BOVISmagazin
BOVISmagazin
BOVISmagazin
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Dairy Farms Tortoman,<br />
o altfel de fermă israeliană din România<br />
pag. 8<br />
Brazilia, pe cât de departe de Români, pe atât<br />
de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui pag. 19<br />
ANUL 8 NR. 6 (35)<br />
decembrie 2011<br />
8,5 ron<br />
SPECIAL<br />
include suplimentul<br />
HOLSTEINro magazin<br />
nr. 10 decembrie 2011<br />
Tnuva se<br />
retrage din<br />
România... cine<br />
împarte cele 50to de<br />
lapte colectat zilnic şi peste<br />
40to produse lactate din<br />
rafturi; ce se întâmplă<br />
cu ferma de la Adunaţii<br />
Copăceni, Giurgiu?<br />
Showcase 2011,<br />
New York,<br />
19-21 octombrie 2011<br />
Tractorul Valtra N142 Direct exponentul<br />
fi losofi ei CVT (transmisie continuă)<br />
test: Profi / Tractors and Farm Machinery pag. 48
PROTEC�IE PENTR� PER�ORMAN��<br />
BOVILIS ® RINGVAC<br />
�����������������������������������<br />
�������������������������������<br />
BOVILIS ® IBR MARKER<br />
������������������������<br />
���������������������������������<br />
BOVILIS ® BVD<br />
��������������������������<br />
���������������������<br />
BOVILIS ® BOVIPAST RSP<br />
�������������������������������������������<br />
��������������������������������������
Cuprins N º 35<br />
4 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul II<br />
8 І Dairy Farms Tortoman, o altfel de fermă israeliană din România<br />
14 І Centrul Veterinar Moldova<br />
15 І Scrisoare deschisă a domnului Dr. Peter Tamas NAGY, director ANARZ,<br />
către <strong>BOVISmagazin</strong><br />
16 І LG Nutriţie Animală<br />
18 І Showcase 2011, New York 19-21 octombrie 2011<br />
19 І Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de<br />
aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui<br />
22 І Bergen Farms Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, Statele Unite, la aproximativ<br />
420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de<br />
la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de<br />
peste 2300 capete.<br />
31 І Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni;<br />
Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor<br />
34 І Ferma daneză I/S OleseFerma daneză I/S Olesen Mølgaard... o altă fi losofi e<br />
35 І ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor<br />
36 І Încrucişarea trirasială, programul Procross<br />
41 І Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi<br />
eradicare a IBR în România<br />
50 І Filosofi a CVT: Test: tractorul Valtra N142 Direct Când vine vorba despre dezvoltarea unui<br />
model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată de soluţia cea mai simplă,<br />
aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario<br />
standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O<br />
mişcare inteligentă? Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 Direct cu 4 cilindri,<br />
atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi .<br />
Fotografi a ediţiei<br />
Un moment surprins în faţa<br />
hotelului Mariott din Bucureşti.<br />
Cu siguranţă Dumnezeu i-a ajutat<br />
să câştige la 6/49 pentru că<br />
ar fi imposibil ca înalţii prelaţi<br />
să fi apelat la bunicuţele nostre<br />
pentru a cotiza din pensia lor<br />
amărâtă la cumpărarea acestui<br />
Mercedes clasa S.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
BIROUL EDITORIAL<br />
str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia,<br />
cod 077135, jud. Ilfov;<br />
tel. 0723-664.394<br />
e-mail: bovis.magazin@gmail.com<br />
Director de publicaţie<br />
Dr. Ionuţ Costin LUPU<br />
Colaboratori<br />
Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu<br />
Dr. Cosmin Ghencioiu<br />
Dr. Marian Ochea<br />
Traduceri şi adaptări<br />
Conf. Univ. C. GEORGESCU<br />
Pre-Press & Tipar<br />
AUROprint Bucureşti<br />
CORESPONDENŢĂ<br />
Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre<br />
revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi<br />
despre ceea ce consideraţi că este inoportun<br />
să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate<br />
fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată<br />
cu un abonament pe un an.<br />
BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de<br />
Agricultural Media Group.<br />
Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.<br />
Este interzisă reproducerea parţială sau totală<br />
a materialelor cuprinse în această revistă.<br />
Opiniile publicate în articole nu refl ectă<br />
neapărat părerea editorilor ei.<br />
Agricultural Media Group nu răspunde<br />
pentru conţinutul materialelor publicitare şi<br />
nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi<br />
rezervă dreptul de a determina categoriile de<br />
cititori care primesc revista gratuit.<br />
ISSN 1841-0472<br />
decembrie 2011 bovismagazin 3
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Capacitatea de cazarea a noului adăpos Agroind Doaga pe care am început să îl prezentăm în numărul anterior al <strong>BOVISmagazin</strong> este de 350 de capete. Separatoarele de cuşetă folosite prezintă<br />
două avantaje majore, primul îl constituie prinderea individuală pe stâlpi cu profi l pătrat, fapt ce conferă o stabilitate mult mai bună faţă de alte sisteme, iar cel de al doilea este reprezentat de<br />
bridele de fi xare a separatoarelor de cusetă pe stâlp, sistem ce permite reglarea ulterioară a înalţimii cuşetei, în cazul schimbării rasei de vaci sau a tipului de aşternut (asterut de paie sau saltele<br />
de cauciuc). În adăpost au fost instalate 16 adăpători cu nivel constant, dintre care 12 adăpători cu evacuare rapidă, de 2m lungime, cu o capacitate de 150l şi 4 adăpători duble, cu debit marit. Toate<br />
adăpătorile sunt realizate din oţel inox şi sunt prevăzute cu un sistem de prevenire a îngheţului atât în adăpatoarea propriu-zisă cât şi pe ţevile de alimentare cu apă.<br />
Investiţii în plină criză<br />
Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani<br />
Adăpostul are 90,7m lungime, 35,3m<br />
lăţime, o înălţime la streaşină de 3,5m<br />
şi o înălţime la coamă de 9,80m.<br />
Ca spaţiu de odihnă şi deplasare, fi ecare animal<br />
benefi ciază de aproximativ 7,2 m 2 . Frontul de furajare<br />
este dimensionat pentru a asigura 0,5ml/cap de<br />
vacă. În ceea ce priveşte luminozitatea, s-a urmărit<br />
asigurarea unui minim de aproximativ 300lux/m 2 .<br />
Deşi acest concept de grajd, prin materialele şi tehnologiile pe care le propune, este relativ nou pe piaţa românească, el este<br />
de fapt rezultatul experienţei de generaţii a crescătorilor de vaci şi a fi rmelor specializate în astfel de construcţii din ţări cu<br />
tradiţie precum Germania, Austria şi Elvetia. Structura din lemn stratifi cat în combinaţie cu stâlpii şi tiranţii din oţel zincat<br />
termic, reduc încărcările pe fundaţii şi implicit costurile. Totodată, conferă o mai bună protecţie împotri-va mediului coroziv<br />
din grajd şi creează o atmosferă foarte placută şi călduroasă, reprezentând o alternativă viabila la varianta de structură integral<br />
metalică. Sistemul de ventilaţie naturală de la coama acoperişului asigură fl uxul necesar de aer proaspăt din grajd. Utilizarea<br />
în cadrul acestui sistem a plăcilor de policarbonat fi xate pe şine din aluminiu, asigură o iluminare naturală efi cientă,<br />
contribuind la confortul şi bunăstarea vacilor din interior. Grajdul este conceput luând în considerare condiţiile particulare<br />
ale climei din ţară şi chiar din zona unde este construit. Placarea pereţilor laterali şi a frontoanelor cu scânduri suprapuse,<br />
constituie o barieră indispensabilă împotriva intemperiilor, protejând atât structura clădirii, cât şi animalele.<br />
actul II<br />
Pentru prevenirea deteriorării în timp a panelor din lemn şi<br />
a grinzilor de fi xare a pereţilor, acestea au fost impregnate<br />
prin cufundare într-o baie de săruri. Scânduruile folosite la<br />
realizate pereţilor exteriori au fost acoperite cu o vopsea<br />
pe bază de polimeri sintetici care au o putere de penetrare<br />
a fi brei şi o stabilitate foarte bună în mediu umed după o<br />
singură aplicare. De asemenea, protecţia împotriva razelor<br />
ultraviolete previne în timp crăparea şi scorojirea stratului<br />
protector şi implicit deteriorarea lemnului. Perioada de utilizare<br />
a adapostului este de estimată la 25 de ani.<br />
4 bovismagazin decembrie 2011<br />
fotografi i <strong>BOVISmagazin</strong>
Danish know-how<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Premix<br />
Vitamine & Minerale<br />
Suplimente<br />
Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare,<br />
specializată în produse nutriţionale pentru vaci.<br />
Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul<br />
premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.<br />
Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău<br />
telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,<br />
e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com<br />
decembrie 2011 bovismagazin 5
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Grajdul reprezintă în cadrul acestui sistem de întreţinere a vacilor un adăpost permanent. Pentru<br />
a crea condiţii de luminozitate şi ventilare cât mai apropiate de cele de pe păşune, grajdul<br />
este prevazut pe întreaga sa lungime cu deschideri mari; aerisiri laterale. Plasele de protecţie<br />
de pe laterale ajută la reducerea vitezei curenţilor de aer din grajd, previn pătrunderea păsărilor<br />
La fel ca si in cazul grajdului,atentia la detaliile<br />
si particularitatile constructiei, se regaseste<br />
si in proiectarea si realizarea salii de muls,<br />
a spatiilor tehnice si a zonei de asteptare.<br />
Sala de muls si spatiile tehnice sunt realizate<br />
