BOVISmagazin

BOVISmagazin
Costuri totale
(exprimate in dolari USA) / vaca / luna
Ferme care au
utilizat incrucisarea
trirasiala
Ferme cu Holstein
care au participat
la acest studiu
Numar ferme 7 130
Efectiv / ferma
COSTURI CU FURAJELE
876 1194
Furaje fi broase 27.86 $ 38.94 $
Suculente, siloz, furaje verzi 29.92 $ 26.75 $
Concentrate, 68.76 $ 71.88 $
Minerale si suplimente 7.25 $ 6.06 $
Pasunat 2.53 $ 0.66 $
COSTURI TOTALE CU FURAJAREA 136.32 $ 144.30 $
Costuri totale ($/kg lapte) 0.167 $/kg lapte 0.170 $/kg lapte
Costuri cu forta de munca angajata (salarii,
asigurari, etc)
29.53 $ 27.41 $
Costuri totale datorate % inlocuirii 14.61 $ 25.20 $
Costuri totale de exploatare 46.87 $ 51.27 $
Costuri marketing (transportul laptelui din
ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc)
10.29 $ 9.38 $
Costuri totale ($ / vaca / luna) 237.62 $ 257.56 $
Costuri totale ($ / kg lapte *)
Costuri totale ($ / kg lapte *)
0.290 $ 0.304 $
Kg lapte vandut / vaca / zi 31.55 32.15
% proteina 3.80 % 3.62 %
Substanta uscata % (fara grasime) 8.91 % 8.78 %
Kg grasime vanduta / vaca / luna 36.29 kg 35.38 kg
Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna 85.28 kg 85.73 kg
Substanta uscata total kg / vaca / luna 121.57 kg 121.11 kg
% de inlocuire 30 % 35 %
% vaci in repaos 15 % 13 %
Pretul de achizitie al laptelui (include bonusul
pt calitate – celule somatice, % proteina,
% grasime
0.395 $ 0.387 $
Profi t (pretul de achizitie – costuri totale) 0.12 $ 0.09$ +25%
- 28%
- 5%
- 5,5%
- 42%
profi t
usor gestante!
Suedeza datorita fatarilor
• O valorifi care superioara prin usoare,
abatorizare datorita conditiei • ulterior se va folosi msc prov-
corporale,
enit de la tauri de Montbe-
• Reducerea afectiunilor poliarde, • metisii de Holstein x
dale: membre mai robuste, Rosie Suedeza x Montbeliarde
• + 25% profi t!
se vor insamanta cu msc de
la tauri de Holstein dupa care
ciclul se reia (> Rosie Suedeza
> Montbeliarde).
PROCROSS – sfaturi:
• se vor utiliza intotdeauna cei
mai valorosi tauri din fi ecare
rasa participanta,
• daca se incepe cu juninci
de Holstein se va utiliza msc
provenit de la tauri de Rosie
un material oferit de: dr. Marcu Marius
www.danutrition.ro
dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex
Latenţa şi recombinarea
genetică, limitări majore
în succesul programelor de
control şi eradicare a IBR în
România
Problema evoluţiei IBR în
România, în special în efectivele
de vaci de lapte, a fost,
este şi probabil va fi dezbătută
frecvent în casta medicilor veterinari...
Ceea ce doresc să precizez în
articolul de faţă este faptul că
abordarea practică a unui program
coerent de control (ca să
nu mai vorbesc de un program
de eradicare), se face extrem
de rar… mai ales dacă introducem
în ecuaţie “COERENŢA
în TIMP”. Privind retrospectiv,
putem spune că în urmă cu 5- 6
ani dacă deschideam subiectul
la nivelul patronatului fermelor
de vaci de lapte eram întâmpinat
cu o privire exasperată de
genul “ Ce naiba mai spune
şi ăsta, de IBR ne arde nouă
acum?“ În timp lucrurile au evoluat
şi tot mai mulţi fermieri
s-au convins de faptul că IBR
- alături de BVD – le creează reale
probleme, instituirea unui
program de vaccinare fi ind
absolut necesară.
Aşa cum se întâmplă de obicei
în viaţă, o problemă rezolvată
naşte alte probleme aşa că
problemele care au apărut ulterior
deciziei de a vaccina, sau
înmulţit:
a. Ce vaccin să utilizăm
b. Cât va dura acest program
c. Lipsa banilor
d. Ce va urma după ce vom controla
aceste entităţi infecţioase?
Trec peste problema alegerii
vaccinului, problemă spinoasă
adesea rezolvată prin alegerea
celui mai ieft in vaccin indiferent
de problemele creeate de o
alegere nejudicioasă din punct
de vedere tehnic – vezi utilizarea
vaccinurilor vii atenuate nemarcate
contra IBR în fermele
de vaci de lapte -, şi mă voi opri
asupra celui de-al doilea punct:
Durata programului.
Un fermier care întâmpină
probleme cauzate de IBR şi
BVD, trebuie să fi e pe deplin
conştient că acestea se vor
aplana numai prin implementarea
unui program de vaccinare
coerent şi pe o durată
de câţiva ani. Orice renunţare
la acest program mai înainte
de 3-4 ani – şi asta numai dacă
procentul de seroconversie
scade sub 12-10% -, duce în
mod indubitabil la un insucces
al programului derulat, tradus
în banii aruncaţi pe fereastră
(reprezentaţi de costurile vaccinului,
a forţei de muncă şi impactul
recrudescenţei presiunii
infecţioase în fermă).
S-ar putea ca renunţarea la
programul de vaccinare să fi e
determinată de lipsa banilor...
totuşi, chiar şi în aceste condiţii
economice severe pe care le
trăim la ora actuală insuccesul
unui asemenea program
costă mult mai scump decât
menţinerea sa. Poate fermierilor
nu le este destul de clar
de ce controlul – nu mai spun
eradicarea – IBR este atât de
difi cil...
Continuare în
următorul număr
40 bovismagazin decembrie 2011