observă, deci, că, la nivel naţional, regiunea Nord-Est se situează peprimul loc ca număr de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale,sanatorii TBC, farmacii), depăşind media pe ţară (319 unităţi sanitare/regiune) cuaproximativ 28%. De menţionat faptul că această statistică se referă doar la unităţilesanitare în proprietate publică. În prezent, atît în regiunea Nord-Est, cît şi în toatăţara, există şi unităţi medicale private, însă numărul acestora este relativ redus (cuexcepţia farmaciilor şi cabinetelor medicale).Ca pondere, regiunea Nord-Est deţine 16% din numărul total al unităţilorsanitare în proprietate publică. La nivel judeţean, cele mai multe unităţi sanitare segăsesc în Iaşi (aproximativ 24%), Bacău (aproximativ 18%) şi Vaslui (aproximativ18%). În Iaşi, numărul relativ mare de unităţi sanitare, diversificate pe specializări(neuro-chirurgie, boli infecţioase, urgenţe, psihiatrie, etc.), se datorează în primul rîndpopulaţiei numeroase din acest judeţ, dar şi faptului că Iaşi-ul este centru universitar,funcţionînd aici un spital universitar şi diverse centre de cercetare în acest domeniu.48

ucuresti12%centru11%nord-vest14%vest11%nord/est16%sud-est11%sud14%sud-vest11%Ponderea unităţilor sanitare la nivel naţionalvaslui18%bacau18%suceava16%botosani14%neamt10%iasi24%Ponderea numărului unităţilor sanitare la nivel regionalCa număr de paturi în spitale şi medici, la sfîrşitul anului 1999, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din ţară.49

Numărul paturilor din spitale şi al medicilor, la 31.12.1999Judeţ/regiunePaturispitaleînMediciBacău 3831 886Botoşani 3669 559Iaşi 8072 2839Neamţ 3265 689Suceava 4456 488Vaslui 3148 436Nord-Est 26441 5897Sud-Est 17677 4134Sud 19709 3885Sud-Vest 15860 4365Vest 18923 4760Nord-Vest 23035 5831Centru 21235 5274Bucureşti 21276 8829TOTAL 164156 42975Sursa: C.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000300002500020000150001000050000nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestinumăr de paturi în spitalenumărul de mediciNumărul de paturi din spitale şi de medici, în anul 1999Se observă că regiunea Nord-Est se situează pe locul doi (după Bucureşti) înceea ce priveşte numărul medicilor, depăşind cu 10% media pe ţară (5371medici/regiune); şi pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale,depăşind media pe ţară (20.520 paturi în spitale/regiune) cu aproximativ 30%.La nivel judeţean, Iaşi-ul depăşeşte cu mult media pe regiune, valorile acestordoi indicatori fiind duble, uneori chiar triple faţă de celelalte judeţe din regiune(Vaslui, Botoşani). De asemenea, potrivit datelor din 1997, judeţul Iaşi este pe primulloc şi în ceea ce priveşte numărul de paturi de spital la 1000 locuitori, precum şinumărul de locuitori ce revin unui medic (Anexa I, tabel 2.6).50

Concluzii:- infrastructura în domeniul sănătăţii se prezintă în regiune la un nivelpeste media la nivel naţional,- numărul cadrelor medicale calificate şi medii situează de asemenearegiunea Nord-Est printre primele regiuni din ţară, existînd în acest sens un potenţialridicat de formare şi calificare a resurselor umane,- aflate în proprietate publică şi dispunînd de o dotare insuficientă,unităţile sanitare din regiune necesită mari investiţii.51

2.7 Servicii socialeServiciile sociale în regiunea de dezvoltare Nord-Est sunt afectate puternic decaracteristicile dominante ale perioadei de tranziţie pe care o parcurge aceasta.Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce în ce mai mult înultima perioadă datorită disponibilizărilor masive din economie, dar şi datorităincapacităţii agenţilor economici de a absorbi forţa de muncă tînără. În plus, cerereamare este determinată şi de nivelul general de sărăcie a populaţiei, în special încazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: bătrînii, cei cu afecţiuni cronicesau cu diverse handicapuri. O consecinţă a acestui nivel de sărăcie este creştereanumărului de cazuri în care părinţii îşi încredinţează voluntar copiii centrelor deplasament din regiune. Aceşti copii, la rîndul lor, necesită asistenţă socială complexăşi foarte costisitoare.Pe de altă parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitară la nivelulregiunii de dezvoltare Nord-Est, datorită sărăciei generale a bugetelor locale care, decîţiva ani contribuie la finanţarea unei părţi din aceste servicii sociale. Pe lîngăalocarea unor resurse bugetare pentru finanţarea serviciilor sociale, există, deasemenea, numeroase organizaţii non-guvernamentale implicate în activităţi sociale,mai ales în domeniul protecţiei drepturilor copiilor şi bătrînilor. În acest sens, există,totodată, şi orfelinate şi cămine pentru bătrîni care sunt finanţate de către unităţi decult religios.În acest sens, judeţele cu situaţia cea mai precară sunt Botoşani şi Vaslui,judeţe care ocupă primele locuri în ceea ce priveşte rata şomajului şi nivelul desărăcie a populaţiei. Această situaţie este valabilă atît la nivel regional, cît şi la nivelnaţional.Datele statistice din anul 2000 în legătură cu cheltuielile pentru protecţiasocială a şomerilor demonstrează cele menţionate mai sus.Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilorJudeţ/regiune Total cheltuieli cu protecţiasocială a şomerilor(mii lei)Bacău 368054Botoşani 143723Iaşi 194714Neamţ 219307Suceava 185080Vaslui 200990Nord-Est 1311868Sud-Est 943699Sud 1233062Sud-Vest 1004023Vest 962746Nord-Vest 968509Centru 1168635Bucureşti 697782TOTAL 8290324Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 200052

1400000120000010000008000006000004000002000000nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucurestitotal cheltuieliCheltuieli cu protecţia socială a şomerilorSe observă că regiunile în care cheltuielile cu protecţia socială a şomerilorsunt foarte ridicate sunt regiunea Nord-Est (aproximativ 16%), Centru (14%) şi Sud(15%). Acest lucru se datorează atît populaţiei numeroase din regiunea Nord-Est, cîtşi faptului că cele mai mari rate ale şomajului se înregistrează tot în această regiune,respectiv în judeţele Botoşani şi Vaslui.O altă latură a serviciilor sociale o reprezintă cantinele sociale carefuncţionează în toate judeţele regiunii. Aici, persoanele sărace şi cei care nu au niciun mijloc de existenţă, inclusiv cei fără locuinţă, beneficiază de mese zilnice gratuite.La nivelul regiunii Nord-Est, situaţia acestora se prezintă astfel:Numărul cantinelor de ajutor social din anul 1999Judeţ/regiune Număr de Capacitate Beneficiaricantine(locuri)Bacau 3 1620 1186Botoşani 7 2125 1218Iaşi 4 2388 1184Neamţ 3 425 380Suceava 8 3062 2271Vaslui 4 1850 1215Nord-Est 29 11470 7454Sud-Est 13 5746 4553Sud 11 2912 2710Sud-Vest 14 1788 1423Vest 29 5256 3647Nord-Vest 22 5345 4599Centru 16 2435 2193Bucureşti 7 6150 5838TOTAL 141 41102 32417Sursa: C.N.S. Anuarul statistic al României, 200053

302520151050nord-est sud-est sud sudvest vest nord-vest centru bucurestinumăr cantineNumărul cantinelor de ajutor socialSe poate observa că la nivel naţional, regiunea Nord-Est ocupă primulloc alături de regiunea Vest în ceea ce priveşte numărul cantinelor sociale, cuo pondere de aproximativ 21% din totalul cantinelor sociale la nivel naţional.120001000080006000400020000nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucuresticapacitatebeneficiariCapacitatea şi beneficiarii cantinelor socialeŞi în ceea ce priveşte capacitatea şi numărul beneficiarilor cantinelor de ajutorsocial regiunea Nord-Est se situează detaşat pe primul loc, cu aproximativ 28% dintotal capacitate pe ţară şi 23% din numărul beneficiarilor la nivel naţional. Seobservă, de asemenea, că în nici o regiune, numărul beneficiarilor nu depăşeştecapacitatea cantine lor.La nivel judeţean, pe primele locuri se situează judeţele Suceava (cuaproximativ 30,4% din numărul total de beneficiari din regiune) şi Iaşi (cu aproximativ16%). De asemenea, se observă că în judeţul Neamţ, aproape întreaga capacitate acantinelor este ocupată.54

3500300025002000150010005000bacau botosani iasi neamt suceava vasluicapacitatebeneficiariCapacitatea şi numărul beneficiarilor la nivel judeţeanÎn concluzie, putem spune că serviciile sociale din regiunea Nord-Est trebuieîmbunătăţite considerabil, putîndu-se acţiona pe două căi: fie prin alocarea unorsume mai mari de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru finanţarea acestorservicii, fie prin luarea de măsuri în toate domeniile de activitate economică(industrie, agricultură, comerţ) care să combată şomajul crescut şi nivelul scăzut detrai al populaţiei din această regiune.55

2.8 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferuluitehnologic si societatii informationalaStiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asiguraprogresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii sicompetitivitatea economica a unei tari.Directiile principale in care se actioneaza în vederea dezvoltării acestuidomeniu sunt urmatoarele:• Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea programelornationale de cercetare-dezvoltare si inovare• Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare aactivitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, in concordanta cu principiile,criteriile si procedurile utilizate in UE• Integrarea in UE si in circuitul international privind activitatea decercetare-dezvoltare.La nivel naţional se află în derulare în prezent mai multe programe decercetare-dezvoltare şi inovare, dintre care amintim:Planul National Pentru Cercetare-Dezvoltare Si Inovare – al cărui obiectivprincipal: este crearea de noi surse de dezvoltare şi inovare pentru economie şisocietate, răspunzând unor comenzi concrete sau cerinţelor integrării internaţionale asistemului ştiinţă-tehnologie din România şi care să conducă spre generarea deefecte economice directe pe termen scurt sau mediu.Programul national de cercetare-dezvoltare "orizont 2000" – al cărui obiectivconstă în susţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare existent, învederea dezvoltării de cercetări în domenii şi direcţii de interes general şi/sau deimportanţă strategică pentru economie şi societate.Programul De Granturi Pentru Cercetare Stiintifica – al cărui obiectiv constă înlargirea patrimoniului stiintific existent, prin stimularea cercetarii de excelenţă,precum si dezvoltarea potentialului uman pentru si prin cercetareLa nivel naţional şi regional s-au luat o serie de măsuri pentru crearea şidezvoltarea de noi structuri instituţionale în domeniul cercetării – dezvoltării şiinovării.Principalele actiuni initiate si aflate in plina desfasurare legate de acest aspectsunt:• Infiintarea de institute nationale de cercetare-dezvoltare in ramuristrategice ale economiei nationale , precum si in domenii de interes public inurma rezultatelor evaluarii efectuate pe baza metodologiei aprobate prinHotarârea Guvernului nr.135/1996• În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi decercetare-dezvoltare, proiectare, consultanţă sau expertiză, care se56

desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii decercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi decercetare din ţară sau din străinătate.• Sprijinirea dezvoltarii de "centre de excelenta" - nuclee, centre siretele de cercetare a caror activitate sa atinga un nivel calitativ recunoscut peplan european/international (in conformitate cu standardele internationale indomeniu), prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului Nationalpentru cercetare-dezvoltare si inovare. Actiunea a fost declansata pe baza decompetitie la sfârsitul anului 2000.• Dezvoltarea infrastructurii de inovare prin intermediulprogramului RELANSIN din cadrul Planului National, care urmareste creareaşi/sau dezvoltarea de parcuri tehnologice / ştiinţifice, centre de inovare şiafaceri (BIC/TIC), centre de transfer tehnologic, centre de informaretehnologică, centre de dezvoltare a resurselor umane din cercetaredezvoltare-inovare,oficii de legătură cu industria, altele (centre pentru serviciide utilitate publică in domeniul mediului, sanatatii etc.)Există în prezent, la nivelul regiunii Nord-Est o serie de Institute de Cercetare– Dezvoltare, precum şi cîteva societăţi comerciale care desfăşoară o activitate deCercetare – Dezvoltare. Dintre acestea enumeram:Institute:- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Tehnică –IFT Iaşi;- Institutul naţional de Inventică Iaşi.Societăţi comerciale:- S.C. Aerostar S.A., Bacău;- S.C. Caom S.A., Paşcani;- S.C. Impex Romcatel S.A., Iaşi;- Tehno – Util, Suceava;- Tehnoton, Iaşi;- Ceproplast – Centrul de cercetare, proiectare, producţie prelucratemase plastice, Iaşi.În ceea ce priveşte transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-arealizat acesta a fost, în regiunea Nord-Est prin privatizarea întreprinderilor şicumpărarea acestora de către firme private străine care au retehnologizat proceselede producţie, obţinîndu-se astfel produse de o calitate superioară, la preţuriavantajoase şi cu o productivitate crescută. Totuşi, această modalitate nu a putut fiînsă practicată decît în cazul a puţine întreprinderi, datorită lipsei de atractivitate amultora din ele. Deficienţele în domeniul dezvoltării tehnologice constituie unobstacol major pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, care nu dispun deresursele financiare necesare procesului de inovare.Dezvoltarea laturii informaţionale, în societatea românească de tranziţie, reprezintăun element de bază pentru modernizarea şi eficientizarea fiecărui domeniu deactivitate. În regiunea de dezvoltare Nord-Est, ultimii ani au adus o dezvoltare fărăprecedent a societăţii informaţionale, prin îmbunătăţirea reţelei de comunicaţii şicreşterea numărului agenţilor economici care oferă servicii informaţionale. Această57

dezvoltare este detaşat superioară dezvoltării din celelalte ramuri de activitateînregistrată în ultimul interval de timp.A crescut, astfel, numărul firmelor furnizoare de echipamente de hardware şisoftware şi firme care procesează date şi baze de date. În judeţul Iaşi astfel de firmesunt: furnizori de hardware şi consultanţă: Quartz Matrix, RTD, Radix, Flamingo,Computer House, Infoservice, Autotehnic, Sercom, Q-net, Omega; furnizori desoftware şi consultanţă: Matrix, RTD, Radix, Quartz, Avicena, TH Invest; firme careprocesează date şi baze de date: Matrix, TGH Investment. În judeţul Botoşani,firmele care distribuie echipamente hardware şi software sunt: S.C. Petar Computers,Sierra Computers, Elsaco, Quattro, Complay. Există de asemenea şi o societate careprocesează date şi baze de date denumită Societatea de Servicii Informatice. Înjudeţul Suceava: există următoarele firme furnizoare de echipamente de calcul:Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet Iiruc şi Centrul de Calculprocesează date şi baze de date.În general, aceste firme oferă şi servicii de acces la Internet şi poştăelectronică. Pe lîngă aceşti furnizori de Internet şi e-mail, un progres remarcabil afost înregistrat de CONNEX prin serviciul X-net, care oferă abonaţilor accesul gratuitla Internet şi poştă electronică prin reţeaua intermediată de satelit. Aceasta asigură ocalitate şi o viteză de transfer a informaţiilor net superioară celor oferite de reţeauade telefonie prin cablu.În ceea ce priveşte televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltaredeosebită în ultimii ani prin apariţia a numeroase firme care distribuie acest serviciu.In acest sens mentionam: Somax TV Botoşani, TVS Săveni – în judeţul Botoşani;Telemach şi Tele M Sat – în judeţul Neamţ; M-Bit, RCS, Telecablu – în judeţul Iaşi;Agapia şi Mega Construct – în judeţul Suceava.În concluzie, se poate observa dezvoltarea deosebită a societăţiiinformaţionale în regiunea Nord-Est, spre deosebire de cercetare – dezvoltare şitransfer tehnologic. Dintre judeţele regiunii care au înregistrat progrese remarcabileîn aceste domenii se remarcă judeţul Iaşi, în care se concentrează cele mai multefirme care activează în domeniul societăţii informaţionale, dar şi numeroase firmecare au beneficiat de un transfer tehnologic mult mai mare decît în celelalte judeţe.De asemenea, fiind centru universitar, judeţul Iaşi dispune şi de cîteva institute(inclusiv universităţi) şi societăţi comerciale care desfăşoară şi o activitate decercetare şi dezvoltare.58