dintr-o structura autoportanta, cu pereti<br />
si acoperis din panouri termoizolante, care<br />
asigura un microclimat si o temperatura<br />
propice mulsului, pe intreg parcursul anului.<br />
Coama transparenta cu deschidere reglabila<br />
electric, impreuna cu aerisirea laterala cu<br />
panouri mobile de policarbonat, contribuie<br />
la izolarea termica a cladirii, asigurand totodata<br />
ventilarea spatiului de muls si prevenirea<br />
condensului din interior.<br />
Culoarul de la grajd spre sala de muls precum<br />
si zona de asteptare sunt acoperite, oferind<br />
vacilor umbra si protectie, transformand<br />
deplasarea prin aceste zone si asteptarea dinaintea<br />
mulsului, intr-o experienta placuta<br />
atat pentru animale cat si pentru ingrijitori.<br />
Prelatele laterale au o înălţime de<br />
2,5m şi sunt prevăzute şi cu o plasă<br />
suplimentară de protecţie.<br />
Sala de aşteptare pentru intrarea la muls (sus); culoarele<br />
destinate ghidării animalelor la ieşirea din sala de muls,<br />
cu poarta de selecţie şi spaţiul de contenţie (jos).<br />
şi consolidează prelatele în cazul vânturilor foarte puternice. Cea de a doua componentă majoră<br />
a sistemului de ventilare laterală îl reprezintă prelatele rulabile. Acestea inchid peretii laterali<br />
şi sunt prevazute cu un sistem electric de reglare a înălţimii, în funcţie de condiţiile meteo din<br />
exterior.<br />
Ventilarea laterală a sălii de muls are o înălţime de 1,4m.<br />
Panourile din policarbonat culisează vertical pe şinele de<br />
ghidare din aluminiu, fi ind acţionate manual.<br />
6 bovismagazin decembrie 2011<br />
fotografi i <strong>BOVISmagazin</strong>
Presa pentru baloţi rotunzi<br />
ROLLANT 350 RC<br />
Laţime pick-up 2,10m cu sistem de<br />
alimentare cu ROTO CUT cu 14 cuţite;<br />
16 cilindrii de presare; diametru<br />
balot 1,25m; sistem MPS II - MAXI-<br />
MUM PRESSURE SYSTEM - pentru<br />
o densitate mai mare a balotului.<br />
Presiune de până la 1.3 tone pentru<br />
un miez bine compactat; 4.8 tone<br />
presiune de închidere pentru compactarea<br />
baloţilor; sistem de ungere<br />
automata a lanţurilor; sistem de<br />
legare cu sfoară CLAAS ORIGINAL<br />
Tractorul CLAAS AXION 850<br />
Putere de 169/230 kW/CP (ECE R24)<br />
Turaţie nominală de lucru 2.200 rpm<br />
Transmisie HEXASHIFT 24 / 24 trepte faţă/spate cu 4<br />
game robotizate, a cate 6 viteze powershift pe fi ecare<br />
gamă; funcţie hexactiv - mod transport 24 trepte - mod<br />
de lucru; motorizare DPS în 6 cilindri în linie turbo 6.788<br />
cm3 ; turaţie priză de putere - 540 540E 1000 1000E;<br />
capacitate maximă de ridicare spate 10.229kg.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Separatorul de dejecţii AGRIPROM Separatorul de dejecţii are o capacitate de<br />
20m 3 per oră. Acest echipament a devenit nelipsit în majoritatea fermelor de vaci<br />
din întreaga Uniune Europeană datorită faptului că reuşeşte separarea fazelor<br />
solidă şi lichidă a dejecţiilor astfel încât problemele de mediu sunt cu mult reduse.<br />
Prin separarea dejecţiilor amoniacul este izolat în faza lichidă, iar fosforul în cea<br />
solidă. Astfel, faza solidă poate fi amestecată cu pământ, compactată, şi apoi<br />
vândută ca pământ pentru sere. Pentru mai multe detalii tehnice puteţi contacta<br />
echipa Agriprom România (vezi pagina 58).<br />
Încărcător telescopic SCORPION 6030 C<br />
Putere de 88/120 kW/CP (ECE R24); turaţie<br />
nominală de lucru 400 rpm; înălţime de ridicare<br />
6m - 3.000 kg; transmisie hidramată<br />
- Varipower plus; moduri de lucru 0-7 km/h<br />
sau 0-20km/h; modul de mers 40 km/h;<br />
roţi viratoare faţă / spate - posibilitate mes<br />
de crab; pompă load sensing; motorizare<br />
DEUTZ în 4 cilindri în linie turbo 4.040 cm 3 .<br />
Combină autopropulsată pentru furaje JAGUAR 810<br />
Motor Mercedes Benz OM460 LA 6 cilindri in linie turbo; putere de 220/300 kW/<br />
CP (ECE R24); unitate de tocare V10 HD; rezervor soluţie 410 litri; sistem<br />
automat de ascuţire; TOP ROCK - sistem automat pentru detecţia<br />
pietrelor; transmisie hidrostatică; bord informator CIS (CLAAS INFORMATION<br />
SYSTEM); cabina ergonomică prevăzută cu încălzire şi climă; echipament frontal<br />
de porumb RU450 EXTRA şi echipament pentru plate ierboase PU 3m Pick-up.<br />
(pentru mai multe informaţii puteţi consulta <strong>BOVISmagazin</strong>,<br />
numărul 33 / septembrie 2011)<br />
decembrie 2011 bovismagazin 7<br />
fotografi i <strong>BOVISmagazin</strong>
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Dairy Farms International,<br />
o altfel de fermă israeliană din România<br />
Am ajuns la ferma Dairy Farms<br />
Tortoman (Constanţa), la fi nele<br />
lunii noiembrie a.c. După vizitarea<br />
fermei Tnuva din Adunaţii<br />
Copaceni (Giurgiu) în urmă cu<br />
mai bine de 2 ani, după analizarea<br />
superfi cială a investiţiilor<br />
făcute de investitorii Ghenia<br />
Farm din Balaciu (Ialomiţa) şi<br />
Koplax din Gorgota (Prahova)<br />
dar şi după dispariţia bruscă<br />
de pe piaţă a domnului Shuki<br />
Cohen, managerul fermei Halav<br />
Love din Sfântu Gheorghe<br />
(Covasna) am ajuns la Tortoman<br />
cu o oarecare reţinere fi ind convins<br />
că îmi voi petrece timpul<br />
discutând cu cineva care cel<br />
mai probabil va începe să-mi<br />
povestească despre incredibila<br />
experienţă evreiască şi mai<br />
ales despre modul retard al<br />
românilor de a creşte vacile şi<br />
de a se înţelege între ei…<br />
Am interacţionat cu doamna<br />
Lazăr Cristina, managerul<br />
fermei. Voi prezenta discuţiile<br />
avute pentru a putea reda cât<br />
mai fi del atitudinea unor investitori<br />
care nu pun pe primul<br />
plan profi tul şi un manager<br />
care a ales echipa pe care o conduce<br />
sa-i fi e apropiată, asemeni<br />
unei familii.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce a fost aici şi<br />
cum au evoluat investiţiile?<br />
Cristina Lazăr: În anul 2005, un<br />
fermier israelian, Yoav Tzur, a<br />
venit în România pentru a deschide<br />
o fermă. El mai deţine<br />
împreună cu alţi fermieri alte 3<br />
ferme în Israel care au o capacitate<br />
cumulată de aproximativ<br />
1.000 capete (250 capete în două<br />
După lansările în forţă ale unor proiecte de mare<br />
anvergură, fermele israeliene par că dispar una câte<br />
una din România. Dairy Farms International ţine să<br />
arate că îşi consolideze încet dar sigur echilibrul dintre<br />
pierderi şi investiţii. Vom vedea ce aduc incertitudinile<br />
viitorului pe piaţa tuturor fermelor româneşti...<br />
ferme şi 450 în a treia). Yoav Tzur<br />
este unul dintre cei mai active<br />
fermieri din Israel fi ind membru<br />
în asociaţiile crescătorilor<br />
de vaci din rasele destinate<br />
producţiei de lapte şi carne şi<br />
unul dintre negociatorii fermierilor<br />
cu reprezentanţii ministerului<br />
agriculturii israelian.<br />
În această locaţie de la Tortoman<br />
a fost înainte de 1989 o fermă<br />
baby beef. Yoav Tzur a călătorit<br />
în anul 2005 mai bine de 4<br />
luni în toate judeţele din sudul<br />
României în căutare de locaţii<br />
şi terenuri. Ferma de la Tortoman<br />
a cumpărat-o împreună cu<br />
alţi israelieni însă el a rămas cel<br />
mai implicat şi activ. Alături de el,<br />
este un specialist în nutritie animal,<br />
Asher Goldman, care vine<br />
cu tot suportul informaţional<br />
din acest segment.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Bănuiesc că<br />
volumul investiţiilor iniţiale a<br />
fost important. Ce s-a întâmplat<br />
ulterior din acest punct de<br />
vedere?<br />
Cristina Lazăr: După cum poate<br />
8 bovismagazin decembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 9
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
vedea oricine care ne vizitează o<br />
parte dintre grajdurile pe care<br />
le folosim sunt vechi, au peste<br />
40 de ani. Investiţiile iniţiale au<br />
vizat sistemul de alimentare cu<br />
apă, electricitate şi achiziţia de<br />
animale. Nu în ultimul rând s-a<br />
investit în educţia personalului<br />
şi implementarea unor sisteme<br />
de exploatare a vacilor.<br />
Sistemul de evacuare a dejecţiilor<br />
este pe pernă de apă şi deci peste<br />
tot avem numai betoane, iar asta<br />
este un fi asco total. Am încercat<br />
de-a lungul timpului tot felul de<br />
soluţii pentru pardoseli; am pus<br />
paie şi nu a mers, am comandat<br />
lemn şi vom încerca să acoperim<br />
partea betonată. Soluţiile ieftine<br />
nu aduc foarte mult confort<br />
animalelor. Acum de exemplu<br />
avem insule de lemn care sunt<br />
prevăzute cu covoare din cauciuc<br />
iar peste covoare este pus în<br />
permanenţă rumeguş. Grătarele<br />
de beton, însă, ne creează o<br />
groază de probleme. În cele din<br />
urmă vom ajunge să punem în<br />
aplicare ceea ce fermierii israelieni<br />
fac de ani de zile: vaca se<br />
creşte pe pământ şi nu pe betoane.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Adăposturile<br />
fi ind concepute cu mulţi ani în<br />
urmă respectau o altă tehnologie<br />
de creştere. Acum cum se<br />
realizează ventilaţie?<br />
Cristina Lazăr: Folosim ventilatoarele.<br />
Există o ventilaţie<br />
naturală, acum însă am acoprit<br />
fantele din acoperiş cu paiele.<br />
Se deschid obloanele laterale şi<br />
deci apare ventilaţia naturală şi<br />
în acelaşi timp suplimentăm cu<br />
ventilatoare. Intenţia noastră<br />
este aceea de a renunţa la<br />
adăposturile acestea vechi şi<br />
de a muta întreg efectivul în<br />
adăposturi noi.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câţi salariaţi<br />
aveţi?<br />
Cristina Lazăr: Avem 27 de oameni<br />
care lucrează în fermă,<br />
asta cu cei 6 mulgători, paznici<br />
şi partea de offi ce unde sunt 5<br />
oameni. La asta adaug tehnicianul<br />
