BOVISmagazin

More documents

Recommendations

Info

BOVISmagazin “Pe perioada de iarnă, în primul an al adăpostului nou, adică 2009, a fost plasă peste tot. Anul trecut am constatat că prin plasă intra zapadă şi deci nu este cea mai bună soluţie pentru protecţia animalelor. Astfel, stivuim baloţi de jur împrejurul adapostului pentru a rupe curenţii şi pentru a proteja de ninsoare… acum lăsăm numai 4 baloţi după care venim cu încă un rând de baloţi. Ulterior vom folosi baloţi mici în zona de nord şi sud de unde vin principalele cantităţi zăpadă.” Lazăr Cristina “Suntem foarte mulţumiţi de adăpătorile noastre mari însă în primul an, după construcţie, am populat acest adăpost în luna noiembrie şi apa a început să îngheţe. Am încercat fel de fel de soluţii însă în cele din urmă am decis să punem o rezistenţă în jgheaburi. Iniţial ne-a fost frică să nu se electrocuteze animalele însă lucrurile au funcţionat. Vă povestesc toate aceste detalii care acum par amuzante pentru că efectiv noi am “inventat” soluţii pentru noi… am decis să ne rezolvăm punctual problemele fără a mai cheltui bani cu fi rme şi meseriaşi.” “Datorită problemelor de spaţiu în adăpostul nou sunt cazate 150 animale în loc de 130. Aici sunt vacile care au depăşit 130/150 zile de lactaţie. Animalele gestante înţărcate sunt isolate în alt sector al fermei.” “Adăpostul a fost construit de la “fi rul ierbi” cu oamenii din fermă. Nu am adus pe nimeni să ne facă această treabă. Poate unele lucruri nu sunt făcute asemeni unor profesionişti însă pentru moment sunt funcţionale. Am căpătat experienţă şi de acum vom şti ce şi mai ales cum să îmbunătăţim la construcţia noului adăpost.” Acum 2 ani când a venit Albert în ferma am decis să renunţăm la pereţii despărţitori ai cuşetelor însă atunci a mai apărut o problemă: vacile stau dezordonat pe pat şi în permanenţă acesta este murdar cu fecale şi mai ales ud. Atunci am luat decizia să adăugăm rumeguş. Astfel, am scăpat de problema picioarelor, în fi ecare zi se curăţă fecalele şi se adaugă rumeguşul iar o dată pe săptămână se împrăştie var. Din lipsă de spaţiu am fost obligaţi de-a lungul anilor să ducem cât mai multe vaci pe betoane… o decizie greşită însă lipsa ne spaţiu ne obligă să facem astfel de lucruri. Bugetele relative reduse pe care le-am avut la dispoziţie “Pământul din adăpost este zilnic afânat cu ajutorul frezei. Se adaugă periodic paie şi se trece în mod repetat cu freza până se realizează un compost. Vara freza trece de foarte multe ori ca să nu se formeze bulgări de pământ care să chinuie animalele” mi-au permis să fac o serie de modifi cări de genul să sparg pereţii interior ai adăposturilor şi să organizez padocuri exterioare. Aşa cum am spus, în acest moment avem foarte multe animale şi relative puţin spaţiu, mai ales pentru vaca de lapte care ar trebui să aibă la dispoziţie 22 - 23 m 2 . Dorinţa mea este ca de la primăvară să dezafectăm în totalitate aceste fose care au 1,2 m adâncime, să eliminăm grătarele şi să umplem cu beton. Să realizăm o platformă pe toată lungimea adăpostului pe care să o curăţăm cu ajutorul unui încărcător frontal. În aceste adăposturi vom ţine doar tineretul. Acum curăţăm doar cu oameni totul şi este extreme de greu şi mai ales durează mult. BOVISmagazin: Deci, aveţi practic două locaţii unde ţineţi vacile care merg la muls: un lot de animale care sunt cazate în 3 adăposturi vechi, sistem babybeef şi alt lot de vaci cazate întru-un adăpost nou, fi nalizat în această vară. În aceste condiţii cum organizaţi grupele de animale care merg la muls? 12 bovismagazin decembrie 2011
Cristina Lazăr: Animalele sunt grupate în loturi de câte 20 capete. BOVISmagazin: Din ce motiv mulgeti de 3 ori? Apreciaţi că aţi ajuns la un nivel ridicat de producţie şi introducerea celei de a 3-a mulsori este introdusă pentru bunastarea animalului sau efectiv aţi analizat problema exclusive din punct de vedere economic, putând câştiga 2, 3 litri în plus? Cristina Lazăr: Este vorba despre o tehnologie pe care am decis să o respectăm de la început; este technologia israeliană care a dovedit că se pierde 7-8% din lapte dacaă am mulge de două ori. Sigur, poate nu ar trebui să mulgem tot efectivul de 3 ori pe zi însă în condiţiile în care vom avea spaţii de cazare suplimentare în adăpostul nou vom organiza grupe de animale, cu producţii mai scăzute care să fi e mules doar de 2 ori. Din păcate însă laptele este în România un produs fără preţ şi suntem nevoiţi să supravieţuim într-un context economic complicat. “Avem un oarecare defi cit de izolare a acoperişului noului adăpost. Este un singur rând de table şi deseori apare un condens...vom găsi soluţii de remediere” “Un alt adăpost va fi construit în oglindă cu acesta, iar între ele va fi cosntruită o nouă sală de muls.” BOVISmagazin: Din câte reţin vorbeaţi despre un fermier israelian care este specialist în problem de nutriţie. Cum funcţionează colaborarea cu dumnealui? Lazăr Cristina: Da, este vorba despre Asher Goldman; specializarea lui este tocmai aceea de nutriţionist. El