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umaneLa 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530locuitori, reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 iulie 1999 la3.813.123 locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâipe ţară.Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formatedin 2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9oraşe/1.000kmp faţă de 5,5 sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional(Anexa I tab 3.1, 3.2, 3.3 ).Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870locuitori (Anexa I, tab3.4, 3.5).Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 43,9%, în timp cepopulaţia rurală reprezintă 56,1% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalteregiuni - Anexa I, tab 3.6, 3.7, 3.8). Conform Anuarului Statistic al României, 2000,judeţele cu cea mai numeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (833.388locuitori) şi Bacău (750.777 locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani(462.976 locuitori) şi Vaslui (465.008 locuitori).Populatia totala a regiunii a inregistrat o tendinta de crestere, in perioada1992-1999 (Anexa I, tab 3.7 si 3.8).Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp înmediul urban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,5locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (94,2locuitori/kmp) – vezi si tabelul 3.9, precum si tabelele si graficele de mai jos:Regiune Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiPopulatia totala 3813123 750777 462976 833388 585746 715228 465008(mii locuitori)Suprafata (kmp) 36850 6621 4986 5476 5896 8553 5318Densitateapopulatiei(loc/kmp)103.5 113.4 92.9 152.2 99.3 83.6 87.4Populatia totala a regiunii, suprafata si densitatea populatiei la 1 iulie 1999(Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000)59

160140120100806040200152.2113.4103.592.999.383.6 87.4Regiune Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiDensitatea populatiei (loc/kmp)Dupa cum se poate remarca, populatia este concentrata in judetele care aucentre urbane bine dezvoltate (Iasi si Bacau). Densitatea cea mai scazuta seinregistreaza in judetul Suceava .Densitatea populatiei comparativ pe regiuni1NordEst2SudEst3 Sud 4SudVestDensitateapopulatiei(locuitori/kmp)5Vest6NordVest7Centru8Bucuresti103.5 82.1 100.8 82.3 63.9 83.4 77.6 1255.4Densitatea populatiei comparativ pe regiuni1400120010008006004002000103.5 82.1 100.8 82.3 63.9 83.4 77.61 NordEst3 Sud 5 Vest 7 Centru1255.41 Nord Est 2 Sud Est 3 Sud 4 Sud Vest 5 Vest6 Nord Vest 7 Centru 8 Bucuresti60

Pentru o evaluare mai detaliată a caracteristicilor demografice ale regiunii s-auanalizat o serie de indicatori: populaţia pe grupe de vârstă, sporul natural şimortalitatea infantilă (Anexa tab 3.10 şi 3.11 şi 3.12). Global, se poate observa căregiunea este caracterizată printr-o populaţie mai tânără decât media naţională.Sporul natural în regiunea Nord-Est este 2,6/1.000 locuitori, fiind singuraregiune care înregistrează o creştere pozitivă, comparaţia cu celelalte regiuni fiindredată în Anexa I.3.13.Sporul natural pe regiuni-3.6-0.8BucurestiCentru-3.3-1.6Nord-VestVest-2.9-2.8Sud-VestSud-0.8 2.6Sud-EstNord-Est-4 -3 -2 -1 0 1 2 3nou nascuti/1000 locuitoriStructura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei la nivel global, peregiune, evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei în regiunea Nord-Est(Anexa I tab 3.14, 3.15).Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15-34 ani estereprezentativă (32,1%), dar se observă şi un procent mai ridicat al populaţieiîmbătrânite, cu vârstă de 65 ani şi peste, 12,5% din total situându-se la acest nivel(max. înregistrează judeţul Botoşani cu 14,6%).Cu toate că sporul la nivel naţional înregistrează valori negative, judeţelecomponente ale regiunii se caracterizează prin tendinţe pozitive ale indicatorilor vieţii,atât în mediul urban cât şi în cel rural, fapt care este contrabalansat de o rată amortalităţii infantile superioară cu 2,3‰ mediei pe ţară, procent, de altfel, in scadere.Avem in vedere faptul ca, in 1998, rata mortalitatii infantile era cu 4,3‰ mai maredecat media nationala.Din datele existente in Raportul National al Dezvoltarii Umane, in 1998,Regiunea de Nord-Est se situeaza la nivelul mediei pe tara in ceea ce privestesperanta de viata si gradul de alfabetizare, si cu 3,4 procente sub medie in ceea cepriveste rata bruta de cuprindere in invatamant. Sub aspectul indicelui dezvoltariiumane, regiunea de Nord-Est se situeaza pe ultimul loc in Romania :61

RegiunistatisticeProdusul internbrut pe locuitor(dolari SUA)1996Speranţade viaţă lanaştere(ani)1994-19961999ROMÂNIA 4244 69,169,74REGIUNEA 3256 69,01- NORD-70,10ESTREGIUNEA2- SUD-ESTREGIUNEA3-SUDREGIUNEA4-SUD VESTREGIUNEA5-VESTREGIUNEA6-NORD-VESTREGIUNEA7-CENTRUREGIUNEA8-BUCUREŞTI4270 68,969,613866 68,769,633900 69,469,644996 68,168,153981 68,268,724526 69,870,076090 69,571,52Gradul dealfabetizarea populaţieiadulte %1996Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998Rata brută decuprindere întoate nivelelede învăţământ1996/1997Indiceledezvoltariiumane(IDU)199697,0 62,0 0,75896,9 58,6 0,69997,0 58,6 0,755495,0 56,9 0,72495,5 61,2 0,73697,8 63,8 0,79797,2 62,1 0,73998,5 60,5 0,77998,9 82,1 0,888Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populatiei si resurselorumane, am analizat doi indicatori cu ajutorul carora se determina presiuneademografica asupra populatiei si asupra pietei muncii. Unul din acesti indicatori esterata de dependenta si este calculat in tabelul de mai jos:Judetul Populatia Gruparea populatiei pe grupe mari Rata detotala de varstadependenta0 – 14 ani 15 – 64 ani Peste 65aniTotal 3813123 816572 2523771 472780 51.1%regiuneBacau 750777 157242 507098 86437 48.05%Botosani 462976 99653 295301 68022 56.78%Iasi 833388 177756 563362 92270 47.93%Neamt 585746 117742 394613 73391 48.44%Suceava 715228 159159 465532 90537 53.64%Vaslui 465008 105020 229266 62123 72.9%Romania 22458022 4214951 15315279 2927792 46.64%Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 200062

Presiunea exercitata de populatia inapta de munca asupra celei apte, lanivelul regiunii, este de 51,1% fata de 46,6%, care este media pe tara.Un al doilea indicator este rata de substitutie calculat ca raport intre populatiacu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populatia cu varsta intre 55 si 65 ani,evidentiat in urmatorul tabel:JudetulPopulatia cu varsta cuprinsa intre Rata de substitutie15 –24 ani 55 – 65 ani coloana 2/ coloana 3*100Total regiune 667564 384986 173.4%Bacau 127852 76068 168.1%Botosani 78003 51361 151.9%Iasi 162076 76306 212.4%Neamt 98196 63614 154.4%Suceava 121265 70868 171.1%Vaslui 80172 46769 171.4%Romania 3680716 2355066 156.3%Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000Rata de substitutie este relativ mare – in plus, ea depaseste media pe tara.Nivelul ratei de substitutie arata ca populatia regiunii este tanara si ca nivelulpresiunii demografice asupra pietei muncii va creste semnificativ si in continuare.Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt deomogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 98,4%reprezintă românii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruşii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii(AnexaI tab3.16).Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei regiunii deNord-Est este de religie ortodoxă (91,04%), aspect care se află într-o strânsăcorelaţie cu structura etnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cumurmează: romano-catolică 5,93%, penticostala 1,12%, adventista 0,31% si alte religii1,58%.63

3.2 Analiza structurala a pietii muncii si a posibilitatilor deangajareStructura forţei de muncăLa sfarsitul anului 1999, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de1.383.400 persoane, reprezentând 36,3% din totalul populaţiei regiuni şi 16,4% întotalul populaţiei active a ţării (Anexa I, tab3.17,3.18).In tabelul urmator sunt date referitoare la populatia activa ocupata sineocupata, pe judete si pe regiune:Judetul Populatia activa, din Ocupata Neocupatacare:Total regiune 1626202 1383400 242802Bacau 276367 239900 36467Botosani 212647 175000 37647Iasi 353059 309700 43359Neamt 265694 218500 47194Suceava 316268 273500 42768Vaslui 202167 166800 35367Sursa: Anuarul statistic 2000In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scăderecontinuă a ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului dedeclin economic care s-a accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar destat, care mobilizau cel mai mare număr de salariaţi, efectuând restructurări, ceea cea însemnat, odată cu renunţarea la o serie de activităţi şi disponibilizarea unui marenumăr de personal.1009080706050403020100Evolutia numarului de salariati ai regiuniii(mii persoane)92.2481.82Total79.44IndustrieAgriculturaConstructii75.9875.1573.721991 1992 1993 1994 1995 1996 1997Din punct de vedere al populaţiei active ocupate pe activităţi ale economieinaţionale, în regiunea Nord-Est se înregistrează o superioritate comparativă faţă denivelul mediu naţional în: agricultură (cu 8,76%), silvicultură (cu 0,24%), în activitateade hoteluri şi restaurante (cu 0,19%). Totodată, există sectoare unde media pe total67.664

egiune este inferioară mediei la nivel naţional: industrie (cu 4,06%), construcţii (cu0,93%), comerţ (cu 1,65%), transport şi depozitare (cu 1,22%), poştă şitelecomunicaţii (cu 0,11%), activităţi financiar-bancare şi de asigurare (cu 0,26%) şitranzacţii imobiliare (cu 0,88%) – Anexa I, tabelul 3.19. In graficul urmator esteevidentiata situatia populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei nationaleprecum si procentul de femei in populatia activa si ocupata:0.60.50.446.80%50.38%0.30.220.60%25.95%0.103.10%%femei ocupate%populatie ocupata in industrie%populatie ocupata in servicii%populatie ocupata in agricultura%populatie ocupata in constructiiCea mai mare parte a populatiei ocupate din regiune se concentreaza inagricultura (50,38%), 20,6% din populatie in industrie, 3% in constructii si 26% inservicii (publice si private). Judetele cu ponderea cea mai mare a populatiei ocupatepe domenii sunt: pentru industrie – Bacau si Iasi, pentru agricultura – Suceava si Iasi,pentru constructii – Bacau si Iasi, pentru servicii – Iasi (Anexa I, tabelele 3.29, 3.30 si3.31). Totodata, din totalul populatiei active si ocupate 46,8% sunt femei, RegiuneaNord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale.Nr.crt.RegiuneaFemei in populatia activa si ocupata(%)1. Nord-Est 46,8%2. Sud-Est 40,1%3. Sud 43,7%4. Sud-Vest 50,0%5. Vest 42,8%6. Nord-Vest 44,0%7. Centru 38,3%8. Bucuresti 39,9%9. Romania 43,2%Sursa: Anuarul statistic 1998De remarcat faptul că, la nivel de regiune, mediul rural mobilizează cea maimare parte a populaţiei active ocupate (58,4%), fapt justificat de apariţia unui număr65

mare de întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenuriloragricole. (Anexa I, tab3.20).Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu140.000 şi respectiv 171.000, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 70.000(18,6% din totalul populaţiei sale).Din punctul de vedere al structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, ceamai mare pondere o detine grupa de „mijloc”, 35-49 de ani, adica 31,8%, urmata degrupa 25-34 ani cu o pondere de 25,4%, ca in graficul de mai jos:Structura populatiei ocupate pe grupe devarsta10.40%13%19.40%31.80%25.40%15-24 ani25-34 ani35-49 ani50-64 anipeste 65 aniStructura şomajuluiRegiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşteşomajul. Evoluţia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o creştere continuă anumărului de şomeri, concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare asocietăţilor cu capital majoritar de stat la cerinţele economiei bazate pe cerere şiofertă. Aceasta situatie s-a agravat, rata somajului crescand si in ultimul an (Anexa I.– tabelul 3.21). În condiţiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizareşi investiţii, mulţi manageri au optat pentru creşterea productivităţii muncii prindisponibilizare de personal.Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accentegrave în special în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui,zonele miniere ale judeţelor Bacău şi Suceava).Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 11,8%, în Regiunea Nord-Esttoate judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă pentru judeţul Iaşi) iarjudeţele Neamţ, Botosani şi Vaslui ating “recordul” de 17,8%, 17,7% respectiv 17,5%.Mai mult, acest fenomen este însoţit de o creştere a numărului de şomerineindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legale pentru acordarea alocaţiei de sprijinşi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţele unde disponibilizările masives-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizarea tendinţei de descreştereeconomică (vezi Anexa I, tabelele 3.32, 3.33, 3.34, 3.35 precum si figura de mai jos):66

30Evolutia ratei somajului in regiune252015105BacauBotosaniIasiNeamtSuceavaVaslui01991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Pe sexe, 54,88% din şomeri sunt bărbaţi, iar 45,12% femei, mai afectată defenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani (Anexa I. 3.22, 3.23).Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, 54,9% din totalul şomerilor suntmuncitori, 13,25% persoane cu studii medii, 9,17% sunt persoane fără calificare şi1,49% persoane cu studii superioare (Anexa I,3.24).Judeţele Bacău şi Botoşani înregistrează cel mai ridicat nivel al şomerilor dinrândul muncitorilor (64,67% şi, respectiv, 61,93% din total şomeri), la polul opussituându-se judeţele Iaşi şi Neamţ (49,46% şi 37,12%).Nivelul cel mai scăzut al şomerilor din rândul persoanelor cu studii superioarese înregistrează în judeţele Neamţ şi Vaslui (0,65% şi, respectiv, 1,07%).În regiune sunt declarate două zone defavorizate, şi anume zonele miniereComăneşti – Bacău şi Bucovina – Suceava, în care societăţile comercialebeneficiază conform OUG Nr. 24/30.09.1998 (şi reactualizată în 15.01.1999) deunele facilităţi fiscale, care pot contribui la reducerea numărului de şomeri şiîmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă ocupate în zonă.Forţa de muncă disponibilizată, noi locuri de muncă createÎn perioada ultimilor ani şi în regiunea de Nord-Est, piaţa muncii a fostcaracterizată de tensiuni ca urmare a creşterii ofertei forţei de muncă, cât şi datorităacţiunii factorilor specifici perioadei de tranziţie. Urmare a procesului de restructurareşi privatizare şi a declinului economic, prin aplicarea Ordonanţelor nr.9/1997 şi22/1997, între anii 1997 si 1999, în regiunea Nord-Est au fost disponibilizate 211.068persoane (Anexa I.tab. 3.25).Pentru atenuarea efectelor şomajului, a dezechilibrului între cererea şi ofertade forţă de muncă, au fost promovate o serie de măsuri cum ar fi: crearea unor noilocuri de muncă, calificarea şi recalificarea persoanelor disponibilizate, acordareaîntr-o singură tranşă a salariilor compensatorii.Situaţia, pe judeţe, a locurilor de muncă nou create la 1 ianuarie 1998, înregiunea NE, se prezintă în din Anexa I, tab. 3.26.67