veterinar, un baiat care<br />
lucreaza numai podotehnie şi<br />
managerul israelian Albert, care<br />
practic se ocupă de tot ceea ce<br />
înseamnă sănăntatea efectivului.<br />
Încă nu avem medic veterinar<br />
angajat permanent. Am apelat la<br />
un medic veterinar în urmă cu<br />
aproximativ 4 luni şi de atunci<br />
vine cam o dată la 2 luni pentru<br />
control de gestaţie.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Când<br />
aţi început în anul 2005,<br />
adăposturile au mai necesitat<br />
îmbunătăţiri importante în<br />
momentul respectiv?<br />
Cristina Lazăr: Am făcut multe<br />
lucruri din anul 2005 şi până<br />
acum. De exemplu, paturile<br />
aveau sistemul de cuşete pentru<br />
fi ecare animal. Am constatat că<br />
aveam o problem; toate vacile<br />
erau aduse din Olanda, crescute<br />
pe păşune şi aveam problem<br />
cu ele la picioare, atât la nivelul<br />
ongloanelor cât şi din punct de<br />
vedere al hematoamelor care<br />
le apăreau datorită decubitului<br />
defectuos. Patul era prea scrut.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câte<br />
animale aţi importat din<br />
Olanda şi câte mulgeţi acum?<br />
Cristina Lazăr: Ferma a fost preluată cu un efectiv de 300 de<br />
capete. Erau animale din Olanda aduse de fostul proprietar,<br />
după care, actualii proprietari au mai importat în 2005 şi 2006,<br />
350 de capete junici Holstein. În momentul acesta mulgem 355<br />
- 360 de capte şi avem un efetiv total de 400 vaci adulte. Media<br />
zilnică, la 3 mulsori zilnice este de aproximativ 29 litri cu 4,3%<br />
grăsime, deci recalculate ne ducem la 33 litri.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cum funcţionează relaţia cu salariaţii?<br />
Cristina Lazăr: Din punctual meu de vedere acest aspect este<br />
unul dintre cele mai importante dintr-o fermă. Eu am pus accentual<br />
pe o relaţie cât mai apropiată cu muncitorii. Îmi doresc<br />
să renunţ la formalism, să discutâm cât mai deschis, simplu şi<br />
mai ales să îi las pe ei să vorbească despre problemele lor din<br />
fermă şi să găsim împreună soluţii. Acesta este motivul pentru<br />
care la ora 11:00 se ia masa cu tot personalul. Pun accentual<br />
foarte mult pe acest moment al zilei penru că în general la masă<br />
se creează o oarecare afi nitate între oameni care devin mult mai<br />
comunicativi, glumesc şi se deschid. Atunci putem să avem cele<br />
mai bune discuţii cu salariaţii. Îmi pare rău să spun însă mentalitatea<br />
noastră cred că este cu totul alta decât cea normală.<br />
În abordarea israeliană a salariaţilor pe cea pe care noi am implementat-o<br />
exista nişte reguli pe care trebuie să le respecţi. Ca şi<br />
coordinator al unei activităţi, când spun unui salariat să meargă<br />
din punctul A în B el este obligat să gândească însărcinarea<br />
primită. Am lucrat foarte mult din această perspectivă a<br />
responsabilizării salariaţilor care trebuie să<br />
înţeleagă că sunt direct implicaţi în prezentul<br />
şi viitorul acestei ferme, la fel<br />
ca şi mine.<br />
Cristina Lazăr - manager Dairy Farms Tortoman<br />
10 bovismagazin decembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 11
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
“Pe perioada de iarnă, în primul an al adăpostului nou,<br />
adică 2009, a fost plasă peste tot. Anul trecut am constatat<br />
că prin plasă intra zapadă şi deci nu este cea mai bună<br />
soluţie pentru protecţia animalelor. Astfel, stivuim baloţi<br />
de jur împrejurul adapostului pentru a rupe curenţii şi<br />
pentru a proteja de ninsoare… acum lăsăm numai 4<br />
baloţi după care venim cu încă un rând de baloţi. Ulterior<br />
vom folosi baloţi mici în zona de nord şi sud de unde<br />
vin principalele cantităţi zăpadă.” Lazăr Cristina<br />
“Suntem foarte mulţumiţi de adăpătorile noastre mari însă<br />
în primul an, după construcţie, am populat acest adăpost<br />
în luna noiembrie şi apa a început să îngheţe. Am încercat<br />
fel de fel de soluţii însă în cele din urmă am decis să punem<br />
o rezistenţă în jgheaburi. Iniţial ne-a fost frică să nu se electrocuteze<br />
animalele însă lucrurile au funcţionat. Vă povestesc<br />
toate aceste detalii care acum par amuzante pentru că<br />
efectiv noi am “inventat” soluţii pentru noi… am decis să<br />
ne rezolvăm punctual problemele fără a mai cheltui bani cu<br />
fi rme şi meseriaşi.”<br />
“Datorită problemelor de spaţiu în<br />
adăpostul nou sunt cazate 150 animale<br />
în loc de 130. Aici sunt vacile<br />
care au depăşit 130/150 zile de<br />
lactaţie. Animalele gestante înţărcate<br />
sunt isolate în alt sector al fermei.”<br />
“Adăpostul a fost construit de la “fi rul ierbi” cu<br />
oamenii din fermă. Nu am adus pe nimeni să<br />
ne facă această treabă. Poate unele lucruri nu<br />
sunt făcute asemeni unor profesionişti însă<br />
pentru moment sunt funcţionale. Am căpătat<br />
experienţă şi de acum vom şti ce şi mai ales cum<br />
să îmbunătăţim la construcţia noului adăpost.”<br />
Acum 2 ani când a venit Albert<br />
în ferma am decis să renunţăm<br />
la pereţii despărţitori ai cuşetelor<br />
însă atunci a mai apărut o<br />
problemă: vacile stau dezordonat<br />
pe pat şi în permanenţă<br />
acesta este murdar cu fecale<br />
şi mai ales ud. Atunci am luat<br />
decizia să adăugăm rumeguş.<br />
Astfel, am scăpat de problema<br />
picioarelor, în fi ecare zi se curăţă<br />
fecalele şi se adaugă rumeguşul<br />
iar o dată pe săptămână se<br />
împrăştie var. Din lipsă de spaţiu<br />
am fost obligaţi de-a lungul anilor<br />
să ducem cât mai multe vaci<br />
pe betoane… o decizie greşită<br />
însă lipsa ne spaţiu ne obligă să<br />
facem astfel de lucruri.<br />
Bugetele relative reduse pe<br />
care le-am avut la dispoziţie<br />
“Pământul din adăpost este zilnic afânat cu ajutorul frezei. Se adaugă periodic paie şi se trece în mod repetat cu freza până se<br />
realizează un compost. Vara freza trece de foarte multe ori ca să nu se formeze bulgări de pământ care să chinuie animalele”<br />
mi-au permis să fac o serie de<br />
modifi cări de genul să sparg<br />
pereţii interior ai adăposturilor<br />
şi să organizez padocuri exterioare.<br />
Aşa cum am spus, în acest<br />
moment avem foarte multe animale<br />
şi relative puţin spaţiu, mai<br />
ales pentru vaca de lapte care<br />
ar trebui să aibă la dispoziţie<br />
22 - 23 m 2 . Dorinţa mea este ca<br />
de la primăvară să dezafectăm<br />
în totalitate aceste fose care au<br />
1,2 m adâncime, să eliminăm<br />
grătarele şi să umplem cu beton.<br />
Să realizăm o platformă pe<br />
toată lungimea adăpostului pe<br />
care să o curăţăm cu ajutorul<br />
unui încărcător frontal. În aceste<br />
adăposturi vom ţine doar tineretul.<br />
Acum curăţăm doar cu<br />
oameni totul şi este extreme de<br />
greu şi mai ales durează mult.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Deci, aveţi<br />
practic două locaţii unde ţineţi<br />
vacile care merg la muls: un lot<br />
de animale care sunt cazate<br />
în 3 adăposturi vechi, sistem babybeef<br />
şi alt lot de vaci cazate<br />
întru-un adăpost nou, fi nalizat<br />
în această vară. În aceste<br />
condiţii cum organizaţi grupele<br />
de animale care merg la muls?<br />
12 bovismagazin decembrie 2011
Cristina Lazăr: Animalele sunt<br />
grupate în loturi de câte 20 capete.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Din ce motiv<br />
mulgeti de 3 ori? Apreciaţi că<br />
aţi ajuns la un nivel ridicat de<br />
producţie şi introducerea celei<br />
de a 3-a mulsori este introdusă<br />
pentru bunastarea animalului<br />
sau efectiv aţi analizat<br />
problema exclusive din punct<br />
de vedere economic, putând<br />
câştiga 2, 3 litri în plus?<br />
Cristina Lazăr: Este vorba despre<br />
o tehnologie pe care am decis<br />
să o respectăm de la început;<br />
este technologia israeliană care<br />
a dovedit că se pierde 7-8% din<br />
lapte dacaă am mulge de două<br />
ori. Sigur, poate nu ar trebui să<br />
mulgem tot efectivul de 3 ori<br />
pe zi însă în condiţiile în care<br />
vom avea spaţii de cazare suplimentare<br />
în adăpostul nou vom<br />
organiza grupe de animale, cu<br />
producţii mai scăzute care să fi e<br />
mules doar de 2 ori.<br />
Din păcate însă laptele este în<br />
România un produs fără preţ şi<br />
suntem nevoiţi să supravieţuim<br />
într-un context economic complicat.<br />
“Avem un oarecare defi cit de izolare<br />
a acoperişului noului adăpost.<br />
Este un singur rând de table şi deseori<br />
apare un condens...vom găsi<br />
soluţii de remediere”<br />
“Un alt adăpost va fi construit în<br />
oglindă cu acesta, iar între ele va fi<br />
cosntruită o nouă sală de muls.”<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Din câte reţin<br />
vorbeaţi despre un fermier<br />
israelian care este specialist<br />
în problem de nutriţie. Cum<br />
funcţionează colaborarea cu<br />
dumnealui?<br />
Lazăr Cristina: Da, este vorba<br />
despre Asher Goldman; specializarea<br />
lui este tocmai aceea<br />
de nutriţionist. El vine o dată<br />
pe lună aici şi controlează<br />
stocurile de furaje şi mai<br />
ales starea animalelor. Noi ii<br />
spunem în permanenţă care<br />
este situaţia, pentru că în cel<br />
mai rău caz discutăm la telefon<br />
odată la două zile. La siloz<br />
facem analize.Le trimitem în<br />
Israel atunci când deschidem<br />
celulele de siloz şi periodic, pe<br />
parcursul conumării din celula<br />
respectivă.<br />
Atunci când facem contractile<br />
pentru culturile de care avem<br />
nevoie cu fermierii parteneri<br />
verifi c pur şi simplu terenurile,<br />
apoi vine nutriţionistul, Asher<br />
Goldman, care ştie exact ce<br />
producţie putem estima. Facem<br />
ulterior conversia de la boabe<br />
către masa verde şi obţinem un<br />
preţ pentru terenul respective.<br />
