BOVISmagazin

ork,
• Beck Farms (1200 vaci la muls,
mulg de 3 ori, 13.631 litri la 305
zile de lactaţie, rata gestaţiei
28%),
• Twin Birch Dairy (1150 vaci
la muls, mulg de 3 ori, 12.800
litri la 305 zile de lactaţie, rata
gestaţiei 22%),
• Bergen Farms (2300 vaci la
muls, mulg de 3 ori, rotolactor
cu 50 posturi, 12.530 litri la 305
zile de lactaţie, rata gestaţiei
27%),
• Sunnyside Dairy (3300 vaci
la muls, mulg de 3 ori, 12.970
litri la 305 zile de lactaţie, rata
gestaţiei 22%).
Având în vedere cantitatea
mare de informaţie pe care am
reuşit să o strângem pentru
dumneavoastră în următoarele
numere ale revistei vă vom
prezenta în detaliu fi ecare
fermă dar şi interviuri cu
fermieri din alte ţări. În acest
număr va fi o descriere a fermei
Bergen Farms.
de lapte este la acelaşi nivel?
Heverardo Rezende de Carvalho:
Este într-o evoluţie care
ne mulţumeşte deşi, mai sunt
foarte multe de făcut. În general,
producţia de lapte provine de la
fermierii mai mici, cu un număr
mediu de 50 animale. Cea mai
mare fermă are mai puţin de
3.000 de vaci şi avem trei ferme
cu peste 2.000 de vaci la muls.
Brazilia produce în jur de 30 de
miliarde de litri anual.
BOVISmagazin: Care sunt cele
mai mari fabrici de procesare a
laptelui din Brazilia?
Heverardo Rezende de Carvalho:
Sunt trei fabrici mari:
Nestle, Danone şi Lactius Brazil.
Această companie este nou
formată ca urmare a fuziunii a
doi procesatori locali.
BOVISmagazin: Cine face analizele
laptelui conform cărora se
plăteşte?
Heverardo Rezende de Carvalho:
Fabricile fac aceste analize. De
multe ori au fost probleme,
fermierii fi ind nemulţumţi de
rezultate însă treptat au apărut
laboratoare independente, serioase,
iar excesele au dispărut.
BOVISmagazin: Fermierii sunt
organizaţi în cooperative?
BOVISmagazin
Brazilia, pe cât de departe de România din
punct de vedere al distanţei, pe atât de
aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui
interviu cu Heverardo Rezende de Carvalho, director Alta Brazilia
Heverardo Rezende de Carvalho:
Brazilia are un total de
aproximativ 85 de milioane de
vaci crescute pentru carne şi
22 de milioane de vaci crescute
pentru lapte. Cea mai populară
rasă pentru producţia de carne
este Zebu sau metişi de Zebu cu
rase de carne europene, însă în
general producţia de carne se
bazează în Brazilia pe această
rasă. Pentru producţia de lapte
sunt folosite, în proporţie de
peste 80%, rase locale specializate
în producţia de lapte şi
ameliorate cu Holstein şi doar
20% Holstein în rasă curată.
BOVISmagazin: Cum este
organizată producţia de carne
de vită, fermierii brazilieni sunt
grupaţi în organizaţii profesionale
sau grupuri mari sau
în ferme mici? Există abatoare
private sau deţinute de grupuri
fi nanciare?
Heverardo Rezende de Carvalho:
Avem ferme destul de mari
de vite în Brazilia; de exemplu,
avem un grup care are mai
mult de 600.000 de capete. Cel
mai mare abator de vite este de
asemnea în Brazilia, iar primii
trei operatori din acest domeniu
sacrifi că aproximativ 50% dintre
vitele din ţară. Din câte ştiu,
Brazilia produce mai mult de 8
milioane tone pe an. Exportam
aproximativ 2,5 milioane tone
de carcasă congelată din acest
total iar restul este distribuit local.
Suntem cam cei mai mari
exportatori de carne din lume;
exportăm foarte mult către
Rusia unde trimitem în jur de
600.000 tone/an.
BOVISmagazin: Piaţa producţiei
Cum este colectat laptele de la
fermele mici?
Heverardo Rezende de Carvalho:
Da, există cooperative
dar infl uenţa lor în piaţă este în
scădere. Companiile de procesare
au foarte multe camioane
care colectează laptele. Din
păcate puterea contractelor este
din ce în ce mai des luată în
derâdere de către procesatorii
de la noi pentru că au fost foarte
multe cazuri în care fermierii
au livrat cantităţi mari de lapte
iar banii au venit cu foarte mari
întârzieri.
BOVISmagazin: În Brazilia câte
luni pe an poate un fermier să
îşi ţină vacile pe păşune?
Heverardo Rezende de Carvalho:
În mod normal avem vaci la
păscut tot timpul anului, deci
costul producţiei de lapte nu
este foarte mare însă
asta doar când este
un an bun din punct
de vedere al temperaturilorpentru
că umiditate
avem
tot timpul
anului;
când sunt
în grajd costurile
cresc.
Avem şi câte-
decembrie 2011 bovismagazin 19