Situatia locurilor de munca nou create comparativ cu numaruldisponibilizarilor3000025000locuri de munca noucreatepersoanedisponibilizate20000150001000050000Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiStrategia pentru dezvoltare regională pune accentul pe dezvoltareaîntreprinderilor mici şi mijlocii care pot asigura, în condiţiile unui sprijin corespunzător,un număr crescând de locuri de muncă.Nivelul veniturilor pe ramuriAnalizând datele statistice privind situaţia câştigului mediu lunar pe activităţiale economiei naţionale la 31 decembrie 1999 (Anexa I.3.27), se remarcă faptul că înunele ramuri în care predomină regiile autonome (energie, transporturi şitelecomunicaţii), precum şi în instituţiile financiar – bancare, nivelul mediu al salariiloreste mult mai înalt decât media pe economie, în timp ce în instituţiile bugetare estemult sub medie. Totodată, veniturile din agricultură au rămas la niveluri foarte mici,rezultat al condiţiilor în care se practică agricultura în regiunea Nord-Est.Comparaţie cu tendinţele de pe piaţa naţională a forţei demuncăForţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţiiîntre 16 – 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, laînceputul anului 1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % dintotalul populaţiei ocupate, plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuireapopulaţiei ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primarşi terţiar. Această tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristicăprincipală creşterea ponderii sectorului terţiar, pentru acoperirea cererii de servicii înmediul urban şi, mai ales, în mediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate.Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structuriiprofesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii(67,70% la nivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe contpropriu (25,81%, respectiv 14,70%), membrii asociaţiilor cooperatiste (3,10%,respectiv 2,91%), lucrătorii familiali neremuneraţi (3,07%, respectiv 2,12%), patronii(0,19%, respectiv 0,31%).68

La 1 iulie 1999, rata şomajului era de 14,9%, faţă de 11,8% pe ţară. Clasareape primul loc la nivel naţional în raport cu acest indicator, este justificată dacă se ia înconsiderare faptul că trei din judeţele regiunii Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Vaslui) aurata şomajului foarte ridicată (peste 17%).Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, cei mai afectaţi de şomaj suntmuncitorii (53,27%), faţă de 31,98% persoane fără calificare, 13,27% persoane custudii medii şi 1,48% persoane cu studii superioare.Cauzele pentru care rata şomajului la nivel de regiune este foarte ridicată şitendinţele care se manifestă în evoluţia şomajului, pe categorii de vârstă, sexe,profesii şi medii sunt determinate în principal de structura economică, bazatăpreponderent pe o industrie cu competitivitate redusă.În ceea ce priveşte nivelul veniturilor pe ramuri, datele statistice ilustrează oinferioritate comparativă faţă de situaţia existentă pe plan naţional(Anexa tab. 3.28 şifigura de mai jos):Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)2000180016001400120010008006004002000NE SE Sud SV Vest NV Centru Bucurestiagricultura industrie comertConcluzii:Populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est reprezintă 16% din totalulpopulaţiei active ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediulrural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.Ca urmare a procesului de restructurare şi privatizare, a declinuluieconomic şi aplicării OUG 9/97 şi 22/97, în ultimii doi ani au fost disponibilizate peste20.000 persoane. în aceeaşi perioadă, s-au creat cca. 2500 locuri de muncă.Pe categorii de personal, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii şipersoanele fără calificare.Se constată redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar însectorul primar şi terţiar, fenomen ce se estimează a fi în creştere în următorii ani, înconcordanţă cu evoluţia acestor sectoare.Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare aforţei de muncă cu experienţă sub opt ani, pentru a valorifica tinerii cu pregătiremedie şi superioară care astăzi nu se pot afirma pe plan local.69

4.Mediul înconjurător4.1 Descrierea generală a problemelor de mediuînconjurătorDezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creştereaeconomică şi conservarea şi reconstrucţia cadrului natural, care să asigure odezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale cât şi cele deperspectivă.Acest deziderat nu este realizat în cadrul regiunii Nord-Est ca urmare aexistenţei unor capacităţi de producţie supradimensionate, tehnologii uzate moral şifizic, insuficienţei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unorechipamente de protecţie a mediului precum şi datorită unui management orientat îngeneral spre obţinerea unui profit imediat şi direct.Contextul legislativ actual, deşi lipsit de norme tehnice şi regulamente tehnicespecifice în domeniul mediului şi grevat de necorelări între reglementările pe factoride mediu, oferă totuşi cadrul general necesar reconsiderării problematicii de mediudin perspectiva dezvoltării durabile.Principalele problemele de mediu la nivelul regiunii sunt:- în domeniul gestionării deşeurilor industriale şi menajere;- despăduririle, care favorizează şi alunecările de teren;- fenomenele de eroziune a solului;- apa potabilă(surse, stare tehnică captări, trasee de distribuţie, staţii detratare) ;- poluarea locală cauzată de activităţi economice(industriale şi agricole)şi de aglomerările urbane.4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare afactorilor de mediu: aer, apă, sol, floră, faună.Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici,monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi aleSistemelor de Gospodărire a Apelor.Reţeaua de supraveghere şi monitorizare existentă la nivelul judeţelor s-aextins sub aspectul numărului secţiunilor şi şi-a îmbunătăţit activitatea, inclusiv prinextinderea gamei indicatorilor analizaţi.Unele judeţe(Bacău, Neamţ) au beneficiat de asistenţa tehnică şi financiarăprin colaborări între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ministereleomoloage din Olanda şi Danemarca.Aceste colaborări, derulate în teritoriu prin intermediul agenţiilor de protecţie amediului, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Acţiune pentru ProtecţiaMediului” la nivelul judeţului implicat.Ca apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a niveluluiconcentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii activităţiieconomice sau a încetării acesteia, în cazul unor agenţi economici, şi în mai micămăsură, ca urmare a modernizărilor sau investiţiilor în domeniu.70

AerulPrincipalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic alRomâniei/2000, sunt :-pulberile sedimentabile. În judeţul Vaslui se înregistrează cea mai ridicatăfrecvenţă a depăşirii concentraţiei maxime admisibile (Bârlad 90,91%, Huşi 91,67%,Negreşti 93,75%, Vaslui 95,83%), urmat de municipiul Iaşi 50,00%, municipiul PiatraNeamţ 10,50%, comuna Vereşti din judeţul Suceava 8,33 %, municipiul Suceava6,06%. Concentraţia maximă efectivă a pulberilor sedimentale înregistrează cea maimare valoare în municipiul Iaşi (87,17 g/m 2 ), iar concentraţia medie anuală apulberilor sedimentale înregistrează cea mai mare valoare de asemenea înmunicipiul Iaşi (39,27 g/m 2 ).-pulberile în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (4,25%) şi în localitateaTaşca – jud. Neamţ (2,80%).- sulfaţi în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (9,77%) şi în localitateaSăvineşti – jud. Neamţ (7,80%).-amoniac. Valori ale fracvenţei depăşirii concentraţiei maxime: 2,00%Săvineşti – jud. Neamţ, 1,04% municipiul Iaşi, 0,35% municipiul Bacău, 0,32%municipiul Suceava, 0,29% municipiul Botoşani,-metil-mercaptani(municipiul Suceava – 5,62% fracvenţei depăşiriiconcentraţiei maxime).-acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău –0,10% fracvenţei depăşirii concentraţieimaxime)Prezenţa precipitaţiilor acide (datorită Uzinei de preparare de la TarniţajudeţulSuceava, la punctul de control Ostra, a crescut frecvenţa precipitaţiilor acidede la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comuna Cacica s-au constatat căderide precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii 1996-1998).Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH 4(valoarea maximă este 35,5mg/l), NO 2 4,7mg/l şi SO 4 2- 41mg/l (anul 1998).Apaa) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, aamoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţulNeamţ – aval de municipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorităplatformei chimice Săvineşti-Roznov;în zona localităţilor Cracăul Alb şiCracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânza freaticădin zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şiprezintă duritate crescută.În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe razaoraşelor şi comunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiatedepăşiri ale limitelor excepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilordin sectorul zootehnic şi tratării chimice a solului.71

) Apele de suprafaţăConform datelor din Anuarul statistic al României 2000, totalul lungimilorsupravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şirespectiv 1588 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut :Categ. I Categ. II Categ. III Peste limitele categ. III(%) (%) (%) (degradat, %)Bazin hidrografic Siret 57,5 31,9 1,7 8,9Bazin hidrografic Prut 34,6 23,4 19,7 22,3Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Apele de suprafaţă prezintă:- încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise peanumite tronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râulSiret, râul Prut, râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de apeinsuficient epurate din staţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilornecontrolate de deşeuri pe malul cursurilor de apă;- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana -(exploatările miniere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereuradioactiv-Crucea, Ostra, sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică apârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APMSuceava , efectuate în 1998);- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmarea activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani,Neamţ, cu afectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), aactivităţilor din zone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţulBacău), fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).SolulDegradarea solului se datorează fenomenelor de:- alunecări de teren- eroziuni de suprafaţă şi deadâncimeÎn judeţul Vaslui, de exemplu,suprafaţa totală afectată de procesenaturale de degradare, reprezintă 70,5%din suprafaţa agricolă a judeţului. Pe71% din suprafaţa afectată s-auexecutat lucrări de combatere a eroziuniisolului (conform studiului ISPIFBucureşti, 1994)Zone afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de sud –sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti, Flămînzi,Lunca, Albeşti si Stefăneşti;72

in judeţul Neamţ:-in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirig-pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz-in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcina-pe raza comunei Făurei in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinulrâului Elan, zona de sud-est a judeţului; in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilorde teren, situate în partea centrală si de nord; in judeţul Suceava în raza localităţilor:-Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus-Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, BoroaiaZone afectate de inundaţii: bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor Borca, Costişa, Podoleni,în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumularea Stînca-Costeşti,precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilorTrotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;- exces de umiditate;- degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, PoduTurcului, Livezi, Corbasca);- salinizări;- alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ);- acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-Săvineşti);- depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş);- depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitatede stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai înjudeţul Suceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, caurmare a activităţii de exploatare minieră din zonă;- poluare chimică cu: produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti); metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelorindustriale(S.C. Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău,exploatările miniere de uraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava); pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor încadrul regiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţionaleste prezentată în graficul din figura următoare.73

35302520151050BacauConcentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)19,518,324,531,429,81823,2428,760,5 0,5 1,2 0,5 0,6 0,7 0,68 1,2BotosaniIasiNeamtSuceavaVasluiRegiunea NERomaniaingrasamintechimice pe terenuriagricolepesticide pe terenuriagricoleSe observă că regiunea Nord-Est se situează sub media pe ţară la conţinutulde îngrăşăminte chimice şi la cca. 50% din media naţională la conţinutul de pesticideîn sol.Floră şi faunăDeşi nu se poate vorbi despre o afectare gravă a vegetaţiei şi faunei, nivelulmai ridicat de poluare din perioada anterioară a determinat o reducere a efectivuluide specii (cursurile de apă Vasluieţ şi Bârlad, judeţul Vaslui) şi asociaţii floristiceacvatice (valea Bârladului-Delea, judeţul Vaslui), specii pe cale dispariţie din faună(rândunica, lăstunul, cocoşul de mesteacăn – judeţul Bacău, râsul, capra neagră,vulturul negru, cocoşul de munte, acvila de munte, lostriţa, zimbrul – judeţul Neamţ)şi din floră (Papucul Doamnei, Laleaua Pestriţă - judeţul Bacău, Floarea de Colţ,Ghinţura Galbenă, Sângele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruşcuţade Primăvară, Dediţelul, Angelica – judeţul Neamţ).În Regiunea Nord-Est există patru parcuri naţionale: Ceahlău (17.391 ha) şiBicaz-Chei –Hăşmaş (6.026 ha) , Rodna şi Calimani şi numeroase rezervaţii naturalefloristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice,parcuri dendrologice şi monumente ale naturii.Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesccuantificate în tabelul următor:74

Gradul de afectare al pădurilor(%):Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever UscatBacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53-0,4 răşinoaseRomânia 65,6 21,7 11,4 0,8 0,5-0,5 foioaseSursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 (datele se referă laanul 1996).În judeţul Suceava, munţii Călimani, prezenţa poluanţilor acizi în atmosferă adeterminat ofilirea plantelor tinere, cloroze şi necroze la arbori şi arbuşti, cu afectareafondului silvic pe o suprafaţă de cca. 1.500 ha, cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanţă de 1-2 km de sursă şi pierderi de creştere a arborilor de la 20% la50% în ultimii 20 ani.4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii,scurgeri, contaminări.AerulExploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de noxede bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric şi de sulfaţi, cu impactnegativ direct cât şi prin precipitaţii acide în arealul Vatra Dornei Călimani.Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC ChimcomplexSA Borzeşti (emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acidsulfuric), SC Rafo SA Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), platforma chimicăSăvineşti-Roznov (amoniac, bioxid şi trioxid de sulf), SC Moldocim SA Bicaz-Taşca(pulberi sedimentabile), SC Petrotub SA Roman (oxizi de azot, oxid şi bioxid decarbon, bioxid de sulf, pulberi metalice, vapori de acizi), CET I-Iaşi, CET I-Holboca,SC Fortus SA Iaşi, CET Botoşani, în general, centralele termice orăşeneşti sauindustriale ce funcţionează utilizând combustibil lichid sau solid.ApaApele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,evacuate în ape de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursăimportantă de afectare a calităţii acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregiiregiuni.Referitor la sursele industriale, menţionăm SC Chimcomplex SA Bacău(cloruri), SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC Comtom SA, SC Fortus SAIaşi, SC Antibiotice SA Iaşi, Tomeşti-fermele Războieni încărcare organică),platforma chimică Săvineşti-Roznov (ion amoniu), exploatările miniere din judeţulSuceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leşu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metalegrele şi pH acid).75

SolulSursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările petroliere(Zemeş-Bacău), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, FunduMoldovei, Broşteni-steril de cupru, exploatarea minieră Călimani-sulf, toate dinjudeţul Suceava, CET II Holboca (cenuşă, zguri), SC Fortus SA Iaşi (nisipuriturnătorie), SC Antibiotice SA Iaşi, SC Terom SA Iaşi (halde nămoluri), fermelezootehnice Războieni (dejecţii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuriturnătorie, ţunder uleios).O problemă deosebită o constituie deşeurile menajere şi industriale ce rezultăîn cantităţi mereu sporite şi care sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şicomunale, dar care afectează şi alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.Un caz particular îl constituie numeroasele depozite de rumeguş,caracteristice zonelor forestiere.Staţii de tratare a apei şi platforme de gunoiCa o caracteristică regională, se evidenţiază faptul că atât capacităţile staţiilorde epurare ape reziduale cât şi capacităţile haldelor de depozitare deşeuri suntinsuficiente faţă de cerinţe.Ponderea necesarului faţă de situaţia existentă se situează la cca. 30% pentrustaţiile de epurare, necesarul de investiţii pentru treapta biologică de epurare şichimică, acolo unde este cazul, fiind chiar mai ridicat şi cca. 40% pentru haldele dedeşeuri.Referitor la dotările existente şi modul de exploatare a acestora, numailocalităţile urbane şi principalele localităţi rurale sunt echipate cu sistem centralizatde alimentare cu apă şi canalizare, iar numărul staţiilor de epurare este şi mai redus,multe dintre acestea funcţionând necorespunzător ca urmare a:- capacităţilor insuficiente;- dotărilor nesatisfăcătoare;- exploatării necorespunzătoare.În consecinţă, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate încursuri de apă de suprafaţă sau infiltrate în subteran, afectând calitatea acestora.În acest sens pot fi evidenţiate judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.Platformele de gunoi existente sunt în număr insuficient şi în marea majoritate,nu sunt amplasate şi amenajate corespunzător, fapt ce determină un impact negativasupra tuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort pentru oameni.De fapt se poate afirma că nu există în cadrul regiunii nici o haldă de reziduriamenajată conform principiilor ecologice.76