Apoi se incheie contractul.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Aţi rezolvat deci<br />
integral problemele podale?<br />
Lazăr Cristina: Nu suntem foarte<br />
mulţumiţi de drumul pe care<br />
vacile trebuie să îl facă până la<br />
sala de muls. În primăvară vom<br />
începe să îmbunătăţim calitatea<br />
căilor de acces.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Sala de muls<br />
nu este dintre cele de ultimă<br />
generaţie cum reuşiţi să ţineţi<br />
parametrii laptelui şi mai ales<br />
ugerele sănătoase?<br />
Lazăr Cristina: Sala de muls nu<br />
este dintre cela mai performante<br />
dar consider că pregătirea<br />
mulgătorilor, soft -ul care ste<br />
dintre cele mai performante şi<br />
nu în ultimul rând elementele<br />
de bază ale managementului<br />
israelian din fermă ne ajută să<br />
ţinem lucrurile sub control. Nici<br />
eu şi nici responsabilul tehnic<br />
israelian nu suntem oameni de<br />
birou fi ind mereu între oameni,<br />
în mijlocul fermei.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: De câte ori<br />
furajaţi zilnic şi cu ce?<br />
Lazăr Cristina: Avem două remorci<br />
tehnologice de câte 4,2<br />
m3 însă folosim doar una. Cea<br />
de a doua este pentru situaţii<br />
neprevăzute. Ideal ar fi să<br />
furajăm o singură dată însă noi<br />
furajăm de 2 ori pe zi; dimineaţa<br />
furajarea începe la ora 7:00 şi se<br />
termină după 10:30, iar seara se<br />
termină la ora 16:30.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce amelioraţi<br />
în această perioadă prin taurii<br />
selectaţi?<br />
Lazăr Cristina: În general ne<br />
uităm la ugere, fătări uşoare şi<br />
la picioare cam în proporţie de<br />
60%. Restul este orientat către<br />
producţie. Am decis să începem<br />
să folosim cât mai mult material<br />
seminal sexat.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Văd că nu aveţi<br />
o sală pentru tratamente şi<br />
nici o poartă de selecţie. Cum<br />
procedaţi?<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Lazăr Cristina: Avem un sistem<br />
care poate părea rudimentar dar<br />
care funcţionează foarte bine,<br />
cel puţin până acum nu am avut<br />
problem. Operatorul din sala<br />
de muls are o staţie prin care<br />
îi comunică unui alt muncitor<br />
codul unei vaci cu problem care<br />
trebuie izolat; asta suplimentar<br />
faţă de ceea ce controlează<br />
medicul veterinar şi responsabilul<br />
nostru.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În general proiectele<br />
dezvoltate de fermierii<br />
israelieni în România nu se<br />
bazează pe foarte mult teren<br />
pentru producţia de furaje.<br />
Care este situaţia în cazul<br />
fermei Tortoman?<br />
Cristina Lazăr: Din contra, am<br />
dori ca din 2012 să luăm în<br />
arendă terenuri dar, pentru că<br />
nu avem utilajele necesare şi<br />
depindem de ceilalţi fermieri<br />
care ne-ar lucrea terenurile am<br />
decis că aceasta nu este cea mai<br />
buna soluţie, în acest moment.<br />
În condiţiile în care business-ul<br />
nostru se va duce la 1.000 de<br />
capte cu siguranţă atunci vom<br />
putea lua şi teren în arendă.<br />
Am reuşit să cumpărăm mai tot<br />
timpul cerealele şi porumbul siloz<br />
la preţuri mai mici decât era<br />
în piaţă, însă în fi ecare an ori exista<br />
multă producţie şi preţul era<br />
mic, ori este puţină producţie şi<br />
de proastă calitate şi pretul este<br />
mic… în general am reuşit să<br />
găsim cele mai bune formule…<br />
până acum. În 2011 am făcut,<br />
încă din primavară, un contract<br />
de 150 de hectare pentru<br />
porumbul siloz, iar preţul a fost<br />
cam de 2.000 de lei per hectar. În<br />
toată această zonă, deşi suntem<br />
relative aproape de Dunăre nu<br />
avem un sistem de irigaţii, nivelul<br />
precipitaţiilor este foarte mic<br />
şi seceta ne dă mai în toţi anii<br />
socotelile peste cap.<br />
decembrie 2011 bovismagazin 13
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Centrul Veterinar Moldova<br />
În data de 26 noiembrie a.c. doi<br />
dintre cei mai cunoscuţi medici<br />
veterinari din nordul Moldovei<br />
specializaţi în patologia taurinelor,<br />
domnii Doru şi Fănică<br />
Left er, au organizat la Suceava<br />
primul seminar cu tema: “Managementul<br />
sănătăţii animalelor<br />
de fermă“. Peste 100 de<br />
fermieri şi medici veterinari din<br />
judeţele Suceava şi Botoşani au<br />
participat la această reuniune.<br />
Seminarul este aşadar primul<br />
dintr-un şir de evenimente<br />
similare prin care organizatorii<br />
îşi propun să ofere<br />
un plus de informaţii tehnice<br />
crescătorilor de vaci din<br />
această parte a ţării. Alături de<br />
organizatori cuvântul a fost<br />
luat şi de către reprezentanţii<br />
ANSVSA, de către domnul<br />
profesor dr. Alin Bârţoiu, Şeful<br />
Catedrei de Reproducţie din<br />
cadrul Facultăţii de Medicină<br />
Veterinară Bucureşti care a<br />
prezentat tema: “Infl uenţa<br />
alimentaţiei şi a condiţiilor de<br />
întreţinere în fermele de vaci”,<br />
dar şi de domnul dr. Horaţiu<br />
Moldovan, responsabil pentru<br />
specia rumegătoare în<br />
cadrul Intervet România care<br />
a prezentat: “Măsuri şi acţiuni<br />
concrete pentru stabilirea<br />
statusului infecţios / imunitar,<br />
al strategiei combaterii<br />
IBR (rinotraheita infecţioasă<br />
a bovinelor) şi BVD (diareea<br />
virală a bovinelor) în vederea<br />
minimizării pierderilor economice<br />
în fermele de vaci.”<br />
Domnul Constantin Năstăsache,<br />
coordonatorul activităţii<br />
pentru specia rumegătoare a<br />
companiei Altius a prezentat<br />
temele: “Avantajele utilizării<br />
drojdiilor vii (Levucell) în<br />
nutriţia rumegătoarelor” şi<br />
“Alegerea corectă a produselor<br />
pentru igiena mulsului”.<br />
Alte două teme care s-au bucurat<br />
de un real interes din<br />
partea auditoriului au fost cele<br />
susţinute de domnul Călin Raţ<br />
care a conferenţiat pentru companiile<br />
Maravet şi Bayer Animal<br />
Health România. Temele<br />
susţinute de domnia sa au fost:<br />
“Diareile Viţeilor, diagnostic şi<br />
tratament” şi “Programe de sincronizare<br />
la bovine”. Alte două<br />
teme au fost cele prezentate de<br />
dr. ing. Gianina Costache, Vitfoss<br />
România: “X Zelit prevenirea<br />
formei clinice şi subclinice<br />
a febrei laptelui“ şi “Microorganismele<br />
patogene vs. Stalosan<br />
F“. Ultima prezentare a fost cea<br />
susţinută de domnul Emiluţ<br />
Găină, Biagen Select.<br />
Pentru a avea o imagine de<br />
ansamblu am cerut câteva detalii<br />
domnului doctor Fănică<br />
Left er despre proiectul pe care<br />
îl dezvoltă.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce reprezintă<br />
Centrul Veterinar Moldova şi<br />
cui i se adresează?<br />
dr. Fănică Lefter: Centrul Veterinar<br />
Moldova este un proiect<br />
care se vrea a fi în adevaratul<br />
sens al cuvântului un centru<br />
veterinar care să se adreseze<br />
crescătorilor de animale cu<br />
servicii veterinare diverse şi<br />
de bună calitate. În momentul<br />
acesta CVM este la debut, încă<br />
nu funcţionează, dar are la bază<br />
munca de 12 - 15 ani a două<br />
dr. Doru Lefter - 0742.05.66.54 Prof. dr. Alin Bârţoiu - 0722.35.19.78<br />
dr. Fănică Lefter - 0744.50.25.11<br />
coordonator Suceava FMV Bucureşti, partener Doctor de Vaci<br />
coordonator Botoşani<br />
14 bovismagazin decembrie 2011
Stimate Domnule LUPU Ionuţ Costin<br />
cabinete, unul în Botoşani şi altul<br />
în Suceava care vor fuziona<br />
în CVM. CVM îşi va începe<br />
activitatea odată cu fi nalizarea<br />
proiectului de achiziţe a două<br />
maşini de urgenţe dotate la cele<br />
mai înalte standarde; cel mai<br />
probabil la sfârşitul acestui an.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Ce a stat<br />
la baza luării deciziei de a<br />
organiza acest seminar?<br />
dr. Fănică Lefter: Motivaţia<br />
principală pentru organizarea<br />
acestui eveniment o constituie<br />
coagularea fermierilor<br />
şi instituirea unui program<br />
de educare în ceea ce priveşte<br />
creşterea animalelor. Am să vă<br />
dau un exemplu: cu aproxima-<br />
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE<br />
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI<br />
REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE<br />
„Prof. dr. G. K. Constantinescu”<br />
Referitor la analiza pe care o propuneţi să se facă, după cifrele ofi ciale ale<br />
ANARZ, vă comunicăm următoarele:<br />
1. Indicatorii de reproducţie realizaţi şi monitorizaţi de către ANARZ, se<br />
raportează la efectivul matcă existent la începutul anului, adică 01. 01. 2010.<br />
2. Matca existentă după catagrafi erea femelelor apte pentru reproducţie,<br />
coroborată cu datele transmise de DADR judeţene a fost de 1.224.509 capete<br />
la 01.01.2010.<br />
3. Pe site-ul ANARZ dumneavoastră a-ţi văzut programul de însămânţări artifi<br />
ciale la specia bovine, pe anul 2010. Una este programul prezentat la început<br />
de an şi alta sunt realizările la sfârşitul anului 2010.<br />
4. Conform buletinului tehnic informativ, buletin întocmit pe baza realizărilor<br />
raportate de fi ecare judeţ în parte, în anul 2010 au fost însămânţate artifi cial<br />
un număr de 576193 femele, ceea ce reprezintă 47,1% din efectivul matcă, restul<br />
reprezintă monta naturală.<br />
5. O parte din aceste femele însămânţate au repetat ciclurile de călduri odată<br />
tiv 2 luni în urmă unul dintre<br />
fermieri mi-a cerut sprijinul în<br />
a găsi un cumpărător pentru<br />
ferma lui. Atunci, i-am spus<br />
că seminarul pe care urma<br />
să îl organizăm va fi un prilej<br />
bun de a-şi anunţa intenţia de<br />
a-şi vinde ferma. După eveniment<br />
l-am contactat să îl întreb<br />
dacă şi-a găsit vreun potenţial<br />
cumpărător şi mi-a replicat:<br />