vine o dată pe lună aici şi controlează stocurile de furaje şi mai ales starea animalelor. Noi ii spunem în permanenţă care este situaţia, pentru că în cel mai rău caz discutăm la telefon odată la două zile. La siloz facem analize.Le trimitem în Israel atunci când deschidem celulele de siloz şi periodic, pe parcursul conumării din celula respectivă. Atunci când facem contractile pentru culturile de care avem nevoie cu fermierii parteneri verifi c pur şi simplu terenurile, apoi vine nutriţionistul, Asher Goldman, care ştie exact ce producţie putem estima. Facem ulterior conversia de la boabe către masa verde şi obţinem un preţ pentru terenul respective. Apoi se incheie contractul. BOVISmagazin: Aţi rezolvat deci integral problemele podale? Lazăr Cristina: Nu suntem foarte mulţumiţi de drumul pe care vacile trebuie să îl facă până la sala de muls. În primăvară vom începe să îmbunătăţim calitatea căilor de acces. BOVISmagazin: Sala de muls nu este dintre cele de ultimă generaţie cum reuşiţi să ţineţi parametrii laptelui şi mai ales ugerele sănătoase? Lazăr Cristina: Sala de muls nu este dintre cela mai performante dar consider că pregătirea mulgătorilor, soft -ul care ste dintre cele mai performante şi nu în ultimul rând elementele de bază ale managementului israelian din fermă ne ajută să ţinem lucrurile sub control. Nici eu şi nici responsabilul tehnic israelian nu suntem oameni de birou fi ind mereu între oameni, în mijlocul fermei. BOVISmagazin: De câte ori furajaţi zilnic şi cu ce? Lazăr Cristina: Avem două remorci tehnologice de câte 4,2 m3 însă folosim doar una. Cea de a doua este pentru situaţii neprevăzute. Ideal ar fi să furajăm o singură dată însă noi furajăm de 2 ori pe zi; dimineaţa furajarea începe la ora 7:00 şi se termină după 10:30, iar seara se termină la ora 16:30. BOVISmagazin: Ce amelioraţi în această perioadă prin taurii selectaţi? Lazăr Cristina: În general ne uităm la ugere, fătări uşoare şi la picioare cam în proporţie de 60%. Restul este orientat către producţie. Am decis să începem să folosim cât mai mult material seminal sexat. BOVISmagazin: Văd că nu aveţi o sală pentru tratamente şi nici o poartă de selecţie. Cum procedaţi? BOVISmagazin Lazăr Cristina: Avem un sistem care poate părea rudimentar dar care funcţionează foarte bine, cel puţin până acum nu am avut problem. Operatorul din sala de muls are o staţie prin care îi comunică unui alt muncitor codul unei vaci cu problem care trebuie izolat; asta suplimentar faţă de ceea ce controlează medicul veterinar şi responsabilul nostru. BOVISmagazin: În general proiectele dezvoltate de fermierii israelieni în România nu se bazează pe foarte mult teren pentru producţia de furaje. Care este situaţia în cazul fermei Tortoman? Cristina Lazăr: Din contra, am dori ca din 2012 să luăm în arendă terenuri dar, pentru că nu avem utilajele necesare şi depindem de ceilalţi fermieri care ne-ar lucrea terenurile am decis că aceasta nu este cea mai buna soluţie, în acest moment. În condiţiile în care business-ul nostru se va duce la 1.000 de capte cu siguranţă atunci vom putea lua şi teren în arendă. Am reuşit să cumpărăm mai tot timpul cerealele şi porumbul siloz la preţuri mai mici decât era în piaţă, însă în fi ecare an ori exista multă producţie şi preţul era mic, ori este puţină producţie şi de proastă calitate şi pretul este mic… în general am reuşit să găsim cele mai bune formule… până acum. În 2011 am făcut, încă din primavară, un contract de 150 de hectare pentru porumbul siloz, iar preţul a fost cam de 2.000 de lei per hectar. În toată această zonă, deşi suntem relative aproape de Dunăre nu avem un sistem de irigaţii, nivelul precipitaţiilor este foarte mic şi seceta ne dă mai în toţi anii socotelile peste cap. decembrie 2011 bovismagazin 13
Page 1 and 2: Dairy Farms Tortoman, o altfel de f
Page 3 and 4: Cuprins N º 35 4 І Agroind Focşa
Page 5 and 6: Danish know-how BOVISmagazin Premix
Page 7 and 8: Presa pentru baloţi rotunzi ROLLAN
Page 9 and 10: BOVISmagazin decembrie 2011 bovisma
Page 11: BOVISmagazin decembrie 2011 bovisma
Page 15 and 16: Stimate Domnule LUPU Ionuţ Costin
Page 17 and 18: Mărimea efectivului bună la căde
Page 19 and 20: ork, • Beck Farms (1200 vaci la m
Page 23 and 24: decembrie 2011 holsteinromagazin ho
Page 25 and 26: de vaci, iar zona aceasta, nu ştiu
Page 27 and 28: 70 ANI Lider mondial în geneticã
Page 29 and 30: AltaARMSTEAD (Blitz x Rudolph x Mas
Page 31 and 32: holsteinromagazin Micro organismele
Page 33 and 34: decembrie 2011 holsteinromagazin ho
Page 35 and 36: Cărţile de rasă Holstein în lum
Page 37 and 38: ��
Page 43 and 44: SPRAYER TRACTAT PURTAT MODEL POLY P
Page 45 and 46: 1412540 Case IH 743 Detalii produs:
Page 51 and 52: decembrie 2011 bovismagazin 51
Page 53 and 54: fără să mai depui efortul de a
Page 55 and 56: Valtra N 142 Direct este prevăzut
Page 57 and 58: cumpăraţişivindeţi maşinile du
Page 59: ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI BO

BOVISmagazin

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?