4.4 Evaluarea comparativă faţă de tendinţele la nivelnaţional în domeniul protecţiei mediului. Concluzii.Regiunea Nord-Est nu se confruntă cu fenomene de poluare deosebit degravă, fiind încă o regiune “curată”.La nivel regional, principalele probleme de mediu sunt legate de :- proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectareneselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor,depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor,existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-alungul căilor rutiere);- despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;- fenomene de eroziune a solului, ce afectează în principal, partea deest a regiunii;- apa potabilă(cantitate, calitate, distribuţie);- poluarea locală sau zonală determinată de :- activităţi industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;- exploatări miniere(cărbune, minereu radioactiv, sulf, cupru,mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei;- trafic(insuficienţa sau inexistenţa unor căi rutiere ocolitoare) cuimpact asupra aerului şi nivelului de zgomot;- aglomerări urbane, cu impact asupra aerului (centrale termicepe combustibil lichid), apelor (staţii de epurare de capacitateinsuficientă) şi solului (deşeuri);- fermele zootehnice, cu impact asupra apei şi solului.Faptul că marii agenţi poluatori îşi reduc/restrâng activitatea, lăsând loculîntreprinderilor mici şi mijlocii, mai flexibile, cu posibilităţi mai mari de abordaredurabilă a dezvoltării lor, în conformitate cu prevederile legislative actuale, a creatpremise pentru a pune accentul şi pe calitatea mediului.Unele judeţe din cadrul regiunii au beneficiat de programe şi proiecte cucofinanţare externă în domeniul protecţiei mediului.Astfel, se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizăriale sistemelor de alimentare cu apă (judeţul Iaşi), modernizări, retehnologizări şidezvoltări ale unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Piatra Neamţ, Roman), pentrucolectarea selectivă a deşeurilor şi amenajarea unei halde ecologice (Piatra Neamţ),reducerea riscurilor datorate industrie (zona Bacău-Oneşti şi platforma chimicăSăvineşti – S.C. Fibrex S.A.), reducerea emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A.Bicaz – F-ca Taşca), conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică a ParculuiNaţional Ceahlău, proiect demonstrativ de utilizare a rumeguşului generat deinstalaţii de debitare a lemnului (pe văile râurilor Bicaz şi Dămuc), programul CREDOde colaborare transfrontalieră pentru monitorizarea râurilor Prut şi Siret (judeţulBotoşani).Referitor la impactul activităţii antropice asupra mediului, considerăm căinstruirea specifică ce se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (grădiniţe, şcoli) nuacoperă toată problematica de mediu şi cuprinde numai un segment al populaţiei.77

În acest sens, se impune cu necesitate sensibilizarea şi o mai bună informareşi educare a întregii populaţii în spiritul protejării şi conservării mediului în prezent şipentru generaţiile viitoare.78

5. Zonele rurale si activitatile acestoraCaracteristicile economiei rurale şi mediului socialSpaţiul rural din regiunea Nord-Est prezintă, în contextul socio-economic actual, oserie de elemente ce contribuie la definirea particularităţilor teritoriilor celor 463comune şi 2.445 de sate din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui.Nr. JudeţeleNr. comune Nr.satecrt. componenteTotal regiune 463 24451. Bacău 79 4902. Botoşani 68 3363. Iaşi 85 4204. Neamţ 70 3475. Suceava 90 3966. Vaslui 71 456Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Repartiţia comunelor pe judeţe este evidenţiată în tabelul de mai sus, situaţiedin care reiese o împărţire uniformă pe judeţe a comunelor în regiunea nord-est, cu omedie de aproximativ 77 comune pe judeţ.Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999Nr.Grupe de mărime (locuitori)crtJudeţelecomponenteSub1.0001.000-1.9992.000-4.9995.000-9.999 10.000 şipesteTotal- 20 277 148 11regiune1. Bacău - 5 42 29 32. Botoşani - 1 49 17 13. Iaşi - 7 48 26 44. Neamţ - - 41 28 15. Suceava - 1 48 32 26. Vaslui - 6 49 16 -Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României,2000.La gruparea comunelor in funcţie de numărul de locuitori apar discrepanţe intrejudeţele regiunii. Astfel la comune cu un număr de locuitori situat între 1000-1999 de locuitori limitele se situează intre 7 comune in judeţul Iaşi şi nici ocomună în judeţul Neamţ. Acceaşi situaţie se poate constata şi la localităţile ceau un număr de locuitori cuprins între 5.000 şi 9.999 de locuitori (Vaslui cu 16localităţi, Suceava 32 de localităţi).79

Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999Nr. Judeţele Grupe de mărimecrt. componenteSub 1.000 1.000-1.9992.000-4.9995.000-9.99910.000şi pesteTotal regiune-35116 988981 969938 1239611. Bacău - 9232 148369 182843 317632. Botoşani - 1914 163058 100761 118193. Iaşi - 12175 179917 173180 456004. Neamţ - - 146567 186319 113625. Suceava - 1869 172049 252724 234176. Vaslui - 9926 179021 74111 -Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Cele două cauze ale ruralismului au fost:- tradiţiile străvechi, străbunii noştri fiind în mare parte un popor desăteni;- retragerea populaţiei în grupuri mărunte în locuri ferite din codri şimunţi, în perioada invaziilor.Satul a ajuns astfel expresia legăturii poporului nostru cu natura locurilor, fiinddeterminat de activităţi specifice precum creşterea animalelor şi cultivareapământului.Prin conturarea profilului regiunii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi propune să evalueze potenţialul spaţiului rural, ca premisă a tendinţelor şievoluţiilor viitoare, care vor genera direcţiile de acţiune pentru dezvoltare rurală.Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putemcaracteriza tipurile de aşezări rurale şi activităţi specifice astfel:a) zona de şes;b) zona agricolă de dealuri şi coline;c) zona agricolă montană.a) zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiunieconomice prezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol;b) zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate,de-o parte şi de alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile decase. Ca funcţiune economică, se pune accent pe pomi-viticultură şi creştereaanimalelor; în prezent, satul capătă funcţii mult mai complexe (forestiere, industrieprelucrătoare, miniere chiar), ceea ce a schimbat aspectul şi perspectivele sale dedezvoltare;80

c) zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cugospodării izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate lautilităţile publice: gaz metan, apă potabilă, curent electric.Putem caracteriza spaţiul rural, identificând:a) situaţia existentă în spaţiul rural pe baza indicatorilor relevanţi;b) potenţialii actori la nivel regional şi local care pot avea un rol cheie înimplementarea politicii de dezvoltare rurală;c) soluţii pentru proiecte concrete de dezvoltare;Activităţile economice de bază în mediul rural sunt : agricultura (culturilecerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele,viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ)şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău,agroturismul judeţele Suceava si Neamţ.Suprafaţa cultivată in profil de exploatare cu principalele culturi (1999 – mii ha)Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %Suprafaţacultivată total:-din care privatCereale pt.Boabe :-din care privatGrâu şi secară:-din care privatPorumb:-din care privatPlante uleioase:-din care privatFloareasoarelui:-din care privatPlante pt. alteindustrializări:-din care privatSfeclă dezahăr:-din care privatCartofi:-din care privatCartofi detoamnă:-din care privatLegume:-din care privatPlante denutreţ:-din care privatPerene vechi şinoi:-din care privat177,22167,33116,11113,1611,5610,4699,4398,063,512,683,272,651,201,121,201,125,965,855,365,262,266,1639,0537,6131,3030,62250,86234,09157,05149,7022,2319,67115,66113,6626,7020,7821,0817,924,754,684,624,558,148,026,786,666,916,8743,5440,4823,3720,87243,77224,82162,34152,7827,1223,08123,23120,4417,3014,2614,4313,014,634,574,124,079,349,118,588,3611,0510,9834,7629,4713,4711,44163,75155,47100,5196,5919,4717,9361,3959,955,044,353,923,734,163,984,063,899,839,399,398,985,395,3436,8334,6227,5226,2881176,09170,4274,7971,9817,6216,2436,8336,481,601,591,601,595,125,045,044,7230,7129,9929,6328,926,726,6855,8254,0442,8241,65258,40221,21184,30161,2943,1128,57127,83123,4438,4327,7734,0226,672,902,572,572,372,772,752,292,274,594,4822,1620,1213,5012,141266,081173,34795,11745,51141,12115,95564,37552,0392,5871,4378,2965,5722,7621,9721,4920,7266,7565,1162,0260,4440,9140,52232,18216,35151,97142,718493,927153,115370,704699,411686,881345,913013,382838,061244,34833,131043,01765,5982,4875,4065,4858,95273,74266,67238,47231,87233,06223,961157,93957,81707,94613,6014,916,414,815,88,38,618,719,47,48,07,58,527,529,128,024,426,026,017,518,020,022,521,423,2Anuale pt. fân 5,18 17,40 16,31 6,06 5,96 7,12 58,19 348,43 16,732,835,1

şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5,74 5,81 6,95 56,16 286,23 19,6-din care privatSursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Terenul agricolPeste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolăiar 28,1% o reprezintă pădurile.JudeţulPotenţialul agricol al regiunii :Suprafaţăagricolă(ha)Suprafatătotală(ha)Procent%Bacău 662,10 326,42 49,30Botoşani 498,60 387,86 77,78Iaşi 547,60 380,20 69,43Neamţ 589,60 284,04 48,17Suceava 855,30 349,50 40,86Vaslui 531,80 396,51 74,56Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Judeţul cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din total suprafaţă este Botoşani(77,78%) urmat de Vaslui (74,56%) (ele având peste 50% din totalul populaţieiocupate, în agricultură.Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1998-mii hectare este prezentatîn tabelul de mai jos.Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NESupr.totală 662,1 498,6 547,6 589,6 855,3 531,8 3685,0Supr.agric. 326,4 387,9 380,2 284,0 349,5 396,5 2124,5Din care:sector privat 271,3 364,3 288,6 228,9 284,3 303,4 1740,8Arabil 186,0 292,5 250,3 170,4 177,8 278,4 1355,4Păşuni 87,5 75,7 88,3 69,5 94,4 88,8 503,2Fâneţe 41,3 14,3 20,3 40,1 74,8 7,3 189,1Vii 7,9 2,4 12,5 1,1 - 17,7 41,6Livezi 3,7 2,9 8,8 3,0 3,5 4,2 26,3Păduri 281,4 57,2 99,1 260,5 456,6 78,9 1233,7Ape 15,0 13,8 13,1 10,3 13,7 8,5 74,4Alte suprafeţe 39,2 39,7 55,2 34,8 35,6 47,8 252,3Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8Sursa :C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.82

Din datele de mai sus rezulta următoarea ierarhizare în funcţie de suprafaţaagricolă pe care o au judeţele raportată la suprafaţa agricolă totală a regiunii. Astfeljudeţul Vaslui deţine cea mai mare suprafaţă agricolă (18.66% urmat de judeţeleBotoşani cu 18,26%, Iaşi cu 17.89%, Suceava cu 16.45%, Bacău cu 15.36% şiNeamţ cu 13.37%).Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productival terenurilor arabile este scăzut.Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, aceastăresursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile deculturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi desuprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietateprivată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere almecanizării lucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară,revenind 104,2 ha teren arabil la un tractor);- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste60 ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţatotală a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale încare se găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte,fertilitate scăzută a terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole,izolarea, căi de comunicaţie ineficiente.Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variategrade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productival terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,78% din suprafaţajudeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foartescăzută datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) estesupus eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţulBotoşani, peste 150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având unteren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări deteren, judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şijudeţul Neamţ cu 68.700 ha.Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţereduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelorinsuficiente.Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului demaşini şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nupoată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi aveniturilor populaţiei.83

Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilordatorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-isuprafeţe cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat,gradul de asociere a proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău,10,8% în judeţul Botoşani, 7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.Sectoare cheiea)Culturi agricoleDeşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, aceastăresursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile deculturi, datorită influenţei următorilor factori:- relieful regiunii, varietatea acestuia;- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilorde sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: CâmpiaRomână, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha),datorită fărâmiţării fondului funciar.- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă serealizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizăriilucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 107 ha teren arabilla un tractor);-forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar laprincipalele culturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională.Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1999 faţă de anulprecedent (1998), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele,producţii mai mici, ca urmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici.Producţia agricolă a anului 1999 faţă de anul 1998 (%)Judeţul Total Vegetală AnimalăSectorPrivatTotal SectorPrivatTotal SectorPrivatBacău 102,8 103,0 107,7 108,0 97,8 97,9Botoşani 105,5 107,4 110,0 112,9 100,5 101,3Iaşi 106,1 109,3 111,7 112,3 99,0 105,4Neamţ 111,2 111,9 122,3 122,7 99,6 100,7Suceava 108,3 108,9 114,9 115,2 100,8 101,6Vaslui 104,6 105,0 103,2 102,0 106,7 109,1Reg. N-E 106,8 107,6 111,6 112,3 100,4 102,2Sursa : C.N.S.Anuarul statistic al României, 200084

Producţia agricolă în 1999(miI lei preţuri curente)Judeţul Total Vegetală AnimalăSectorprivatTotal SectorprivatTotal SectorPrivatBacău 3976139 3916833 2344557 2292174 1631582 1624659Botoşani 3654295 3553064 2209623 2158013 1444672 1395051Iaşi 4319311 4072943 2757444 2580881 1561867 1492062Neamţ 3066730 2989422 1904852 1841671 1161878 1147751Suceava 5437784 5366796 3272228 3207887 2165556 2158909Vaslui 2875669 2665656 1849254 1645217 1026415 1020439Reg. N-E 23329928 22564714 14337958 13725843 8991970 8838871Sursa: C.N.S. Anuarul statistic, 2000.Judeţele Vaslui şi Neamţ se situează pe ultimele locuri la producţia animală şivegetală. Astfel ponderea producţiei vegetale in judeţul Vaslui reprezintă doar 12.9%din totalul regiunii, în timp ce ponderea producţiei animale reprezintă doar 11,4% dintotalul pe regiune. Pentru judeţul Neamţ ponderea este de 12,9% pentru producţiaanimală, în timp ce producţia vegetală reprezintă 13.3%.b)Creşterea animalelor.Animale în 2000 (mii capete, la incepulu anului)Judetul BOVINE PORCINE OVINETotal Vaci, bivoliţe Total Scroafe Total Oi şişi juniciprăsilămioareBacău, din care:- sector privat :10710658571801781111181178136134Botoşani, din care:- sector privat :1011005959969311327325268266Iaşi, din care :- sector privat :1211116157138115108392376296288Neamţ, din care :- sector privat :9996575511611488212208172170Suceava, din care:- sector privat :16716510810811211166215215167167Vaslui, din care :- sector privat :69694141848155216215173172Total Regiune N-E- sector privat :66464738437772669241391543151712121197Sursa : C.N.S. Anuarul statistic al României, 200085

La numărul de animale judeţele care se situează cel mai bine sunt :-la bovine : judeţul Suceava cu 167.000 capete-la porcine judeţul Bacău cu 180.000 capete, urmat la mică distanţă de judeţul Bacăucu 168.000 capete.-la ovine judeţul Iaşi cu 392.000 capete.Din nou se remarcă situarea judeţului Vaslui sub celelalte judeţe atît la numărul debovine cât şi la cel de porcine.c)Exploatarea lemnuluiExploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masălemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente(Suceava 456.579 ha, Bacău 281.399 ha, Neamţ 260.462 ha), furnizând 26,9% dincantitatea totală de masă lemnoasă a României.Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări aindustriei de prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produsefinite, care ar contribui la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, seînregistrează în ultimul timp mari cantităţi de materie primă brută la export (cheresteaşi profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare neraţională afondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul1999 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată regăsindu-se in tabelulurmător:Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1999 (mii mc):RegiuneaTotal Răşinoase Fag Stejar Diverse DiverseJudeţulspecii tari speciimoiTotal 13718.1 5564.5 4115,0 1358.2 1587.5 1092.91. Nord – Est 3690.2 2184.4 781.6 139.9 332.4 251.9Bacău 648.4 222.4 262.4 50.1 68.7 44.8Botoşani 114.3 0.6 19.3 18.4 44.8 31.2Iaşi 224.9 8.3 31.6 23.9 81.8 79.3Neamţ 1198.4 845.9 240.8 20,0 50.7 41,0Suceava 1372.1 1107.2 205.8 5.4 38.1 15.6Vaslui 132.1 - 21.7 22.1 48.3 40,0Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Aşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă dinmasa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1999, respectiv 1.372,1 mii mc(37,18% din total regiune), judeţul Neamţ cu 1198.4 mii mc (32.47%), judeţul Bacăucu 684,4 mii mc (18.54%), judeţul Iaşi cu 224,9 mii mc (6%), judeţul Vaslui cu 132,1mii mc (3.5%) şi judeţul Botoşani cu 114.3 mii mc (3,09%).86