“dar staţi puţin, ferma mea nu<br />
mai este de vânzare, după tot<br />
ce am văzut la seminar...”. Deci,<br />
este vorba despre un fel de entuziasm<br />
şi încredere că se poate<br />
după ce vezi că şi alţii reuşesc.<br />
Noi facem zilnic educaţie cu<br />
fermierii noştri, dar este foarte<br />
important când lucrurile<br />
dr. Călin Raţ<br />
0740.03.49.77<br />
spuse de tine sunt reconfi rmate<br />
de către oameni importanţi. Şi,<br />
numai atât dacă ar fi , tot ar fi<br />
sufi cient să te gândeşti la organizarea<br />
unui eveniment de<br />
felul acesta.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câţi fermieri au<br />
participat la acest eveniment?<br />
dr. Fănică Lefter: Ca participanţi<br />
la eveniment, cred că au<br />
fost aproximativ 130 de invitaţi,<br />
fără a fi luaţi în calcul delegaţiile<br />
societăţilor.<br />
Centru Veterinar Moldova este<br />
deci un proiect la început de<br />
drum. Atât cât vom putea vom<br />
fi integral alături de iniţiatorii<br />
lui. Mult succes.<br />
dr. ing. Costache Gianina - 0731.32.71.97 ing. Emiluţ Găină - 0731.33.89.51 dr. C-tin. Năstăsache - 0745.34.95.15<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
sau de mai multe ori. Numărul de femele însămânţate total (ca urmare a<br />
repetării ciclurilor), a fost de 735861 capete (adică 159668 capete au repetat<br />
însămânţarea).<br />
6. Consumul de m.s.c. pe anul 2010, utilizat la însămânţarea celor 735.861<br />
femele total însămânţate, a fost de 763.082 doze, respectiv 1,04 doze pe IA-<br />
TOTAL (se împarte numărul de doze consumate la numărul total de femele<br />
însămânţate).<br />
7. Considerând că preţul unei doze de m.s.c. estimate de dumneavoastră este<br />
cel real, respectiv 3,5 Euro pe doză, dacă înmulţim numărul de doze consumate<br />
la preţul pe doză, rezultă o valoare a m.s.c-ului consumat de 2.670.786 euro.<br />
8. Valoarea cifrei de afaceri a companiilor importatoare şi producătoare de<br />
m.s.c., active pe piaţa din România în anul 2010, cca 2.800.000 euro pe care<br />
a-ţi stipulat-o în material, este aproximativ egală cu valoarea m.s.c.-ului consumat<br />
la însămânţări.<br />
În speranţa că precizările noastre vă vor fi de ajutor în publicarea articolului pe<br />
care vi l-aţi propus, articol ce se doreşte a informa corect opinia publică cu date<br />
reale, vă asigurăm de întreaga noastră comunicare şi colaborare pe viitor.<br />
Cu stimă,<br />
Dr. Peter Tamas NAGY<br />
DIRECTOR GENERAL ADJ.<br />
French TOP<br />
Voltra (205 ISU), fi ica taurului O-Man,<br />
crescută în ferma Gaec Barberie<br />
continuă să fi e vaca Holstein cu cel mai<br />
bun index din Franţa iar animalele<br />
provenite din ea se vând cu sume<br />
incredibil de mari după efecturea<br />
testelor genomice. Numărul 2 în<br />
index-ul francez este fi ica taurului<br />
Shottle, vaca Adelaide exploatată în<br />
ferma Gaec Valton. În Franţa, cele mai<br />
scump vândute viţele, după efectuarea<br />
testelor genomice, provin din taurul<br />
Man-O-Man. Conform asociaţiei Prime<br />
Holstein taurii Bolton, Shottle şi<br />
O-Man (msc convenţional) precum şi<br />
Planet Man-O-Man (msc genomic)<br />
şi DT Benito continuă să fi e cei mai<br />
importanţi tauri importaţi.<br />
Olanda Cu 61.000 I.A. (prima<br />
însămânţare), taurul Impuls, fi ul al lui<br />
O-Man, este cel mai utilizat taur din<br />
Olanda în ultimele luni.<br />
Cel de al 9-lea milionar<br />
La fi nele lunii octombrie, compania<br />
olandeză CRV a celebrat înregistrarea<br />
celui de al 9-lea taur milionar din<br />
portofoliul său. Provenit din Jocko şi<br />
din familia Art-Acres Tex taurul Delta<br />
Paramount a depăşit cel de al 10-le<br />
an de viaţă. În ultimele luni el a fost<br />
cel mai bine vândut taur CRV la nivel<br />
internaţional fi ind vândut în peste 50<br />
de ţări şi având în proof-ul său peste<br />
19.000 fi ice.<br />
Sursa: www.holsteininternational.com<br />
decembrie 2011 bovismagazin 15
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
La începutul lunii noiembrie echipa Limagrain România a organizat în nordul capitalei un seminar care a avut drept scop lansarea programului LG Nutriţie<br />
Animală. Evenimentul, realiazat în colaborare cu companiile Guypmarc’h România, MSD / Intervet România şi BASF, s-a bucurat de un real interes din partea<br />
fermierilor crescători de taurine care au onorat într-un număr mare invitaţia organizatorilor.<br />
Bruno Pouzet Alina Creţu Pierre Jarreau<br />
Philippi Riedweg<br />
LG Nutriţie Animală<br />
Se spune că o întrebare conţine<br />
pe jumătate răspunsul în ea. Iar<br />
dacă răspunsul vine de la persoana<br />
potrivită, soluţiile găsite vor fi<br />
dintre cele mai bune. La seminarul<br />
Limagrain orice întrebare<br />
din sală primea răspunsuri şi<br />
sfaturi utile de la o serie de<br />
specialişti internaţionali din<br />
echipa Limagrain profi laţi pe<br />
producţia de porumb siloz şi în<br />
furajarea taurinelor.<br />
Evenimentul a adunat peste 50<br />
dintre cei mai infl uenţi crescători<br />
de taurine din România şi tehnicieni<br />
din ferme.<br />
“Europa este pentru Limagrain<br />
cea mai importantă piaţă...“ aşa<br />
şi-a început discursul domnul<br />
Philippe Riedweg, managerul<br />
Limagrain Central Europe.<br />
“Pentru noi România este o<br />
ţară strategică din perspectiva<br />
producţiei de lapte. Am analizat<br />
acest lucru şi din perspectiva<br />
numelor mari la nivel european,<br />
precum Danone, care şi-au<br />
dezvoltat activitatea aici. Nu<br />
mică mi-a fost mirarea când<br />
am mâncat în Croaţia iaurturi<br />
produse în România.“<br />
Bruno Pouzet, European Marketing<br />
Manager Field Seed Division,<br />
a luat de asemenea cuvântul.<br />
“LG este cea mai importantă<br />
marcă Limagrain. Este o marcă<br />
tradiţională creată de către<br />
fermieri, special pentru fermieri<br />
şi pentru nevoile lor. [...]<br />
Analizând o listă a celor mai<br />
importanţi procesatori din lume<br />
observăm că majoritatea se afl ă<br />
în Europa ceea ce dovedeşte că<br />
există şi va exista un necesar<br />
mare de lapte materie primă<br />
pentru prelucrare. Dacă în Noua<br />
Zeelandă şi în Irlanda se produce<br />
foarte mult lapte utilizând<br />
ca furaj iarba păscută pe păşune,<br />
în ţările europene laptele se produce<br />
cu nutreţ conservat, adică<br />
în majoritate cu porumb siloz.<br />
Am făcut un studiu la nivelul întregii<br />
Europe în care am întrebat<br />
crescătorii de vaci cu lapte care<br />
le sunt criteriile după care se<br />
ghidează atunci când stabilesc<br />
hibrizii de porumb siloz pe care<br />
îi folosesc. Bineînţeles că cel mai<br />
important criteriu a fost randamentul,<br />
adică producţia la<br />
hectar, dar acesta a fost secon-<br />
dat de digestibilitate şi valoare<br />
nutritivă superioară. Ceea ce au<br />
transmis toţi fermierii a fost că<br />
importat pentru ei este să aibă<br />
cât mai mult lapte şi nu cât mai<br />
mult porumb recoltat. Astfel, de<br />
mai bine de 30 ani încercăm să<br />
ameliorăm calitatea porumbului<br />
siloz şi ne-am creat o întreagă<br />
bază tehnică prin care putem<br />
testa calitatea porumbului siloz<br />
chiar înainte ca acesta să fi e<br />
recoltat; de asemenea putem<br />
standardiza calitatea porumbului<br />
siloz din perspectiva: peretelui<br />
celular dar şi a amidonului.<br />
Aceste două componente,<br />
extrem de importante pentru<br />
producţia de energie a porumbului<br />
siloz, sunt standardizate<br />
doar de către Limagrain. Testele<br />
de laborator, pe care le-am<br />
realizat, sunt foarte importante<br />
însă rezultatele din fermele de<br />
vaci sunt pe departe cele mai<br />
importante. Astfel, am realizat<br />
mai multe studii atât în fermele<br />
experimentale cât şi în fermele<br />
comerciale. Deci, sistemele de<br />
verifi care a calităţii hibrizilor<br />
este complexă pentru a putea<br />
oferi garanţii precise.”... a concluzionat<br />
domnul Bruno Pouzet.<br />
Importante referiri au fost făcute<br />
de către specialiştii Limagrain<br />
şi la digestibilitatea porumbului<br />
siloz, care la o creştere de doar<br />
un procent determină creşterea<br />
cu până la 0,43kg de lapte per<br />
animal zilnic. Ceea ce au dorit<br />
să sublinieze membrii echipei<br />
tehnice Limagrain este că preocuparea<br />
lor a fost orientată către<br />
crearea unor hibrizi de porumb<br />
siloz care să aibă atât un randament<br />
bun, rezistenţă la cădere,<br />
precocitate, conţinut bun de<br />
amidon dar şi conţinut mare de<br />
fi bre uşor digestibile.<br />
Recomandările specialiştilor<br />
Limagrain sunt acelea de a testa<br />
trei hibrizi de porumb siloz: LG<br />
32.52, LG 34.90 şi Janette. Astfel,<br />
LG 32.52 - este un hibrid triliniar<br />
de tip semidentat care face parte<br />
din grupa de precocitate FAO<br />
250-260 pentru producţia de boabe,<br />
iar pentru producţia de siloz<br />
din grupa FAO 250. Hibridul LG<br />
32.25 prezintă o vigoare bună la<br />
pornirea în vegetaţie, o rezistenţă<br />
16 bovismagazin decembrie 2011
Mărimea efectivului<br />
bună la cădere, toleranţă<br />
excelentă la Fusarium, dar şi<br />
un stay green foarte bun.<br />
LG 34.90 - este un hibrid simplu,<br />
dentat care face parte din<br />
grupa de precocitate FAO<br />
490, iar MMB este de 380<br />
g. Hibridul are un potenţial<br />
excepţional în boabe şi o<br />
calitate excelentă a silozului.<br />
Raportul între potenţialul de<br />
Producţia de lapte - kg/vacă<br />
boabe şi precocitate este unul<br />
foarte bun. Are o toleranţă<br />
crescută la bolile specifi ce<br />
porumbului şi un comportament<br />
erect în condiţii de<br />
stres hidric şi/sau termic.<br />
Janett - este un hibrid dentat,<br />
din grupa de precocitate FAO<br />
550, cu ştiuleţi mari, uniformi<br />
