BOVISmagazin

BOVISmagazin BOVISmagazin

schaumann.agri.ro
from schaumann.agri.ro More from this publisher
29.11.2012 Views

BOVISmagazin Costuri totale (exprimate in dolari USA) / vaca / luna Ferme care au utilizat incrucisarea trirasiala Ferme cu Holstein care au participat la acest studiu Numar ferme 7 130 Efectiv / ferma COSTURI CU FURAJELE 876 1194 Furaje fi broase 27.86 $ 38.94 $ Suculente, siloz, furaje verzi 29.92 $ 26.75 $ Concentrate, 68.76 $ 71.88 $ Minerale si suplimente 7.25 $ 6.06 $ Pasunat 2.53 $ 0.66 $ COSTURI TOTALE CU FURAJAREA 136.32 $ 144.30 $ Costuri totale ($/kg lapte) 0.167 $/kg lapte 0.170 $/kg lapte Costuri cu forta de munca angajata (salarii, asigurari, etc) 29.53 $ 27.41 $ Costuri totale datorate % inlocuirii 14.61 $ 25.20 $ Costuri totale de exploatare 46.87 $ 51.27 $ Costuri marketing (transportul laptelui din ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc) 10.29 $ 9.38 $ Costuri totale ($ / vaca / luna) 237.62 $ 257.56 $ Costuri totale ($ / kg lapte *) Costuri totale ($ / kg lapte *) 0.290 $ 0.304 $ Kg lapte vandut / vaca / zi 31.55 32.15 % proteina 3.80 % 3.62 % Substanta uscata % (fara grasime) 8.91 % 8.78 % Kg grasime vanduta / vaca / luna 36.29 kg 35.38 kg Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna 85.28 kg 85.73 kg Substanta uscata total kg / vaca / luna 121.57 kg 121.11 kg % de inlocuire 30 % 35 % % vaci in repaos 15 % 13 % Pretul de achizitie al laptelui (include bonusul pt calitate – celule somatice, % proteina, % grasime 0.395 $ 0.387 $ Profi t (pretul de achizitie – costuri totale) 0.12 $ 0.09$ +25% - 28% - 5% - 5,5% - 42% profi t usor gestante! Suedeza datorita fatarilor • O valorifi care superioara prin usoare, abatorizare datorita conditiei • ulterior se va folosi msc prov- corporale, enit de la tauri de Montbe- • Reducerea afectiunilor poliarde, • metisii de Holstein x dale: membre mai robuste, Rosie Suedeza x Montbeliarde • + 25% profi t! se vor insamanta cu msc de la tauri de Holstein dupa care ciclul se reia (> Rosie Suedeza > Montbeliarde). PROCROSS – sfaturi: • se vor utiliza intotdeauna cei mai valorosi tauri din fi ecare rasa participanta, • daca se incepe cu juninci de Holstein se va utiliza msc provenit de la tauri de Rosie un material oferit de: dr. Marcu Marius www.danutrition.ro dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi eradicare a IBR în România Problema evoluţiei IBR în România, în special în efectivele de vaci de lapte, a fost, este şi probabil va fi dezbătută frecvent în casta medicilor veterinari... Ceea ce doresc să precizez în articolul de faţă este faptul că abordarea practică a unui program coerent de control (ca să nu mai vorbesc de un program de eradicare), se face extrem de rar… mai ales dacă introducem în ecuaţie “COERENŢA în TIMP”. Privind retrospectiv, putem spune că în urmă cu 5- 6 ani dacă deschideam subiectul la nivelul patronatului fermelor de vaci de lapte eram întâmpinat cu o privire exasperată de genul “ Ce naiba mai spune şi ăsta, de IBR ne arde nouă acum?“ În timp lucrurile au evoluat şi tot mai mulţi fermieri s-au convins de faptul că IBR - alături de BVD – le creează reale probleme, instituirea unui program de vaccinare fi ind absolut necesară. Aşa cum se întâmplă de obicei în viaţă, o problemă rezolvată naşte alte probleme aşa că problemele care au apărut ulterior deciziei de a vaccina, sau înmulţit: a. Ce vaccin să utilizăm b. Cât va dura acest program c. Lipsa banilor d. Ce va urma după ce vom controla aceste entităţi infecţioase? Trec peste problema alegerii vaccinului, problemă spinoasă adesea rezolvată prin alegerea celui mai ieft in vaccin indiferent de problemele creeate de o alegere nejudicioasă din punct de vedere tehnic – vezi utilizarea vaccinurilor vii atenuate nemarcate contra IBR în fermele de vaci de lapte -, şi mă voi opri asupra celui de-al doilea punct: Durata programului. Un fermier care întâmpină probleme cauzate de IBR şi BVD, trebuie să fi e pe deplin conştient că acestea se vor aplana numai prin implementarea unui program de vaccinare coerent şi pe o durată de câţiva ani. Orice renunţare la acest program mai înainte de 3-4 ani – şi asta numai dacă procentul de seroconversie scade sub 12-10% -, duce în mod indubitabil la un insucces al programului derulat, tradus în banii aruncaţi pe fereastră (reprezentaţi de costurile vaccinului, a forţei de muncă şi impactul recrudescenţei presiunii infecţioase în fermă). S-ar putea ca renunţarea la programul de vaccinare să fi e determinată de lipsa banilor... totuşi, chiar şi în aceste condiţii economice severe pe care le trăim la ora actuală insuccesul unui asemenea program costă mult mai scump decât menţinerea sa. Poate fermierilor nu le este destul de clar de ce controlul – nu mai spun eradicarea – IBR este atât de difi cil... Continuare în următorul număr 40 bovismagazin decembrie 2011

BOVISmagazin decembrie 2011 bovismagazin 41

<strong>BOVISmagazin</strong><br />

decembrie 2011 bovismagazin 41

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!