Populaţia şi forţa de muncă.Totalul populaţiei în mediul rural (la 01.07.1999) este de 2.140.704 locuitori.Structura populaţiei din mediu rural:Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NETotalpopulatie-feminin-masculin374240184615189625279079141610137469414275203918210357348032173912174120460726231239229487264352131185133167214070410664791074225Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Spaţiul rural al regiunii Nord-est are o componentă specifică şi aceasta estepopulaţia rurală ce deţine 56,1% din totalul populaţiei regiunii.De remarcat faptul că, la nivel de regiune, în mediul rural este mobilizată omare parte a populaţiei active, populaţia activă ocupată reprezentând 58,4% dinpopulaţia totală, fapt justificat de apariţia unui număr mare de întreprinzătoriparticulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.Structura socio-economică a persoanelor salariate din mediul rural, la nivelulanului 1997, evidenţiază că ponderea cea mai mare era în domeniul învăţământului(26-28%), urmat de domeniul agriculturii 25% şi industrie 12-15%, cel mai slabreprezentată fiind asistenţa medicală, sub 1%.Structura populaţiei ocupate în agricultură şi silvicultură, pe grupe de vârste(%):Domeniul 15-24ani 25-34ani 35-49ani 50-64ani 65ani şipesteAgricultură 14,9 23,0 29,6 19,4 13,1Silvicultură, exploatare forestierăşi economia vânatului 13,6 35,6 37,4 13,4 -Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Acest indicator este relevant pentru evidenţierea îmbătrânirii forţei de muncăcare coroborată cu migrarea tinerilor la oraş va avea un impact negativ în următoriiani asupra ofertei forţei de muncă în zona rurală.Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi ruralPopulaţia activă ocupată Populaţia activăNr. Crt. Judeţul (număr persoane)ocupată(% din total judeţ)Total Urban Rural Urban Rural1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,72. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,13. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,34. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,75. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,76. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3Total regiune 1443700 636414 807286 44,08 55,92România 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6Sursa : Anuarul Statistic al României, 200087

Judeţele cu cota ce mai ridicată a populaţiei active ocupate în zona rurală suntSuceava cu 62.7% şi Botoşani cu 61.1%, urmate în ordine de Vaslui cu 59.3%,Neamţ cu 57.7%, Bacău cu 50.7%, şi Iaşi cu 48.3%.88

Miscarea migratorie interjudeteană:Judeţ Intrări(nr. Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia Rata migraţiei nete(º/οο)Nr.pers.)curentă)Crt. Rural Rural Rural RuralTotal1. Bacău 5003 4581 422 1,142. Botoşani 5429 4936 493 1,613. Iaşi 8712 7843 869 2,154. Neamţ 3580 3628 -48 -0,65. Suceava 2605 3462 -857 -1,636. Vaslui 6288 6379 -91 -0,2Sursa : Anuarul statistic al României 1998.Structura populaţiei din mediul rural, de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conform recensământuluipopulaţiei) (Sursa : Recensământul populaţiei 1992).Nr.crt.Judeţul Total FărăşcoalăŞcoalăprimarăGimnaziu(cls. V-VIII)Liceu ŞcoalăprofesionalăŞcoală demaiştriPostliceală ÎnvăţământsuperiorTotal regiune-rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6 0,16 0,71. Bacău-rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4 0,1 0,72. Botoşani-rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 0,1 0,73. Iaşi-rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9 0,3 0,74. Neamţ-rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3 0,2 0,85. Suceava-rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3 0,1 0,86. Vaslui-rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2 0,1 0,689

Din aceste date la nivelul regiunii se pot face cîteva constatări îngrijorătoare :a. aproape 7.98% din populaţia rurală nu are şcoală.b. doar 8.98% din populaţia rurală a terminat liceul.c. 12.63% din populaţia rurală a absolvit o şcoală profesionalăd. 0.66% din populaţia rurală a absolvit o şcoală de maiştri.Capital şi servicii publiceDouă mari caracteristici au un impact major asupra nivelului de dezvoltare a spaţiuluirural (exprimat prin producţie, piaţă rurală, rentabilitate şi performanţă economică înagricultură). Prima o constituie natura ciclică a producţiei, determinată de factorii naturali şibiologici. A doua este reprezentată de instabilitatea producţiei şi a veniturilor, determinate departicularităţile mediului rural şi economiei rurale).La această situaţie de ansamblu, se adaugă şi caracteristica spaţiului rural – caredetermină procese mai lente de creştere economică în Regiunea Nord-Est – şi estereprezentată de infrastructura socială şi de patrimoniul existent.In judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava şcolile primare sunt insuficiente ca număr,dispensarele medicale sunt amplasate numai în centrele de comună, iar distanţele până laprimul oraş sunt mari (10-25km şi chiar 32km, în Vaslui şi Botoşani, sau, în zona muntoasă aSucevei, peste 35km). Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare în 1997 (mediu rural)Nr.crt.JudeţulNr. de locuitori/medicRuralTotal regiune 20211. Bacău 17542. Botoşani 22533. Iaşi 12844. Neamţ 19265. Suceava 25616. Vaslui 2350Sursa : Anuarul statistic al României 1998.Sistemul de asistenţă medicală din mediul rural se prezintă astfel:Judeţul Nr.dispensarecomunaleNumărmediciNr. paturi însecţiimedicale înNr.farmaciiNr. punctefarmaceuticemediul ruralBotoşani 100 68 794 16 7Iaşi 85 85 5564 9 85Neamţ 91 85 490 30 90Suceava 7 11 230 45 36Vaslui 68 43 398 10 12Sursa : Anuarul statistic al României 1998.În ce priveşte serviciile sanitare în zonele rurale ele pot fi catalogate ca fiind precareatât din punctul de vedere al dotărilor materiale, al lipsei fondurilor, al personalului puţin cât şia proastei pregătiri a acestuia.

Reţeaua de drumuriReţeaua de drumuri din mediul rural este necorespunzătoare, fiind încadrată în clasa IIIşi IV de exploatare .Reţeaua de drumuri din regiune cuprinzând şi reţeaua de drumuri din mediul rural (km):Judeţul Total Drum naţional Drum judeţean Din care drumşi comunale judeţean şicomunalmodernizatBacău 2302 444 1858 72Botoşani 1957 411 1548 28Iaşi 2338 348 1990 94Neamţ 1804 407 1397 54Suceava 2330 483 1847 210Vaslui 2102 382 1720 13Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Judeţul Suceava deţine cea mai mare parte din reţeaua de drumuri judeţene şicomunle modernizate 210 Km , adică 11,4% din totalul drumurilor judeţene şicomunale.Totodată judeţul Vaslui se situează la polul opus cu 13 Km de drumuri judeţene şicomunale modernizate, ce reprezintă 0,7% din totalul drumurilor judeţene şi comunale.Gradul de electrificare al mediului rural este între 95-98% existând case izolateneconectate.Ponderea populaţiei racordate la reţeaua electricăşi la reţeaua de apă în mediul ruralPondereapopulaţieifărăinstalaţiedeelectricitatPondereapopulaţieifără acces lainstalaţia deapă (%)1992e (%)1992ROMÂNIA 2,0 45,6RURAL4,0 84,3(regiunea NE)Sursa : Anuarul statistic al României 1993.Se observă că ponderea populaţiei care nu are acces la reţeaua de apă potabilă esteaporape dublă faţă de media pe ţară.91

Nr.localităţilor din zona rurală racordate la reţeaua deapă potabilă(1999)2073 Bacău62Botoşani3822IaşiNeamţSuceavaVaslui77Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Din grafic se observă o slabă racordare la reţeaua de apă potabilă a zonelor rurale dinjudeţele Iaşi şi Bacău.Nr.localităţilor din zona rurală în care se distribuiegaze naturale3 0610114BacăuBotoşaniIaşiNeamţSuceavaVasluiSursa :C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Judeţele Vaslui, Botoşani şi Suceava sunt judeţele cu cele mai puţine localităţi ruraleracordate la reţeaua de gaze naturale.92

Localităţi din zona rurală racordate la reţeaua de gaz peregiuni44663423 Reg. NE97 Reg. SE28Reg. SReg.SV44Reg.VReg.NV148Reg.CentruBucureştiSursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000Din punct de vdere al numărului de localităţi racordate la reţeaua de gaze naturale cîtsi a celor în care se distribuie gaze naturale regiunea nord-est se situează pe locul 5 .Gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25%, înregistrându-se discrepanţeîn raport cu comunele care au conexiuni directe şi sute de abonaţi, aspect evidenţiat deurmătoarele date referitoare la mediul rural: judeţul Suceava are 11.397 abonaţi (20posturi/1000 locuitori), judeţul Neamţ are 7.930 abonaţi (13,55 posturi telefonice/1000locuitori), judeţul Botoşani are 9.905 abonaţi (3,5 posturi telefonice/1000 locuitori) şi Vaslui8.475 abonaţi (3 posturi telefonice/1000 locuitori).Capital privatParcul de tractoare şi maşini agricole total (T) şi privat (P) din regiunea Nord-Est înanul 1999(buc.):JudeteMaşini agr.Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui RegiuneN-ETractoare agricole T 2493P 235127462581324326062086189034643186364431711767615785Pluguri pentru T 1978 2448 2487 1662 2654 2639 13868tractorP 1897 2370 2146 1541 2458 2366 12778Cultivatoare T 225 512 616 241 353 502 2462mecanice P 198 491 531 193 286 433 2132Semănători T 931 1251 1255 807 694 1380 6318mecanice P 899 1186 1046 729 609 1242 5711Maşini de stropit – T 108 63 251 77 218 147 864prăfuitP 63 49 119 65 155 61 512Combine T 419 804 456 457 628 730 3494autopropulsate P 407 747 400 417 538 666 3175Prese pentru T 87 246 112 90 133 187 855balotat paie şi fân P 74 211 51 68 97 148 64993

Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82 51la 1 tractor fizic P 77 107 87 86 54Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.76757780Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătoriiparticulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţileagricole de stat, care au un parc agricol adecvat in raport cu suprafata arabila detinuta, cumenţiunea însă că nu există date precise cu privire la gradul de uzură al acestuia.Silvicultură şi înzestrarea naturală a regiuniiPotenţialul silvic al regiunii:Judeţul Suprafaţă totală Suprafaţă păduri Procent(%)( mii ha) (mii ha)Bacău 662,1 281,4 42,50Botoşani 498,6 57,2 11,47Iaşi 547,6 99,1 18,10Neamţ 589,1 260,5 44,22Suceava 855,3 456,6 53,38Vaslui 531,8 78,9 14,84Reg.Nord-Est 3685,0 1233,7 33,84Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,38%) şi Neamţ(44,22%) care au împreună 6.520 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră şi economiavânatului.Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesc cuantificateîn tabelul următor:Gradul de afectare al pădurilor(%):Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever UscatBacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53-0,4 răşinoaseRomânia 65,6 21,7 11,4 0,8 0,5-0,5 foioaseSursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 ( datele se referă la anul1996).Se observă o afectare peste media pe ţară a pădurilor în judeţele Iaşi şi Neamţ,însă per total regiunea se situează peste media pe ţară la zonele neafectate de uscare(63.68% faţă de media pe ţară de 57.2%).94

Patrimoniul cultural şi arhitectural.În zona rurală a regiunii Nord –Est există numeroase biserici, mânăstiri(Vărarec, Putna,Voroneţ, Agapia, Moldoviţa, Suceviţa, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţidomneşti,În ceea ce priveşte fondul etnografic şi folcloric se evidenţiază judeţul Suceava printalentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică alemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând încase memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice,de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şi iarmaroacelor,hramurilor, etc.Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc înatenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui.AgroturismLegea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privindstabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate săpresteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istorice devaloare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport economicdin sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şiIaşi.95

În acest context, potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul naturalşi de elementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, alejudeţului.Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: partea deSud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătatea nordică aPodişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoase deosebite, cuexcepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelor de suprafaţă,formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnesc binecunoscutele situriistorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractive zonele: dealulRepedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, Dealul Moţca şi zona decoastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, îndecursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, de fondul etnografic şi folcloric alzonei şi de manifestările artistice şi de sărbătorile tradiţionale, agroturismul are o ofertă decazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate lastandarde de trei stele.Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şivânătoare, drumeţii montane.ConcluziiRedăm mai jos problemele cu care se confruntă mediul rural, analizândurmătoarele aspecte caracteristice:- fizico-geografice;- demografice;- economice;- modul de locuire;- echiparea tehnică;- infrastructura socială şi serviciile aferente;- calitatea factorilor de mediu.Putem concluziona că restricţiile majore ale sistemului actual agro-rural sunt:a) fărâmiţarea proprietăţii funciare - cu efecte imediate asupra scăderii producţieifizice (realizate cu costuri ridicate) - şi lipsa unei strategii în exploataţia agricolă(în marea majoritate a cazurilor, predominând autoconsumul);b) gradul scăzut de calificare a populaţiei din agricultură şi sistemele economiceînchise de tip natural, în propria gospodărie;c) sprijinirea insuficientă şi lipsa facilităţilor oferite întreprinzătorilor care doresc sădezvolte activitatea de agroturism;d) dotarea publică redusă în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, reţeaua deaducţiune cu apă potabilă, reţeaua de gaze naturale, telefonie, curent electric,asistenţă medicală, ceea ce conferă un stadiu de dezvoltare inferior mediuluiurban.96

6. TurismulTurismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania,Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului,cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor veniturieconomice importante din acest sector al activităţii industriale.În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru adezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazeimateriale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilororaşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul AlpilorFrancezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături depitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificulgastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dauculoare locală pentru atragerea turiştilor.In tabelul urmator este prezentata capacitatea si activitatea de cazare turistica ladata de 31.07.1998:RegiuneaCapacitatea decazareTuristi cazati(mii)Innoptari(mii)Indici de utilizare acapacitatii infunctiune(%)Total 287268 5552 19183 36,11. Nord Est 19131 636 1642 33,22. Sud Est 133006 1171 6206 44,53. Sud 23139 642 1961 32,64. Sud Vest 16890 374 1619 39,75. Vest 22288 520 1750 31,56. Nord Vest 27231 606 1920 28,67. Centru 36915 928 2831 32,08. Bucuresti 8668 675 1254 40,9Sursa: Anuarul statistic 199997

La data 31 1ulie 1999 situatia se prezenta in felul urmator:Regiunea Capacitatea de Turisti Innoptari Indici deCazarecazati (mii) utilizare aExistenta In(mii)capacitatii infunctiunefunctiune(%)Total 282806 51275 5109 17670 34,51. Nord Est 18832 4806 589 1440 30,02. Sud Est 133548 12864 1007 5335 41,53. Sud 22347 6060 570 1789 29,54. Sud Vest 15363 3758 343 1570 41,85. Vest 21306 5170 539 1828 35,46.Nord Vest 26382 6692 601 1938 29,07. Centru 36026 8960 856 2628 29,38. Bucuresti 9002 2965 624 1142 38,5Sursa: Anuarul statistic 2000Se observa ca in Regiunea de nord-est indicele de utilizare a capacitaii in functiunea scazut de la 33,2 la 30,0 % scazand de asemenea numarul de turisti cazati si numarul deinnoptari.De asemenea se observa ca si capacitatea de cazare inregistreaza o scadereraportat la anul 1998 .Aceste semnale indica nevoia de investitii si de promovare turistica a regiunii Nordest.Capacitatea de cazare turistică în regiune raportată la nivelul ţării, reprezentând6,63%, coroborată cu faptul că indicele de utilizare este de 33,2% (faţă de 36,1% media peţară), arată o mare disponibilitate de cazare, o infrastructură dezvoltată, dar insuficientexploatată.140000120000100000800006000040000200000capacitateade cazareNord EstSud EstSudSud VestVestNord VestCentruBucuresti98