cu o calitate deosebită a boabelor.<br />
Prezintă o toleranţă<br />
Tipuri de furajare<br />
preponderent păşune<br />
preponderent furaj<br />
conservat / siloz<br />
bună la boli (precum Ustilago)<br />
şi un stay green foarte<br />
bun. Are un potenţial de<br />
producţie în boabe bun, cu o<br />
umiditate corectă la recoltare.<br />
Totodată, are un aspect deosebit<br />
pentru siloz, în sensul<br />
că plantele sunt înalte, bine<br />
dezvoltate şi cu un volum<br />
foliar important.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Concursul Naţional de Holstein din Belgia<br />
Betty de Blier, fi ică a taurului Goldwyn (vezi foto sus)<br />
deţinută de către Patrick van Hoof şi Boonen Linda, a<br />
câştigat Concursul Naţional de Holstein al Belgiei organizat<br />
la Bruxelles.<br />
Goldwyn „domneşte” şi va continua să<br />
domnească în topurile din Italia; unii dintre<br />
fi ii săi dominând listele, iar top-3 este complet format din fi<br />
ai lui. Astfel, taurul Wyman continuă să deţină supremaţia,<br />
taurul Sparkling urcă pe locul 2, iar Artes completează top-3.<br />
După ultimele evaluări taurul Goldsun a urcat la 4,15 type şi<br />
ocupă locul 6.<br />
Sursa: www.holsteininternational.com<br />
Un sondaj realizat în 10 ferme mari din<br />
România, care exploatează însumat peste<br />
6000 capete au arătat că managerii vor pune<br />
accentul în anul 2012 pe: 53,5% producţie,<br />
19% sănătate şi 27,5% conformaţie.<br />
decembrie 2011 bovismagazin 17
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Nu cred că există un profi<br />
l anume al partenerului<br />
fi ecărui furnizor de genetică<br />
din România. Fermierii aleg să<br />
meargă acolo unde ştiu că vor<br />
primi exact ceea ce aşteaptă de<br />
la ferma lor, în condiţii de profesionalism.<br />
Alta Genetics, unul dintre cei<br />
mai importanţi furnizori de<br />
genetică din lume a organizat<br />
în luna octombrie un eveniment<br />
care a avut la bază ideea:<br />
“Seeing is believing”, adică vei<br />
Showcase 2011, New Y<br />
19-21 octombrie 2011<br />
crede după ce vei vedea.<br />
Acest concept a fost lansat<br />
de Alta Genetics în urmă<br />
cu 10 ani, atunci când a fost<br />
lansat programul de testare al<br />
descendenţilor Alta Advantage,<br />
şi se fundamentează în<br />
jurul unor vizite de lucru în 8<br />
ferme etalon pentru companie<br />
din statul New York. La această<br />
ediţie au participat peste 300<br />
de fermieri şi reprezentanţi<br />
comerciali Alta din întreaga<br />
lume. Acest grup imens de<br />
invitaţi a călătorit pe parcursul<br />
a 3 zile cu 6 autocare iar<br />
rezultatele au fost cu adevărat<br />
impresionante... câteva sute<br />
de fermieri şi tehnicieni au<br />
putut vedea şi interacţiona cu<br />
fi losofi i specifi ce de creştere a<br />
animalelor din Statele Unite,<br />
cu problemele fermierilor dar<br />
şi cu soluţii tipice pragmatismului<br />
nord american.<br />
Cele 8 ferme au fost:<br />
• McKnight’s River Breeze Dairy<br />
(1080 vaci la muls, mulg de 3<br />
ori, sala de muls 2 x 16, 11.880<br />
litri la 305 zile de lactaţie),<br />
• Adon Farms (1200 vaci la muls,<br />
mulg de 3 ori, 12.600 litri la 305<br />
zile de lactaţie),<br />
• Stauff er Farms (1450 vaci la<br />
muls, mulg de 3 ori, 13.100 litri<br />
la 305 zile de lactaţie, rata<br />
gestaţiei 20%),<br />
• Venture Farms (805 vaci la<br />
muls, mulg de 3 ori, sala de<br />
muls 2 x 10, 12.700 litri la 305<br />
zile de lactaţie, rata gestaţiei<br />
25%),<br />
Echipa care a participat la Showcase 2011, New York, 19-21 octombrie 2011 a fost formată din:<br />
ing. Paul Vlad (UnicProdCom), ing. George Cireaşă (Alta România), dr. Vasile Pachiţanu (Alta<br />
România), ing. Bacalu Petrică (Fraher) şi ec. Arhip Vasile (Agrimat Matca).<br />
18 bovismagazin decembrie 2011
ork,<br />
• Beck Farms (1200 vaci la muls,<br />
mulg de 3 ori, 13.631 litri la 305<br />
zile de lactaţie, rata gestaţiei<br />
28%),<br />
• Twin Birch Dairy (1150 vaci<br />
la muls, mulg de 3 ori, 12.800<br />
litri la 305 zile de lactaţie, rata<br />
gestaţiei 22%),<br />
• Bergen Farms (2300 vaci la<br />
muls, mulg de 3 ori, rotolactor<br />
cu 50 posturi, 12.530 litri la 305<br />
zile de lactaţie, rata gestaţiei<br />
27%),<br />
• Sunnyside Dairy (3300 vaci<br />
la muls, mulg de 3 ori, 12.970<br />
litri la 305 zile de lactaţie, rata<br />
gestaţiei 22%).<br />
Având în vedere cantitatea<br />
mare de informaţie pe care am<br />
reuşit să o strângem pentru<br />
dumneavoastră în următoarele<br />
numere ale revistei vă vom<br />
prezenta în detaliu fi ecare<br />
fermă dar şi interviuri cu<br />
fermieri din alte ţări. În acest<br />
număr va fi o descriere a fermei<br />
Bergen Farms.<br />
de lapte este la acelaşi nivel?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Este într-o evoluţie care<br />
ne mulţumeşte deşi, mai sunt<br />
foarte multe de făcut. În general,<br />
producţia de lapte provine de la<br />
fermierii mai mici, cu un număr<br />
mediu de 50 animale. Cea mai<br />
mare fermă are mai puţin de<br />
3.000 de vaci şi avem trei ferme<br />
cu peste 2.000 de vaci la muls.<br />
Brazilia produce în jur de 30 de<br />
miliarde de litri anual.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care sunt cele<br />
mai mari fabrici de procesare a<br />
laptelui din Brazilia?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Sunt trei fabrici mari:<br />
Nestle, Danone şi Lactius Brazil.<br />
Această companie este nou<br />
formată ca urmare a fuziunii a<br />
doi procesatori locali.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cine face analizele<br />
laptelui conform cărora se<br />
plăteşte?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Fabricile fac aceste analize. De<br />
multe ori au fost probleme,<br />
fermierii fi ind nemulţumţi de<br />
rezultate însă treptat au apărut<br />
laboratoare independente, serioase,<br />
iar excesele au dispărut.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Fermierii sunt<br />
organizaţi în cooperative?<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Brazilia, pe cât de departe de România din<br />
punct de vedere al distanţei, pe atât de<br />
aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui<br />
interviu cu Heverardo Rezende de Carvalho, director Alta Brazilia<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Brazilia are un total de<br />
aproximativ 85 de milioane de<br />
vaci crescute pentru carne şi<br />
22 de milioane de vaci crescute<br />
pentru lapte. Cea mai populară<br />
rasă pentru producţia de carne<br />
este Zebu sau metişi de Zebu cu<br />
rase de carne europene, însă în<br />
general producţia de carne se<br />
bazează în Brazilia pe această<br />
rasă. Pentru producţia de lapte<br />
sunt folosite, în proporţie de<br />
peste 80%, rase locale specializate<br />
în producţia de lapte şi<br />
ameliorate cu Holstein şi doar<br />
20% Holstein în rasă curată.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Cum este<br />
organizată producţia de carne<br />
de vită, fermierii brazilieni sunt<br />
grupaţi în organizaţii profesionale<br />
sau grupuri mari sau<br />
în ferme mici? Există abatoare<br />
private sau deţinute de grupuri<br />
fi nanciare?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Avem ferme destul de mari<br />
de vite în Brazilia; de exemplu,<br />
avem un grup care are mai<br />
mult de 600.000 de capete. Cel<br />
mai mare abator de vite este de<br />
asemnea în Brazilia, iar primii<br />
trei operatori din acest domeniu<br />
sacrifi că aproximativ 50% dintre<br />
vitele din ţară. Din câte ştiu,<br />
Brazilia produce mai mult de 8<br />
milioane tone pe an. Exportam<br />
aproximativ 2,5 milioane tone<br />
de carcasă congelată din acest<br />
total iar restul este distribuit local.<br />
Suntem cam cei mai mari<br />
exportatori de carne din lume;<br />
exportăm foarte mult către<br />
Rusia unde trimitem în jur de<br />
600.000 tone/an.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Piaţa producţiei<br />
Cum este colectat laptele de la<br />
fermele mici?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Da, există cooperative<br />
dar infl uenţa lor în piaţă este în<br />
scădere. Companiile de procesare<br />
au foarte multe camioane<br />
care colectează laptele. Din<br />
păcate puterea contractelor este<br />
din ce în ce mai des luată în<br />
derâdere de către procesatorii<br />
de la noi pentru că au fost foarte<br />
multe cazuri în care fermierii<br />
au livrat cantităţi mari de lapte<br />
iar banii au venit cu foarte mari<br />
întârzieri.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: În Brazilia câte<br />
luni pe an poate un fermier să<br />
îşi ţină vacile pe păşune?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
În mod normal avem vaci la<br />
păscut tot timpul anului, deci<br />
costul producţiei de lapte nu<br />
este foarte mare însă<br />
asta doar când este<br />
un an bun din punct<br />
de vedere al temperaturilorpentru<br />
că umiditate<br />
avem<br />
tot timpul<br />
anului;<br />
când sunt<br />
în grajd costurile<br />
cresc.<br />
Avem şi câte-<br />
decembrie 2011 bovismagazin 19
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
va ferme specializate care ţin<br />
vacile doar în grajd; acelea produc<br />
cel mai scump lapte însă<br />
şi cel mai mult. Dar, aşa cum<br />
spuneam totul este în schimbare<br />
şi ne îndreptăm către cât<br />
mai multe ferme specializate<br />
pentru producţia de lapte.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este cea<br />
mai mare fermă cu vaci Holstein<br />
cu care Alta Brazilia lucrează?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Este o fermă din centrul ţării<br />
care are puţin peste 2.000 capete<br />
şi care are o producţie de aproximativ<br />
30 litri. La ferma aceasta,<br />
există un lot de 300 de vaci<br />
care ajung la 40 de litri. Această<br />
fermă este una dintre cele mai<br />
progresive din ţară. De foarte<br />
mult timp reuşeşte să îşi negocieze<br />
foarte bine preţul la lapte<br />
cu procesatorii cu care lucrează.<br />
Astăzi, în Brazilia preţul me-<br />
diu per litru de lapte este de<br />
0,55 dolari americani (cca 1,8<br />
ron), dar producătorii mai mari<br />
primesc până la 0,65 dolari.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Consideraţi<br />
că autorităţile braziliene<br />
protejează această industrie?<br />
Sunt greu de accesat creditele<br />
bancare şi consideraţi că este<br />
costisitor să obţii şi să rambursezi<br />
un credit ca fermier?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Nu, categoric nu există un sprijin,<br />
ca să nu mai vorbim despre<br />
protecţie. Avem bariere dar nu<br />
îndeajuns de difi cile încât să nu<br />
putem produce sau să ajungem<br />
să importăm mai mult decât<br />
exportăm. În mod normal fermierii<br />
brazilieni nu prea mai iau<br />
bani de la bănci. Dar, atunci când<br />
o fac dobânda este de aproximativ<br />
8% pe an. Fermele mici şi mijlocii<br />
benefi ciază de foarte multe<br />
programe de sprijin din partea<br />
statului, însă în ultimii ani nu sau<br />
observat evoluţii incredibile.<br />
Fermierii mari funcţionează,<br />
din perspectiva autorităţilor,<br />
asemeni unor companii gigant<br />
care îşi pot asuma conjunctura<br />
pieţei, dobânzile şi impozitele<br />
mari. Nu vreau să comentez<br />
această situaţie însă de foarte<br />
multe ori s-a dovedit că nu este<br />
corectă.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Puteţi să ne<br />
daţi câteva detalii despre piaţa<br />
m.s.c.-ului din Brazilia?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Avem o piaţă a spermei în<br />
evoluţie pozitivă. Nu este încă<br />
o piaţă matură însă semnele<br />
sunt positive. De exemplu, Alta<br />
Genetics a vândut în Brazilia, în<br />
anul 2010, aproximativ 10,5 milioane<br />
de doze dintre care 60%<br />
pentru producţia de carne şi<br />
40% pentru producţia de lapte.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Câte centre de<br />
tauri sunt în Brazilia?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Centre de colectare a spermei<br />
sunt 7, iar Alta Genetics îl deţine<br />
pe cel mai mare care are o capacitate<br />
de 234 de tauri; apreciem<br />
că avem 26,5% din cota de piaţă.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Referitor la rasa<br />
Holstein, Alta Brazilia importă<br />
anumiţi tauri din portofoliul<br />
internaţional al companiei?<br />
Care sunt cei mai importanţi<br />
tauri pe care îi comercializaţi?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Da, sigur, importăm în jur de<br />
600.000 unităţi pe an, dar vindem<br />
în general pentru metisări…<br />
peste 80% aşa cum am spus.<br />
Piaţa infl uenţează aceste vânzări<br />
foarte mult; ce tauri sau ce linii<br />
devin de actualitate sunt stabilite<br />
exclusiv de către fermierii<br />
parteneri nouă.<br />
Taurii Alta cei mai populari în<br />
Brazilia sunt AltaWILDMAN,<br />
AltaBAXTER, AltaJAYZ, AltaSPARTA,<br />
AltaTOYOTA sau<br />
AltaIOTA...<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Există în Brazilia<br />
o asociaţie de rasă pentru<br />
Holstein şi un Index al acestei<br />
rase?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Da, există o asociaţie de rasă<br />
însă până în acest moment nu<br />
a fost elaborat un Proof. Există<br />
index-uri pentru alte rase locale<br />
însă pentru Holstein încă nu.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Brazilia este o<br />
piaţă atractivă pentru companiile<br />
furnizoare de m.s.c.?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Da, toate companiile de talie<br />
internaţională vând spermă în<br />
Brazilia. Foarte important de<br />
reţinut este faptul că doar 90%<br />
dintre vacile din Brazilia sunt<br />
I.A.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Pentru un fermier<br />
brazilian mediu, preţul de<br />
10-20 de dolari per doza de m.s.c.<br />
este un preţ mare sau mic? Este<br />
preţul o problemă?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Nu, nu este pretul o problemă.<br />
Sectorul producţiei de lapte<br />
este în creştere în Brazilia şi în<br />
ultimii doi ani fermierii au făcut<br />
bani iar acum îşi permit să se<br />
gândească serios la genetică.<br />
<strong>BOVISmagazin</strong>: Care este<br />
viitorul, în Brazilia, pentru o<br />
companie care produce şi vinde<br />
m.s.c. precum Alta?<br />
Heverardo Rezende de Carvalho:<br />
Strategia noastră este să ne<br />
dezvoltăm tot timpul. Am început<br />
cu un mic centru în 2005,<br />
atunci aveam 111 tauri iar astăzi<br />
avem 234 şi vom vinde în 2011<br />
peste 3 milioane de doze. Anul<br />
viitor vom aveam 300. Ideea<br />
noastră este să dublăm vânzările<br />
în maxim 5 ani. Importul de<br />
m.s.c. Alta va creşte de asemenea<br />
deoarece importam foarte<br />
mult din Europa, SUA, Canada<br />
şi Argentina. Vom continua să şi<br />
exportăm însă cel mai mult tot<br />
în America de Sud în ţări precum<br />
Paraguay, Columbia, Venezuela<br />
sau Bolivia.<br />
20 bovismagazin decembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 21
holsteinromagazin<br />
Bergen Farms<br />
Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, la aproximativ 420 km nord<br />
vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de la<br />
150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această<br />
fermă este de peste 2300 capete.<br />
Dezvoltarea fermei s-a realizat mai ales în ultimii ani şi doar atunci când în interior<br />
au existat sufi cient de multe resurse pentru a construi noi adăposturi şi pentru a<br />
înlocui cu un număr mai mare de junici.<br />
Cele mai recente investiţii<br />
făcute de fraţii Bergen au constat<br />
în instalarea unei noi săli<br />
de muls (un rotolactor Westfalia<br />
Surge cu 50 locuri) în anul<br />
2010, construcţia unui adăpost<br />
destinat vacilor în tranziţie<br />
(2009) şi un alt adăpost pentru<br />
viţele (2009). În paralel, au<br />
fost dezvoltate alte două ferme<br />
surori care sunt însă cu efective<br />
mai mici. Este vorba despre o<br />
fermă în localitatea Glenview,<br />
achiziţionată în anul 2006, cu<br />
un efectiv de 630 vaci la muls<br />
şi cea de a treia în localitatea<br />
Westcover cu un efectiv de 170<br />
vaci la muls. Cele 3 ferme deţin<br />
o suprafaţă de 5.000 acri (cca.<br />
2.000 ha) care sunt cultivate cu<br />
porumb siloz şi lucernă.<br />
În fermele Bergen lucrează<br />
29 de muncitori, majoritatea<br />
(21) proveniţi din Mexic, iar<br />
în ferma vegetală sunt aproximativ<br />
20. Dintre cei din ferma<br />
zootehnică 17 sunt direct<br />
implicaţi în activitatea sălii de<br />
muls, mulgându-se de 3 ori zilnic.<br />
Media producţiei de lapte<br />
per fermă este de peste 37,5 litri/animal<br />
muls.<br />
“Când am început eu să mă ocup<br />
de ferma din Watkins Glen,<br />
acum 12 ani, aveam 300 de vaci<br />
la muls… deci ce puteam face?<br />
Mă ocupam de vaci toată ziua,<br />
iar când ai doar 300 trebuie să<br />
te ocupi de tot. Sunt convins<br />
că fi ecare fermier este într-un<br />
anumit proces de tranziţie al<br />
fermei sale însă principalul lucru<br />
care cred că trebuie făcut<br />
22 holsteinromagazin<br />
este să te adaptezi şi să faci faţă<br />
schimbărilor. De exemplu, la<br />
300 de vaci faci tu singur totul,<br />
la 750 de vaci poţi să faci<br />
aproape totul… iar la 1.000 de<br />
vaci, la naiba, chiar trebuie să<br />
te specializezi. Astfel, rolul meu<br />
s-a schimbat de la manager de<br />
vaci la manager al oamenilor<br />
cu care trebuie să<br />
îmi fac treburile<br />
în fermă. În mo-<br />
Jim Bergen Mike Bergen<br />
decembrie 2011
decembrie 2011<br />
holsteinromagazin<br />
holsteinromagazin<br />
23
fotografi i <strong>BOVISmagazin</strong><br />
holsteinromagazin<br />
24 holsteinromagazin<br />
mentul de faţă avem în toate<br />
cele 3 ferme 2.700 de vaci care<br />
dau lapte şi aproximativ 2.300<br />
capete tineret, deci un total rotunjit<br />
de 5.000 de animale. Eu<br />
nu pot face totul singur, aşa cum<br />
puteam când aveam 300 de vaci,<br />
dar pot angaja oameni care pot<br />
face asta pentru mine. Un lucru<br />
pe care l-am învăţat, deşi o să vi<br />
se pară ceva mărunt ceea ce vă<br />
voi spune, este probabil cel mai<br />
important lucru pentru mine:<br />
am învăţat să spun mulţumesc<br />
şi să apreciez oamenii cu care<br />
lucrez. Contează ca atunci când<br />
ai angajaţi ei să fi e mulţumiţi,<br />
să vorbescă despre tine ca<br />
un angajator care îi salută, îi<br />
respectă şi nu îi tratează ca pe<br />
nişte obiecte. Astfel, pe măsură<br />
ce intervin schimbările şi aveţi<br />
nevoie de mai mulţi oameni<br />
cred că nu ar trebui să uitaţi<br />
să fi ţi recunoscători pentru<br />
munca lor, bineînţeles dacă<br />
este cazul, şi să le mulţumiţi<br />
la sfârşitul zilei atunci când îţi<br />
termină treaba.<br />
Ocupându-mă exclusiv de<br />
fermă mă întrebam în urmă<br />
cu câţiva ani… cum poţi trece<br />
de la vaci la oameni? Să ştiţi că<br />
nu mi s-a întâmplat totul peste<br />
noapte. A trebuit să depun efort,<br />
sa-mi impun să fi u mai calm<br />
atunci când explic oamenilor<br />
ce-mi doresc. Am participat la<br />
anumite cursuri pentru acest<br />
fel de comunicare pentru că<br />
modul în care discuţi cu proprii<br />
angajaţi se deprinde dacă<br />
nu eşti un comunicator înăscut.<br />
Mulţi dintre noi ar prefera să<br />
lucreze printre vaci sau să opereze<br />
pe un tractor, orice numai<br />
să nu explice oamenilor, însă<br />
dacă ferma voastra a crescut,<br />
la fel ca a noastră trebuie să te<br />
schimbi tu, odată cu priorităţile<br />