Modernizarea capacităţilor de cazare, trecute în proprietate privată într-un procent maimare de 85%, punerea în valoare a zonelor cu potenţial turistic şi a bazelor de tratamentprintr-o activitate promoţională adecvată, pot determina o creştere a circulaţiei turistice cuefecte pozitive în dinamica economică.60005000536552774000300033663142capacitate decazare(locuri)2000100092610550BacauBotosaniIasiNeamtSuceavaVasluiStructura de primire turistica cu functiuni de cazare pentru anii 1998 si 1999 :Regiune Total Hoteluri Hanuri Cabane Campinguri Vile Taberede eleviPensiunituristicePensiuniagroturisticeTotal 3122 933 19 167 138 1203 179 270 213Nord Est 254 81 1 16 23 41 21 34 36Sud Est 938 343 3 5 45 483 26 32 1Sud 314 82 5 26 5 152 28 11 2Sud Vest 186 71 - 8 13 75 12 7 -Vest 255 86 6 29 11 78 29 16 -Nord Vest 339 99 1 28 19 66 29 34 63Centru 722 132 3 55 20 243 34 123 111Bucuresti 119 39 - - 2 65 - 13 -Anuarul statistic 199999

RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneCampinguriVileTaberedeeleviPensiunituristicePensiuniagroturisticeSate devacantaTotal 3250 931 22 165 142 1145 176 322 341 1 5Nord Est 264 79 1 16 21 45 21 48 32 - 1Sud Est 983 343 3 5 59 498 27 42 5 - 1Sud 295 87 4 26 5 115 25 26 4 - 3Sud Vest 157 66 2 7 10 52 12 8 - - -Vest 250 85 7 27 11 68 29 22 1 - -Nord 390 97 2 25 18 66 28 19 135 - -VestCentru 795 132 3 59 16 244 34 143 163 1 -Bucuresti116 42 - - 2 57 - 14 - 1 -Anuarul statistic 2000SpatiidecazarepenaveSe remarca dezvoltarea Pensiunilor agroturistice in Regiunile Centru si Nord-Vest sislaba dezvoltare in Regiunea de Nord-Est.Acest gen de turism are nevoie de promovare in regiune , promovare orientata sprepotentiali investitori ,si spre clienti. Sistemul de turism se preteaza destul de bine si spre zonecare nu au traditie in turism de exemplu Vaslui, Botosani ,zona rurala Iasi dar care aupotential geografic si atractii turistice insuficient puse in valoare..Activitatea de turism poate fi structurată astfel :o turism religiosPopulaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi aîmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi deobiceiuri specifice ale comunităţii.În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoasedecât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 debiserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadăde glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel maides întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cultreprezentative , se cuvin a fi amintite:- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religiosortodox din ţară;- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani;- Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de NicolaeGrigorescu;- Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”;- Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi aurmaşilor săi.Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artisticemondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sauBucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.100

o turism cultural istoricÎn aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţiaregiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţidomneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură şi bogăţie spirituală pentrugeneraţiile prezente şi viitoare de vizitatori:- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri dinprimul război mondial;- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km deBotoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza(1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-Roznovanu (1831)-Iaşi;- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun aSucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.o turism cinegeticRegiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădureşi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice adăpostesc multe rarităţi cinegetice.o turism de agrement şi cură balnearăStaţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare deape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, terapierespiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şihidrotrerapie, etc.Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, înperioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesccurse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).Staţiunea Vatra-Dornei oferă cure cu ape minerale, împachetări cu nămol, serviciide fizioterapie.Staţiunea climaterică Câmpulung-Moldovenesc este situată la o altitudine de630m, într-un splendid decor cu bioclimat stimulator de munte, punct de plecare în excursii peMasivul Rarău.o sporturi de iarnăServiciile oferite de staţiunile Slănic-Moldova, Durău, Vatra Dornei şi CâmpulungMoldovenesc stau la dispoziţia turiştilor amatori.o pescuitulAcesta se desfăşoară pe lacuri ca Bălătău (Bacău), Stânca-Costeşti (Botoşani),Ciric (Iaşi), Izvorul Muntelui (Neamţ) şi pe izvoarele montane.O componentă importantă a turismului în regiune este agroturismul.Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind101

stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să prestezeservicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istoricede valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aporteconomic din sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacăuşi Iaşi.În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric alacestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constândîn case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etnofolclorice,de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şiiarmaroacelor, hramurilor, etc.Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi deelementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: parteade Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătateanordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoasedeosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelorde suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnescbinecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractivezonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, DealulMoţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, îndecursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aducîn atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)102

Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, agroturismul are o ofertă decazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate lastandarde de trei stele.Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şivânătoare, drumeţii montane.Disparitati locale privind activitatea turisticaDin datele statistice se observa ca in cadrul Regiunii Nord-Est judetele Vaslui siBotosani au potentialul turistic cel mai scazut.Pe de alta parte judetele Suceava, Neamt, Bacau au potential turistic dezvoltat dar insuficientexploatat comparativ cu judete din tara care dispun de conditii geografice asemanatoare darcare au reusit sa foloseasca resursele locale mai eficient.Concluzia este ca pentru eliminarea disparitatilor la nivelul intregii regiuni trebuieadoptata o strategie care sa urmareasca punerea in valoare a atractiilor turistice locale printropromovare profesionista in tara si strainatate , realizarea de retele de turism si orientareainvestitiilor catre activitatea de turism ca activitate generatoare de venituri indirecte si catrecelelalte sectoare de activitate in special in initiativele care s-au dovedit viabile . Dezvoltareapensiunilor agroturistice indica o adaptare rapida a intreprinzatorilor in acest domeniu spreactivitati care implica investitii reduse , grad de risc scazut si cu o mare cerere pe piata dedesfacere turistica.103

7. Disparitati infraregionale si initiative de dezvoltare in zoneleramase in urmaDincolo de aspectele care o caracterizează în mod global, în cadrul Regiunii Nord-Estpot fi identificate sub-regiuni care, fie ca relevă disparităţi interne ce au la bază problemespecifice, fie ca se pot constitui în “poli de dezvoltare” prin valorificarea si sprijinireaoportunităţilor si a valenţelor existente.Zone cu problemeIn scopul structurării unor programe specifice de dezvoltare în domenii precizate(industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, infrastructură) am definit ca arii prioritareurmătoarele sub-regiuni, pentru care am evidenţiat si problema caracteristică:• aria de mare sărăcie, ce cuprinde sudul judeţului Iasi, sud-estul judeţuluiNeamţ, estul judeţului Bacău si judeţul Vaslui;• saracia este un fenomen masurabil si care se poate localiza geografic. Inlucrarea realizata de Banca Mondiala si Comisia Nationala pentru Statistica„De la saracie la dezvoltare rurala” se analizeaza comparativ variatiiinterregionale si la nivel subreginal pe baza Anchetei Integrate inGospodarii. In baza acestei analize se pot trage urmatoarele concluzii:1. Regiunea Nord-Est comparativ cu celelalte regiuni ale tarii este ceamai saraca .2. In cadrul Regiunii Nord-Est , comunitati rurale sarace se regasesc injudetele Botosani, Iasi si Vaslui ,indicele saraciei fiind foarte ridicat,aproape in toate comunele si izolat in judetele Bacau , Piatra Neamtsi Suceava.In baza acestei analize ,tinand cont de indicele saraciei ca factorcompararativ ,se pot identifica usor comunitati tinta care pot constituiobiectul unor programe de reducere a disparitatilor economico-socialeinteregionale.pana la nivel de comuna.• arii aflate în declin industrial si cu şomaj ridicat, ce includ localităţile PiatraNeamţ, Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi,Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, TîrguNeamţ, Botoşani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;• aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite încadrul judeţelor, după cum urmează: zona rurală care acoperă regiunea de confluenţa dintre judeţele Bacău ,Vaslui, Iaşi si Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui; fâşia adiacentă graniţei dintre judetele Botoşani si Iaşi; porţiune situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi si care continuăîn nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut. Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din judeţul Suceava:o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulmao Şarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei104

o Dolhasca, Dolheşti, Manolea, Forăstio Grameşti, Samoştea, Zvorişteao• aria zonelor afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si desud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti,Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti; in judeţul Neamţ:o in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirigo pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicazo in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcinao pe raza comunei Făurei in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul râului Elan,zona de sud-est a judeţului; in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,situate în partea centrală si de nord; in judeţul Suceava în raza localităţilor:o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Suso Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia• aria zonelor afectate de inundaţii, în bazinul râului Bistriţa – în dreptullocalităţilor Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – înaval de acumularea Stînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zonabazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;• aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectulinfrastructurii specifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitateaapei), ce include municipiile Bacau şi Iasi. Din acest punct de vedere, sepoate afirma că majoritatea localităţilor rurale nu au alimentari centralizatecu apă potabilă.Zone în care există oportunităţi specificePe de altă parte, am prioritizat şi alte arii, ce pot constitui poli de atracţie prinresursele, oportunităţile si premizele de dezvoltare pe care le au şi care merită să fie sprijiniteîn acest sens. Din această categorie fac parte următoarele zone:• aria cu infrastructură industrială neutilizată sau insuficient utilizată, în careexistă premize pentru investiţii directe, care cuprinde oraşele – reşedinţă dejudeţ, precum şi localităţile Roman, Tîrgu-Neamţ, Paşcani, Tîrgu-Frumos,Huşi, Dorohoi, Buhuşi.• aria cu tradiţie în practicarea micii industrii, situată în perimetrul delimitat delocalităţile Tîrgu-Neamţ, Fălticeni si Paşcani precum si in sudul si vestuljudetului Bacau, specificul activităţilor desfăşurate fiind în domeniulconfecţiilor, tricotajelor, olăritului, meşteşugurilor artizanale;105

• aria cu tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, situată în bazineleforestiere din zona Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Bicaz – valeaBistriţei, valea Trotuşului şi valea Tazlăului;• aria cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi (bazinulComăneşti);• aria cu resurse de ape minerale şi baze de tratament şi/sau agrement, cecuprinde arealul localităţilor Slănic Moldova, Tîrgu-Ocna, Vatra Dornei,Bălţăteşti, Oglinzi, Neguleşti, Toşorog, Strunga, Iaşi;• aria cu potenţial în creşterea animalelor, (datorită condiţiilor naturale,experienţei, abilităţilor şi tradiţiei locuitorilor pentru acest gen de activitate)ce include jumătatea de nord a judeţului Botoşani, nord-estul şi parteacentral-vestică a judeţului Suceava, vestul judeţelor Bacău si Neamţ;Tipare regionale saraceRataDistributiaRegiuni saraci nonsaraci saraci nonsaraciNord-Est 43,6 56,4 24,6 18,9Sud-Est 41,9 58,1 13,9 11,5Sud 33,4 66,6 17,9 21,2Sud-Vest 35,2 64,8 12,3 13,5Vest 34,8 65,2 7,0 7,8Nord-Vest 33,0 67,0 11,8 14,3Centru 37,3 62,7 10,3 10,3Bucuresti 33,0 67,0 2,2 2,7Variatii intraregionale in dezvoltarea ruralaRegiune Subregiune MedieNord-EstSV,NT,BCBT,VS,IS14,2419,38Sud-EstGL,CT,BL,BZ,VR,TC14,1915,39SudAG,PH,DB,TL,G,IL,CL6,4216,63Sud-VestOT,MH,DJ,VL,GJ14,489,48VestTM,AD,HD,CS6,759,32Nord-VestCJ,BH,MM,SM,SJ,BN8,5211,49CentruBV,SB,MS,CV,HG,AB2,227,16Bucuresti -Sursa: „De la saracie la dezvoltare rurala” Banca Mondiala si CNS 1998106

8. Egalitatea oportunitatilorProblematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala pentru ambele sexeconstituie o cerinta esentiala pentru societatea romaneasca fiind considerata ca ocomponenta de baza a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului .De aceea stimularea in egala masura a contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltareadurabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in Romania.Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatearomaneasca necesita adoptarea prioritara a unor politici de repartizare mai echitabila aautoritatii si a responsabilitatii in munca si societate , in viata de familie, precum si oparticipare mai echitabila in adoptarea deciziilor in viata economica politica si sociala. Pentruschimbarea situatiei existente si pentru asigurarea egalitatii si echitatii intre femei si barbatieste necesara adoptarea unor mijloace de interventie si a unor programe de actiune denatura sa permita femeilor sa-si asigure mijloacele de existenta si resursele economicenecesare traiului sa se dimensioneze echitabil responsabilitatile familiale care revin femeilor sibarbatilor , precum si sa se elimine obstacolele de natura juridica , politica, sau de conceptieprivind asigurarea unor reale egalitati a sanselor si o participare corespunzatoare a femeilor laviata publica si in luarea deciziilor.„ Guvernele sa asigure respectarea , protectia si promovarea drepturilor fundamentale alefemeilor , elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este necesaracoordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii siechitatii intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile”Din: Raportul Comitetului plenar a cele de-a -21 –a Sesiune Extraordinara aAdunarii Generale ONU 1999Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagineampla situatia actuala a femeilor si barbatilor din Romania ca si de fiecare regiune dedezvoltare in parte , nereusind sa evidentieze care sunt cele mai pregnante discriminari sidisparitati intre sexe.Din analiza disparitatilor intre sexe in dezvoltare umana in cadrul regiunii Nord-Est seobserva ca speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei , aceasta situatiegeneralzandu-se si la nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” edita deComisia Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000.Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban de asemenea Ratade cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel urban , acestindicator este diferentiat la nivel de subregiuni de gradul de saracie a subregiunii , si deprezenta in subregiuni a focarelor de cultura. Exemplu : judetul Iasi depaseste media pe tara,in timp ce celelalte judete sunt sub media pe tara. Este interesant de remarcat ca indicatorulevidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor catre invatatura decat al barbatilor inmediul urban si sensibil mai mic in mediu rural.Conform lucrarii mentionate mai sus din studii rezulta ca ponderea persoanelor custudii superioare in numarul total al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la75,9% , iar in numarul total al barbatilor de la 80,9% la 85% , ramanand cu aproape 10 puncteprocentuale mai mare in favoarea populatiei masculine.107

Astfel, structura dupa nivelul de instruire reflecta crestere nivelului de pregatire scolara dar sio oarecare diminuare a decalajului educational intre sexe in special in ceea ce privestepersoanelor absolvente de invatamant superior.Tabelul structurii populatiei pe sexe evidentiaza proportia majoritara a femeilor la nivelnational, regional si judetean dar in mediu rural se constata o scadere a numarului de femeiraportat la cel al barbatilor.Populatia Romaniei in perioada !990-1998 a acazut an de an tendinta manifestandu-secu o intensitate mai mare pentru populatia masculina datorita atat sporului natural negativ catsi a migratiei externe.Concluzii:Se observa o migratie a femeilor de la sat la oras , datorita conditiilor de trai maiscazute in mediu rural fata de cel urban, accesului mai mare la invatamant in mediu urbanfata de cel rural si datorita mentalitatilor discriminatorii mai accentuate in mediul rural fata decel urban.Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani detin deja o pondere de pesteun sfert din totalul populatiei feminine, asistam in mediu rural la o imbatranire a populatieifeminine.Indicele imbatranirii demografice ca in anul 1998 la 100 de persoane feminine tineresub 15 ani reveneau 114 femei peste 60 de ani in timp ce la 100 persoane masculine tinerereveneau numai 82 barbati varstinici.Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel deregiune este mai mic decat cel al somerilor inregistrati barbati.Aceasta stare de fapt se datoreaza si numarului mare de antreprenori care lucreaza cupersonal feminin in idustria de confectii , de asemenea in sanatate in regiunea Nord_Estnumarul de persanal sanitar cu calificare inalta si medie este mult mai mare decat cel albarbatilor.Aceasta stare de fapt reflecta starea de fapt din economia regiunii , intreprinderi careaborbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca intreprinderile metalurgice si pentruprelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau si-au redus numarul de personal generandun mare numar de someri barbati .Privitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in :• domeniul universitar ,medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic pondereafemeilor este mai mare decat a barbatilor;• domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.Ponderea personalului feminin in activitati didactice :• in domeniul prescolar 99,6%• in domeniul primar gimnazial 74,6%;• in domeniul liceal 60,9%;• in domeniul profesional 51,9%;• in domeniul universitar 35,1%.In domeniul infractional se constata o usoara crestere a numarului persoanelorinvinuite an de an din randul femeilor , dar proportia raportata la numarul total de persoaneinvinuite arata ca in continuare proportia se pastreaza sub 15% femei si peste 85% barbati.Persoane condamnate definitiv aflate in penitenciare arata ca 4% sunt femei si 96% barbati.108

Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functiein raport cu pregatirea lor , prezenta acestora in Parlamentul si in Senat s-a dovedit extremde redusa dupa 1989 dar se constata ca totusi exista usoara crestere.Acelasi fenomen seconstata la nivel de Consilii locale si judetene.In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii , foarte multe afaceride succes fiind conduse de femei.De asemenea se constata prezenta feminina ,la nivel de executie, in organizatiileneguvernamentale din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor ceea cesubliniaza gradul de implicare , este interesant insa ca in functii de conducere aleorganizatiilor neguvernamentale la nivel de Presedinte procentul este de numai de 11,8% si lanivel de pozitii secunde:coordonator,director,vicepresedinte creste la 32,9%De asemenea la nivel de presa scrisa si audio-vizuala se constata absenta femeilordin functii de conducere si decizie manageriala.Datele sunt obtinute din „Femei si Barbati in Romania” lucrare editata de Comisia Nationalapentru Statistica si PNUD.109

Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeruluiJudeţul Media anuala, Temperatura Temperatura Maxime Minime Nr. mediumedie medie iulie, absolute absolute anual deianuarie,zile de° C°C° C° C ° C îngheţBacău 2(munte) – 9 (-7) – (-4) 12 – 20 40,8 - 32,5 123Botoşani 8 – 9 (-4,5) – (-3,5) 19 – 20,5 39,4 - 32,5 120–130Iaşi 9 (-4) – (-3) 20 – 21 40,0 -30,0 118–120Neamţ 2(munte) – 8,5 (-8) – (-3) 8(munte)–20 39,6 -33,2 125–130Suceava 2(munte) – 8 (-10) – (-4) 10 – 18 39,4 - 37,2 115–118Vaslui 8 – 9 (-4,5) – (-3) 19 – 21 40,6 - 32,0 117Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999Tabelul 1.2 Precipitaţii atmosferice:Judeţul Cantităţi medii Cantităţi medii în Cantităţi medii Strat de zăpadă,anuale,mmluna iulie,mmîn luna anuarie,mmcmBacău 600 – 800 60 – 100 30 – 60 60 – 70 (munte)Botoşani 500 – 600 60 – 80 30 10 –15Iaşi 500 – 550 60 30 – 40 60 –100Neamţ 550 – 1000 90 – 140 30 – 170 25 –100 (munte)Suceava 600 – 1400 70 – 140 40 – 100 40 –160 (munte)Vaslui 450 – 600 50 – 60 30 10 –15Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999Tabelul 1.3 Indicatori ai dezvoltării umane:Speranţa de viaţă lanaştere (ani)1994-1996Gradulalfabetizarepopulaţiei(%)1995dealadulteRata brută decuprindere scolarăla toate nivelele (%)1996/1997Indicele speranţei deviaţăIndiceleeducaţiei0 1 2 3 4 5ROMANIA 69,1 97,0 62,0 0,734 0,853Bacău 69,0 96,9 57,0 0,733 0,836Botoşani 67,7 95,3 54,9 0,712 0,818Iaşi 68,6 97,1 67,4 0,727 0,872Neamţ 69,8 97,6 55,6 0,747 0,836Suceava 69,9 97,9 56,2 0,749 0,840Vaslui 69,0 95,9 55,6 0,733 0,825URBAN 69,8 99,0 78,1 0,747 0,920RURAL 68,0 94,7 40,6 0,717 0,767Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998110

1.4 Structura teritorial-administrativă a regiuniiNr.crt.JudeţelecomponenteNr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi administrativteritorialede bazăTotal regiune 15 17 463 4951. Bacău 2 6 79 872. Botoşani 2 2 68 723. Iaşi 2 2 85 894. Neamţ 2 2 70 745. Suceava 4 4 90 986. Vaslui 3 1 71 751.5 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi pesteTotal regiune 13 10 4 51. Bacău 3 3 1 12. Botoşani 2 1 - 13. Iaşi 2 1 - 14. Neamţ 1 1 1 15. Suceava 4 3 - 16. Vaslui 1 1 2 -

1.6 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi pesteTotal regiune 149058 297980 300386 7400911. Bacău 33773 73612 60633 2092352. Botoşani 20687 35298 - 1285913. Iaşi 26023 45898 - 3484894. Neamţ 8921 22622 82050 1246145. Suceava 49321 87230 - 1181626. Vaslui 10481 33320 157703 -1.7 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi pesteTotal regiune - 20 277 148 111. Bacău - 5 42 29 32. Botoşani - 1 49 17 13. Iaşi - 7 48 26 44. Neamţ - - 41 28 15. Suceava - 1 48 32 26. Vaslui - 6 49 16 -112

1.8 Mişcarea migratorie inter-judeţeană (în 1997)Intrări(nr. pers.) Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia curentă) Rata migraţiei nete(º/οο)Nr. JudeţCrt. Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban RuralTotalregiune1. Bacău 8848 3845 5003 8768 4187 4581 80 -342 422 0,1 -0,9 1,142. Botoşani 7332 1903 5429 7411 2425 4936 -79 -522 493 -0,17 -2,81 1,613. Iaşi 12909 4197 8712 11818 3975 7843 1091 222 869 1,32 0,52 2,154. Neamţ 5817 2237 3580 6140 2512 3628 -323 -275 -48 -0,8 -1,0 -0,65. Suceava 3901 1296 2605 5587 2125 3462 -1686 -829 -857 -2,37 -0,74 -1,636. Vaslui 8689 2401 6288 9254 2875 6379 -565 -474 -91 -1,2 -1 -0,2

2.3 Structura populaţiei de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conformrecensământului populaţiei):Nr.crt.Judeţul Total FărăşcoalăŞcoalăprimarăGimnaziu(cls. V-VIII)Liceu ŞcoalăprofesionalăŞcoală demaiştriPostliceală ÎnvăţământsuperiorTotal regiune- total 100,0 4,4 28,1 33,2 14,9 14,4 1,1 0,33 3,57-urban 100,0 1,3 15,3 26,6 25,4 19,5 2,2 1,2 7,2-rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6 0,16 0,71. Bacău-total 100,0 4,2 25,5 34,1 15,2 15,2 1,6 0,3 3,9-urban 100,0 1,5 15,8 29,5 23,6 18,8 2,7 0,7 7,0-rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4 0,1 0,72. Botoşani-total 100,0 6,4 33,23 30,9 13,1 12,6 0,8 0,4 2,5-urban 100,0 1,6 16,2 28,5 20,6 20,8 1,6 1,0 5,6-rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 0,1 0,73. Iaşi-total 100,0 3,8 27,0 28,2 18,6 15,3 1,2 0,4 5,5-urban 100,0 1,1 14,4 21,2 29,2 18,5 2,8 2,7 10,0-rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9 0,3 0,74. Neamţ-total 100,0 3,6 26,6 35,1 14,0 15,6 1,2 0,3 3,6-urban 100,0 1,6 14,9 27,4 24,3 20,5 2,0 1,4 7,8-rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3 0,2 0,85. Suceava-total 100,0 3,1 24,1 39,1 14,6 14,5 1,0 0,3 3,3-urban 100,0 0,7 13,6 26,8 26,7 19,2 2,1 0,7 7,8-rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3 0,1 0,86. Vaslui-total 100,0 5,5 32,0 31,7 13,9 13,1 1,0 0,3 2,5-urban 100,0 1,5 17,0 26,0 28,2 19,4 2,1 0,6 5,2-rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2 0,1 0,6

2.4 Populaţia şcolară din învăţămîntul de toate gradele, în anul şcolar 1998-1999Judeţ/regiunePre-şcolarElementarPrimar GimnazialLicealProfesional şiuceniciPost-liceal şimaiştriSuperiorTOTALBacău 24791 47280 44637 21089 8649 4091 3773 154310Botoşani 14308 29204 28677 12381 4560 1615 16 90761Iaşi 22970 52806 52694 24059 10888 4176 40237 207830Neamţ 17049 34819 34135 15887 7999 2371 29 112289Suceava 24954 45330 43256 19392 8246 2906 3707 147791Vaslui 14688 30607 29484 12910 5643 711 0 94043Nord-Est 118760 240046 232883 105718 45985 15870 47762 807024Sud-Est 77382 169759 168409 89994 29872 11978 25231 572625Sud 87459 191794 188027 100339 30916 11857 16715 627107Sud-Vest 69155 133344 131648 81106 20292 10619 22800 468964Vest 56709 112905 106999 65477 18928 8923 49951 419892Nord-Vest 94632 162828 158281 91647 30774 13440 58572 610174Centru 84101 150565 142588 89995 30659 13935 39358 551201Bucureşti 36580 106938 122493 93741 20159 9512 147331 536754TOTAL 624778 1268179 1251328 718017 227585 96134 407720 4593741Sursa: C.N.S., Anuarul Statistic al României, 1999

2.5 Numărul unităţilor de educaţie din învăţămînt, în anul şcolar 1998-1999Judeţ/regiuneGrădiniţeŞcoli elementarePrimarGimnazialLiceeŞcoliprofesionale şide uceniciŞcolipost-licealeŞcoli demaiştriTOTALBacău 495 264 295 30 25 19 7 1135Botoşani 360 178 211 25 14 5 0 793Iaşi 459 213 287 38 25 15 3 1040Neamţ 347 176 218 28 21 19 3 812Suceava 475 220 279 34 26 18 1 1053Vaslui 376 222 214 18 4 2 0 836Nord-Est 2512 1273 1504 173 115 78 14 5669Sud-Est 1498 614 978 171 99 49 13 3422Sud 1968 822 1264 173 111 34 18 4390Sud-Vest 1705 882 933 141 87 45 29 3822Vest 1196 728 639 151 87 49 17 2867Nord-Vest 1900 939 1149 192 115 81 28 4404Centru 1649 779 959 202 127 92 36 3844Bucureşti 332 49 283 112 59 33 12 880TOTAL 12760 6086 7709 1315 800 461 167 29298Sursa: C.N.S., Anuarul Statistic al României, 1999117

2.6 Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)Nr.crt.JudeţulNr. de paturi despital/1000loc.Nr. de locuitori/medicRata mortalităţiiinfantile(nr. decese sub unan/1000 născuţi vii)Total Urban RuralTotal regiune 7,0 853 534 2021 26,51. Bacău 5,0 985,6 380 1754 24,22. Botoşani 7,9 787,4 463 2253 33,13. Iaşi 10,4 333,6 195 1284 28,14. Neamţ 6,3 842 863 1926 24,85. Suceava 6,2 941,2 435 2561 23,56. Vaslui 6,8 1229,8 870 2350 25,43.1 Structura teritorial-administrativă a regiuniiNr.crt.JudeţelecomponenteNr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi administrativteritorialede bazăTotal regiune 15 17 463 4951. Bacău 2 6 79 872. Botoşani 2 2 68 723. Iaşi 2 2 85 894. Neamţ 2 2 70 745. Suceava 4 4 90 986. Vaslui 3 1 71 75118

3.2 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi pesteTotal regiune 13 10 4 51. Bacău 3 3 1 12. Botoşani 2 1 - 13. Iaşi 2 1 - 14. Neamţ 1 1 1 15. Suceava 4 3 - 16. Vaslui 1 1 2 -3.3 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi pesteTotal regiune 149058 297980 300386 7400911. Bacău 33773 73612 60633 2092352. Botoşani 20687 35298 - 1285913. Iaşi 26023 45898 - 3484894. Neamţ 8921 22622 82050 1246145. Suceava 49321 87230 - 1181626. Vaslui 10481 33320 157703 -119

3.4 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi pesteTotal regiune - 20 277 148 111. Bacău - 5 42 29 32. Botoşani - 1 49 17 13. Iaşi - 7 48 26 44. Neamţ - - 41 28 15. Suceava - 1 48 32 26. Vaslui - 6 49 16 -3.5 Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999Nr.crt.Judeţele componenteTotal regiuneGrupe de mărimeSub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şipeste-35116 988981 969938 1239611. Bacău - 9232 148369 182843 317632. Botoşani - 1914 163058 100761 118193. Iaşi - 12175 179917 173180 456004. Neamţ - - 146567 186319 113625. Suceava - 1869 172049 252724 234176. Vaslui - 9926 179021 74111 -120

3.6 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 ian. 1999Număr de locuitori În procente faţă Densitatea populaţieiNr. Judeţulde totalloc/kmpCrt. Pop. Pop. Pop. Urban Rural Urban Ruraltotală urbană ruralăTotal regiune 3807455 1672238 2129217 43,48 56,51 1151,5 61,51. Bacău 750747 378068 372679 50,38 49,62 566 632. Botoşani 462128 184576 277552 39,9 60,1 709,9 58,73. Iaşi 831282 420410 410872 50,6 49,4 1898 784. Neamţ 584954 238207 346747 40,81 59.19 2314 605. Suceava 713782 255473 458309 35,89 64,2 435,85 57,86. Vaslui 464562 201504 263058 43,4 56,6 985 51121

3.7 Evoluţia populaţiei regiunii, pe medii, (număr de locuitori, în perioada 1992-1999)Nr. crt. Judeţul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Total regiune-pop. totală 3756602 3770694 3778157 3784564 3788157 3785530 3799063 3807455-pop. urbană 1647298 1660754 1668663 1676498 1676091 1679557 1677121 1672238-pop. rurală 2109304 2109940 2109494 2108066 2112066 2105973 2121942 21292171. Bacău-pop. totală 737512 741119 742901 744162 745463 746131 748894 750747-pop. urbană 371305 373663 374747 376114 376782 377886 377273 378068-pop. rurală 366207 367456 368154 368053 368681 358245 371681 3726792. Botoşani-pop. totală 463218 463250 463183 462792 461793 460115 461889 468128-pop. urbană 181283 182667 183835 185073 184991 185256 184794 184577-pop. rurală 281925 280583 279348 277719 284232 274859 277095 27475523. Iaşi-pop. totală 811647 812488 815368 818345 822573 822735 828476 831282-pop. urbană 409128 409934 412353 415581 418831 420723 419757 420410-pop. rurală 402519 403054 403015 402764 403742 403012 408719 4108724. Neamţ-pop. totală 578420 583252 584312 585955 584780 583141 584801 584954-pop. urbană 234551 237951 239210 240633 238905 238893 238663 238207-pop. rurală 343869 345301 345102 345322 345875 344248 346138 3467475. Suceava-pop. totală 704431 706409 708571 709604 710845 711568 712618 713782-pop. urbană 250482 253547 254730 255086 254392 254743 254450 255473-pop. rurală 453949 453862 453871 454518 456453 456825 458168 4583096. Vaslui-pop. totală 461374 464176 463822 463701 462703 460840 462385 464562-pop. urbană 200549 202992 203788 204011 202190 202056 202184 201504-pop. rurală 239622 261184 260044 259690 260513 258784 260201 263058122

3.8 Dinamica populaţiei în perioada 1992-1999Nr. crt. Judeţul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Total regiune-pop. totală 100,4 100,6 100,7 100,8 100,8 101,1 101,4-pop. urbană 100,8 101,3 101,8 101,9 101,9 101,8 101,5-pop. rurală 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,6 100,091. Bacău-pop. totală 100,6 100,9 101,1 101,3 101,4 101,7 102-pop. urbană 100,7 100,9 100,3 101,5 101,8 101,6 101,8-pop. rurală 100,7 100,9 100,9 101,0 101,1 101,9 102,12. Botoşani-pop. totală 100,0 100,0 99,9 99,7 99,3 99,7 99,8-pop. urbană 100,8 101,4 102,1 102,0 102,0 101,9 101,8-pop. rurală 99,5 99,1 98,5 100,8 97,5 98,3 98,43. Iaşi-pop. totală 100,1 100,4 100,8 101,4 101,5 101,8 107,5-pop. urbană 98,6 99,1 100,2 101,0 101,3 101,6 101,3-pop. rurală 101,6 101,8 101,4 101,8 101,6 102,1 103,64. Neamţ-pop. totală 100,83 101,0 101,3 101,0 100,8 101,1 101,1-pop. urbană 101,54 102,0 102,6 101,8 101,8 101,8 100,6-pop. rurală 100,48 100,4 100,3 100,4 100,6 100,7 100,85. Suceava-pop. totală 100,3 100,6 100,7 100,9 101,0 101,1 101,3-pop. urbană 101,2 101,7 101,8 101,6 101,7 101,6 102,0-pop. rurală 100,0 100,0 100,1 100,5 100,6 100,9 101,06. Vaslui-pop. totală 100,6 100,5 100,5 100,3 99,9 100,2 100,6-pop. urbană 101,2 101,6 101,7 100,8 100,8 100,8 100,5-pop. rurală 109,0 108,5 108,4 108,7 108,0 108,6 109,8123

3.9 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 iul. 1999/ 1 ian. 1999Număr de locuitoriÎn procente faţă Densitatea populaţieiNr.Judeţulde totalloc/kmpCrt. Pop. Pop. Pop. Urban Rural Urban Ruraltotală urbană ruralăTotal regiune 3813123 1672419 2140704 43,9 56,1 1151,5 61,51. Bacău 750777 376537 374240 50,2 49,8 566 632. Botoşani 462976 183897 279079 39,7 60,3 709,9 58,73. Iaşi 833388 419113 414275 50,3 49,7 1898 784. Neamţ 585746 237714 348032 40,6 59,4 2314 605. Suceava 715228 254502 460726 35,6 64,4 435,85 57,86. Vaslui 465008 200656 264352 43,2 56,8 985 513.10 Sporul natural la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-EstNr.crt. Judeţul Sporul natural ‰1. Bacău 1,92. Botoşani 1,53. Iaşi 3,94. Neamţ 1,05. Suceava 3,26. Vaslui 3,57, Regiunea NE 2,68. Romania -1,4Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000124

3.11 Rata mortalităţii infantile la nivelul regiunii de dezvoltare NENr.crt. Judeţul Mortalitatea infantilă/1.000nou născuţi1. Bacău 22,02. Botoşani 20,33. Iaşi 21,64. Neamţ 21,55. Suceava 15,76. Vaslui 25,37, Regiunea NE 20,98. Romania 18,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 20003.13 Sporul natural şi mortalitatea infantilă comparativ pe regiuniRegiunea Sporul natural % Mortalitateainfantilă/1.000nou născuţiSud-Est -0,8 20,1Sud -2,8 19,6Sud-Vest -2,9 17,2Vest -3,3 16,0Nord-Vest -1,6 19,7Centru -0,8 16,9Bucureşti -3,6 12,9Nord-Est 2,6 20,9Romania -1,4 18,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000125

3.14 Structura populaţiei pe sexe – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt. Judeţul Număr locuitori În procente faţă de totalTotal Masculin Feminin Masculin FemininTotal regiune-pop. totală 3807455 1883115 1924340 49,5 50,5-pop. urbană 1672238 815658 856580 40,8 51,2-pop. rurală 2129217 1067457 1067760 50,1 49,91. Bacău-pop. totală 750747 373248 377499 49,7 50,3-pop. urbană 378068 184682 193907 48,8 51,2-pop. rurală 372679 188686 183592 50,7 49,32. Botoşani-pop. totală 462128 226543 235585 49,0 51,0-pop. urbană 184576 89896 94680 48,7 51,3-pop. rurală 277552 136647 140905 49,3 50,73. Iaşi-pop. totală 831282 412174 419108 49,6 50,4-pop. urbană 420410 203601 216809 48,4 51,6-pop. rurală 410872 208573 202299 50,8 49,24. Neamţ-pop. totală 584954 288967 295977 49,4 50,6-pop. urbană 238207 115394 122813 48,4 51,6-pop. rurală 346747 173573 173174 50,9 49,15. Suceava-pop. totală 711568 351208 360360 49,4 50,6-pop. urbană 254743 123554 131189 48,5 51,5-pop. rurală 456875 227654 229171 49,8 50,26. Vaslui-pop. totală 464562 230975 233587 49,7 50,3-pop. urbană 201504 98591 102913 48,9 51,1-pop. rurală 263058 132384 130674 50,3 49,7126

3.15 Structura populaţiei pe grupe de vârstă(în procente) – populaţie la 1 ian. 1999Nr. crt. Judeţul Total populaţie Grupe de vârstă0-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani şi pesteTotal regiune 100,0 21,8 32,1 18,7 14,9 12,51. Bacău 100,0 21,08 32,6 19,9 15,01 11,42. Botoşani 100,0 21,6 30,5 17,7 15,6 14,63. Iaşi 100,0 21,5 34,9 19,0 13,6 11,04. Neamţ 100,0 20,3 31,8 19,6 15,9 12,45. Suceava 100,0 22,7 31,8 18,6 14,7 12,26. Vaslui 100,0 22,6 31,5 17,8 14,7 13,43.16 Structura etnică a populaţiei (în procente) – populaţie la recensământ, în 1992TotalEtniiNr.crt. Judeţul populaţie Români Maghiari Ucraineni Ruşi-Lipoveni Romi AltenaţionalităţiTotal regiune 100,0 98,4 0,1 0,26 0,1 0,7 0,341. Bacău 100,0 98,0 0,6 - - 1,1 0,32. Botoşani 100,0 99,0 - - 0,2 0,4 0,43. Iaşi 100,0 98,7 - - 0,3 0,7 0,34. Neamţ 100,0 99,0 0,1 - 0,1 0,7 0,15. Suceava 100,0 96,6 - 1,4 - 0,7 1,36. Vaslui 100,0 99,37 - - - 0,56 0,073.17 Evoluţia ratei şomajului, în perioada 1991-1999Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999Total regiune 6,18 11,62 15,58 16,81 13,85 10,00 12,2 14,23 14,21. Bacău 3,9 8,47 12,4 11,9 10,5 7,6 10,4 10,3 11,92. Botoşani 5,3 11,5 16,9 18,1 16,6 10,5 13,3 16,6 10,03. Iaşi 4,2 11,0 11,5 16,1 12,7 8,3 10,4 11,5 12,74. Neamţ - 13,2 17,6 17,2 16,6 12,8 14,8 16,2 17,25. Suceava 10,5 10,7 12,2 13,5 11,9 11,1 12,4 12,8 14,46. Vaslui 7,0 14,9 22,9 24,1 14,8 9,7 13,5 18,0 19,0127

3.18 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale(1997) (mii persoane)Activităţi ale economieiTotalregiuneJudeţulBacăuJudeţulBotoşaniJudeţulIaşiJudeţulNeamţJudeţulSuceavaJudeţulVasluiTotal economie 1443,7 280,4 173,9 306,4 227,1 279,2 176,7Agricultură 658,1 88,4 99,6 126,6 108,9 141,0 93,6Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului13,3 2,1 0,8 1,2 3,8 4,3 1,1Industrie 333,3 83,7 29,5 71,6 55,3 54,7 38,5-din care Ind. Extractivă 17,6 13,1 0,5 0,2 0,4 3,4 --din care Ind. Prelucrătoare288,2-din care ……..*64,1 26,4 64,6 50,2 46,7 36,2-din care energie electrică, termică, gazeşi apă27,5 6,5 2,6 6,8 4,7 4,6 2,3Construcţii 57,0 20,6 4,3 12,2 8,0 7,2 4,7Comerţ 104,4 22,2 13,4 22,3 13,5 20,3 12,7Hoteluri şi restaurante 23,6 12,3 0,7 2,8 3,0 3,5 1,3Transport şi depozitare 47,3 11,5 3,0 13,1 5,4 11,1 3,2Poştă şi telecomunicaţii 14,3 3,0 1,6 3,4 1,9 2,8 1,6Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8,0 1,6 1,0 1,6 1,1 1,8 0,9Tranzacţii imobiliare, alte servicii 19,1 2,9 1,8 6,0 4,1 2,6 1,7*)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.8, pag. 726128

3.19 Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)Activităţi ale economieiTotalregiuneJudeţulBacăuJudeţulBotoşaniJudeţulIaşiJudeţulNeamţJudeţulSuceavaJudeţulVasluiTotal economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Agricultură 45,58 31,52 57,27 41,31 47,95 50,5 52,97Silvicultură, exploatare forestieră,economia vânatului0,92 0,74 0,46 0,39 1,67 1,54 0,62Industrie 23,08 29,85 16,96 23,36 24,35 19,59 21,78-din care Ind. Extractivă 5,28 15,65 1,7 0,28 0,72 6,22 --din care Ind. Prelucrătoare-din care ……..*86,47 76,58 89,49 90,22 90,78 85,37 94,03-din care energie electrică, termică, gazeşi apă8,25 7,77 8,81 9,5 8,5 8,41 5,97Construcţii 3,94 7,34 2,47 3,98 3,52 2,57 2,65Comerţ 7,23 7,91 7,7 7,27 5,94 7,27 7,18Hoteluri şi restaurante 1,63 4,38 0,4 0,91 14,32 1,25 0,73Transport şi depozitare 3,27 4,10 1,72 4,27 2,37 3,97 1,81Poştă şi telecomunicaţii 0,99 1,07 0,92 1,11 0,83 1,00 0,9Activităţi financiare, bancare, de asigurări 0,55 0,57 0,57 0,52 0,48 0,64 0,5Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,32 1,03 1,03 1,95 1,80 0,93 0,96129

3.20 Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi ruralPopulaţia activă ocupatăNr. crt. Judeţul(număr persoane)Populaţia activăocupată(% din total judeţ)Total Urban Rural Urban Rural1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,72. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,13. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,34. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,75. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,76. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3Total1443700 636414 807286 44,08 55,92regiuneRomânia 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 19983.22 Structura şomerilor pe sexe, la 1 ianuarie 1998JudetulNumăr someriTotal Bărbaţi FemeiNumăr Procente Număr Procente Număr ProcenteBacău 36467 100 19983 54,80 16484 45,20Botoşani 37647 100 21212 56,34 16435 43,66Iaşi 43359 100 23004 53,05 20355 46,95Neamţ 47194 100 24764 52,47 22430 47,53Suceava 42768 100 20445 47,80 22323 52,20Vaslui 35367 100 20834 58,91 14533 41,09RegiuneaNE242802 100 130242 53,64 112560 46,36România 1130296 100 600177 53,10 530119 46,90Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000130

3.23 Structura şomerilor pe grupe de vârstăJudeţul Total 15-34 ani 35-49 ani 50-64aniNr. % Nr. % Nr. % Nr. %Bacău 32462 100 27041 83,3 4188 12,9 1233 3,8Botoşani 26653 100 22762 85,4 2985 11,2 906 3,4Iaşi 35555 100 30861 86,8 3733 10,5 961 2,7Neamţ 39312 100 33022 84,0 4835 12,3 1455 3,7Suceava 39431 100 33437 84,8 4771 12,1 1223 3,1Vaslui 27587 100 23090 83,7 3421 12,4 1076 3,9Regiunea 201000 100 170213 84,68 23933 11,9 6854 3,42NERomânia 881435 100 523572 59,4 282059 32,0 75804 8,6Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998131

3.24 Structura şomerilor înregistraţi pe categorii de personal şi nivel de pregătire, la 31 dec. 1997Nr. Judeţul Total Persoane fără Muncitori Alte categorii de personalCrt. calificare Cu studii medii Cu studii superioareTotal regiune-total şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi1. Bacăutotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi2. Botoşanitotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi3. Iaşitotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,09,17---32,6614,38---61,646,07---19,643,31---9,7754,0979,0961,2682,6249,9164,6780,0487,8788,1038,3661,9386,2790,092,8943,4649,4677,2258,5880,1090,0313,2515,6635,7816,5415,939,8716,528,1510,54-5,398,918,286,4636,8015,2919,5237,7719,540,21,495,102,961,461,502,123,433,981,36-1,794,811,720,650,101,373,263,650,36-132

4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi5. Suceavatotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi6. Vasluitotal şomeri-cu ajutor de şomaj-cu ajutor de integrareprofesională-cu alocaţie de sprijin-neindemnizaţi100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,016,33---37,320,19---0,5714,77---67,0337,1281,230,4877,7312,3057,0686,3673,8088,9382,3554,3376,3056,8364,4132,9818,4717,3497,8821,6148,827,9110,4121,689,229,7522,5621,8540,9232,00-0,6514,331,640,661,561,933,234,521,857,331,071,852,250,59-3.25 Persoane disponibilizate în regiune în anii 1997-1998:JudeţulPersoane disponibilizate1997 1998Bacău 6641 7119Botoşani 16626 13914Iaşi 25325 20922Neamţ 17146 19450Suceava 24761 26220Vaslui 14682 18192Regiunea NE 105181 105187Sursa : Agenţii judeţene de formare şi orientare profesională133

3.26 Locuri de muncă nou create în anul 1998JudeţulNoi locuri de muncă createBacău 385Botoşani 369Iaşi 768Neamţ 242Suceava 451Vaslui 282Regiunea NE 2497Sursa : Agenţii judeţene de ocupare şi formare profesională3.27 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale în regiunemiileiJudeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui RegiuneaNETotal 1512,2 1183,2 1344,1 1273,0 1227,4 1256,4 1322,2Agricultură 1226,7 974,0 1153,2 1083,9 1195,1 1132,8 1135,5Silvicultură 1597,8 1551,6 1126,1 1567,9 1556,7 1200,4 1491,3Industrie dincare1635,7 1145,3 1333,1 1287,7 1219,8 1243,6 1350,8Extractivă 2219,6 1136,9 1277,9 2431,9 1836,8 1381,6 2094,7Prelucrătoare 1412,8 1031,8 1222,6 1200,5 1040,1 1199,2 1208,0Energie 2566,0 2221,3 2309,7 2086,4 2439,2 1880,7 2311,2Construcţii 1288,0 1065,6 1222,6 1273,3 1123,5 1099,7 1206,9Comerţ 965,0 799,0 965,8 732,3 823,8 754,2 863,7Hoteluri 926,9 647,3 760,5 738,8 687,5 1065,9 761,3Transport 1699,3 1316,1 1664,0 1303,8 1413,5 1326,4 1536,3Poştă 2522,2 2019,4 2267,8 2043,2 1942,3 2331,2 2203,9ActivităţiFinanciareTranzacţiiimobiliareAdministraţiepublică3587,0 3471,5 3569,9 3797,7 3484,4 3401,4 3557,21288,4 1090,5 1125,9 1239,3 1281,8 1107,3 1191,22072,8 1772,6 1947,1 1993,8 2022,2 1733,3 1933,3Învăţământ 1297,4 1379,1 1492,0 1298,9 1292,8 1361,3 1370,5Sănătate 1784,5 1170,2 1462,5 1674,2 1049,9 1412,5 1378,3Alte activităţi 1047,8 991,0 1086,9 1153,7 1008,3 940,8 1042,7Anuarul Statistic al Romaniei, 2000134

3.28 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei mii lei/salariatRegiune Total Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii ComerţeconomieTotal 1522,9 1164,4 1480,9 1554,2 1399,9 1067,0NE 1322,2 1135,5 1491,3 1350,8 1206,9 863,7SE 1509,8 1180,9 1393,0 1695,7 1432,0 927,5S 1473,4 1207,4 1372,9 1581,0 1310,1 956,9SV 1537,7 1158,6 1519,2 1810,4 1308,5 876,7V 1476,1 1049,3 1577,7 1593,3 1315,9 996,2NV 1392,0 1144,0 1495,1 1379,5 1295,7 1014,6Centru 1422,5 1140,2 1447,2 1444,6 1383,9 1061,9Bucureşti 2056,3 1355,3 2477,7 1752,4 1858,3 1889,3Hoteluri şirestauranteTransport şidepozitarePoştă şitelecomunicaţiiActivităţi financiar–bancare şi deasigurăricontinuareTranzacţiiimobiliare şi alteservicii941,5 1805,9 2533,4 3995,2 1520,1761,3 1536,3 2203,9 3557,2 1191,21017,0 1953,4 2321,6 3403,0 1355,9800,1 1618,4 2183,1 3532,9 1519,8790,5 1546,9 2092,0 3351,0 1197,8801,2 1707,0 2285,2 3277,5 1253,8864,4 1567,2 2250,8 3435,1 1211,7852,8 1648,3 2279,9 3563,4 1347,51724,7 2334,5 3807,4 5512,1 1913,3Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000135