tale. Un fermier progresiv este<br />
întotdeauna în schimbare şi<br />
în dezvoltare. Eu fost nevoit să<br />
învăţ să comunic cu oamenii<br />
şi chiar să învăţ limba spaniolă,<br />
doarece am angajat 21 de persoane<br />
din Mexic.<br />
În momentul de faţă cea mai<br />
mare provocare pentru noi este<br />
să avem destulă hrană şi mai<br />
ales apă pentru vaci. Avem 5000<br />
decembrie 2011
de vaci, iar zona aceasta, nu ştiu<br />
dacă ştiţi, este cea mai uscată<br />
regiune din statul New York.<br />
Vreme de câţiva ani buni am<br />
fost la limită cu provizia de apă.<br />
Anul acesta a fost bun , avem<br />
decembrie 2011<br />
destulă apă însă dacă vrem să<br />
ne dezvoltăm va trebui să fi e în<br />
altă locaţie.” a precizat Jim Bergen<br />
unul dintre acţionari.<br />
Criss Ford, managerul sectorului<br />
de reproducţie a făcut la<br />
rândul său o serie de precizări.<br />
Astfel... “după cum se observă<br />
fi ecare animal are pedometru<br />
şi îi monitorizăm activitatea<br />
din sala de muls. În această<br />
perioadă avem o rată a gestaţiei<br />
holsteinromagazin<br />
(ATENŢIE a nu se confunda<br />
cu rata de concepţie!!!) de<br />
aproxi-mativ 26,5%. Suntem<br />
într-o revenire uşoară de un<br />
procent după ce în lunile iulie<br />
şi august am avut probleme cu<br />
de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii<br />
performanţei în creşterea taurinelor<br />
HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA<br />
distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia<br />
• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente<br />
proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) •<br />
înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie<br />
Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841<br />
holsteinromagazin<br />
Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877<br />
25
holsteinromagazin<br />
temperaturile foarte ridicate.<br />
Avem un protocol de sincronizare<br />
a estrului înainte de IA care<br />
are la bază trecerea vacii prin<br />
OvSynch - ReSynch (întrebaţivă<br />
medicul veterinar despre<br />
aceste tehnici). Săptămânal<br />
avem câte trei zile în care facem<br />
IA. Facem de asemenea test<br />
cu ultrasunet în fi ecare zi de<br />
miercuri şi verifi căm instalarea<br />
gestaţiei între zilele 31 şi 37.<br />
Am folosit înainte testele rapide<br />
de sânge, însă toate verifi cările<br />
noastre sunt făcute acum doar<br />
cu ajutorul ecografului. O<br />
singură dată, acum cîteva luni,<br />
am folosit testele de sânge a fost<br />
atunci când veterinarul nostru<br />
a plecat şi am fost nevoiţi să<br />
facem lucrul acesta în lipsa lui.<br />
Dacă ar fi să compar metodele<br />
de OvSynch existente aş putea<br />
spune cu toată deschiderea<br />
că prefer OvSynch-ul clasic<br />
deşi PreSynch-ul poate fi la fel<br />
de efi cient. Cu privire la programele<br />
genetice pot spune că<br />
suntem de 4 ani parte a pro-<br />
26 holsteinromagazin<br />
gramul AltaAdvantage şi folosim<br />
conform soft ului taurii<br />
genomici din grupele GStar şi<br />
FutureStar. Accentul a fost pus<br />
pe ameliorarea unor caractere<br />
precum numărul de celule<br />
somatice, viaţa productivă şi<br />
picioare. Ceea ce obişnuiesc<br />
să fac este să utilizez aproximativ<br />
12 tauri pentru vaci şi<br />
suplimentar 9 tauri doar pentru<br />
viţele. În momentul de faţă<br />
am început să folosesc pentru<br />
viţele taurii AltaIOTA şi AltaR2,<br />
iar pentru vaci folosesc din<br />
lista GStar tauri ca AltaCAL-<br />
IBER, AltaEXACTER sau AltaLINKEN.<br />
Nu am un buget în<br />
ceea ce priveşte activitatea de<br />
reproducţie. Pentru noi aceasta<br />
este considerată o investiţie şi<br />
nu o cheltuială.<br />
La întrebarea câte doze folosesc<br />
pentru o gestaţie la vaci şi la<br />
viţele chiar nu ştiu să vă spun<br />
însă va garantez că nu este un<br />
număr magic. Folosim destul<br />
de multe doze însă atât timp cât<br />
avem o rată a gestaţiei de aproxi-<br />
Aşternutul animalelor este format din saltele. Peste acestea fermierii Bergen<br />
au luat decizia să împrăştie un amestec format din resturi de la măcinarea<br />
plăcilor de rigips. Acestea sunt procurate de la o fabrică din vecinătate şi sunt<br />
rebuturile din procesul tehnologic. Tocarea şi împrăştierea se face cu ajutorul<br />
unui echipament tractat similar cu o remorcă tehnologică în intervalul de<br />
timp ăn care vacile sunt la muls. Această soluţie de aşternut creşte gradul de<br />
confort al animalelor şi reduce mult umiditatea.<br />
mativ 27% suntem mulţumiţi.<br />
În adăpostul viţelelor este<br />
adevărat că avem un taur însă<br />
acesta este folosit în cazuri extreme,<br />
aşa cum se întâmplă în<br />
toate fermele din Statele Unite.<br />
Pentru viţele folosim 1,9 doze<br />
per gestaţie.<br />
Durata vieţii productive este<br />
în acest an de 2,6 lactaţii şi este<br />
într-o uşoară creştere datorită<br />
faptului că efectivul de animale<br />
este stabil de ceva timp şi<br />
am reuşit să îl controlăm mai<br />
bine. Intervalul dintre fătări<br />
este de 13,1 luni iar vârsta la<br />
prima lactaţie este în jur de 23<br />
luni. Primele monte le facem<br />
viţelelor la vârsta de 390 zile.<br />
Producem între 80 – 82 pounds<br />
per vacă mulsă zilnic (36,24<br />
/ 37,15 litri) însă folosim BST<br />
(Bovine somatotropin / hormonal<br />
de creştere STH destinat<br />
stimulării producţiei de lapte).<br />
Numărul de celule somatice<br />
este constant în jur de 160.000.<br />
O singură dată am avut un<br />
incident neplăcut iar atunci<br />
Chris Ford, responsabil sector repro Bergen<br />
numărul a sărit de 200.000. Reformele<br />
le facem cu precădere<br />
datorită problemelor cronice<br />
ale ugerelor sau ale sferei reproductive,<br />
însă glumind pot<br />
spune că dacă o vacă scade constant<br />
sub 40 pounds (18,12 litri)<br />
ea este într-un real pericol…” a<br />
concluzionat Chris Ford.<br />
Schuyler Madison este un alt<br />
membru al echipei Bergen<br />
Farms el fi ind responsabil<br />
de activitatea din cele două<br />
adăposturi de<br />
viţei şi<br />
decembrie 2011
70<br />
ANI<br />
Lider mondial în geneticã bovinã<br />
www.absglobal.com<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti<br />
Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931<br />
decembrie 2011 bovismagazin 27
holsteinromagazin<br />
28 holsteinromagazin<br />
Celulele de siloz sunt în imediata vecinătate<br />
a fermei. Aici sunt stocate materiile prime<br />
recoltate de pe cele 2.000 ha.<br />
de adapostul viţelelor.<br />
„În aceste două adăposturi de<br />
viţei reuşim să cazăm aproximativ<br />
195 capete. Ei sunt fătaţi<br />
în adăposturile principale, în<br />
zonele special amenajate pentru<br />
fătări, denumite “zona prefresh”<br />
şi ulterior, la 6 ore, sunt<br />
mutaţi în aceste adăposturi. În<br />
primele 3 zile de la fătare le<br />
administrăm: Inforce 3, un vaccin<br />
cu administrare nazală, ce<br />
previne bolile respiratorii; 25<br />
mg de Bo-Se pentru suplimentarea<br />
aportului de vitamine şi<br />
seleniu care se administrează<br />
intramuscular. Dacă au di-<br />
Unul dintre cele două adăposturi în care sunt cazaţi viţeii. În<br />
partea dreaptă se afl ă sistemul de lagune al fermei. Dejecţiile<br />
sunt stocate şi ulterior împrăştiate pe câmp.<br />
aree în general îi tratăm cu<br />
electroliţi pentru hidratare, iar<br />
pentru pneumonie apelăm<br />
la Baytril 100. La vârsta de 6<br />
săptămâni, cu repetare la 8<br />
săptămâni, administrăm vaccinul<br />
BoviShield PF5 L5 pentru<br />
IBR, BVD, PI3 (virusul<br />
parainfl uenţei bovine 3), BSRV<br />
(virusul sinciţial respirator<br />
bovin) şi Leptospira serovaras.<br />
Viţeii din categoria de vârstă 0<br />
– 90 zile sunt hrăniţi cu lapte de<br />
2 ori pe zi, în general la orele<br />
7:00 şi 19:00. După vârsta de<br />
12 săptămâni încetăm să le mai<br />
administrăm lapte. În ceea ce<br />
priveşte furajarea, în urmă cu<br />
4 luni am început să folosim<br />
echipamentul feeder-meter;<br />
până atunci foloseam găleţile,<br />
ceea ce era destul de epuizant<br />
pentru muncitori. Acest echipament<br />
se bazează pe un sistem<br />
de hrănire complet portabil, ce<br />
distribuie furaj şi apă, amestecă<br />
diferitele componente în cazul<br />
unui nutreţ mai complex şi<br />
curaţă hrănitorile. „<br />
decembrie 2011
AltaARMSTEAD<br />
(Blitz x Rudolph x Mascot x Chief Mark)<br />
• Echilibrul perfect între Conformaţie si<br />
caracterele de sănătate,<br />
• Constituție robustă, • Tată de taţi Global.<br />
Pedigree<br />
Tata: Fustead Emory Blitz-ET TV TL EX-92<br />
Mama: Askew Rudolph Amanda-ET<br />
TV VG-86 GMD DOM<br />
3-07 2x 365d 38,400m 3.9% 1507f 3.2% 1247p<br />
TM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN<br />
MM: Diamond-Oak Afton-ET<br />
TL VG-85 GMD DOM<br />
2-08 2x 305d 32,590m 4.5% 1465f 3.8% 1252p<br />
TMM: Singing-Brook N-B Mascot-ET<br />
TV TL TD VG-88<br />
MMM: Diamond-Oak Angel-ET VG-86 GMD DOM<br />
2-11 2x 305d 25,740m 4.2% 1085f 3.1% 798p<br />
TMMM: Walkway Chief Mark TL TD VG-87<br />
MMMM: Fisher-Place M Amanda-ET<br />
EX-94 3E GMD DOM<br />
7-00 2x 365d 37,640m 4.0% 1498f 3.2% 1218p<br />
Recomandări de împerechere<br />
Se recomandă folosirea taurului AltaARM-<br />
STEAD pe fi ice din BW Marshall sau fi ii,<br />
Durham sau fi ii, OMan, Titanic, Goldwyn,<br />
Inquirer şi Igniter.<br />
decembrie 2011<br />
AltaGENESEE<br />
(Jose x Oman x BW Marshall x Patron)<br />
• Profi l excellent de productie<br />
• Valoare NM mare<br />
• Tip functional<br />
Pedigree<br />
Tata: Jose TV TL<br />
Mama: De-Su Oman 6121-ET TL VG-86 GMD<br />
DOM<br />
2-01 3x 365d 34,770m 4.3% 1505f 3.4% 1174p<br />
TM: O-Bee Manfred Justice-ET TR TV TL TD<br />
EX-94<br />
MM: De-Su BW Marshal Georgia-ET TV<br />
EX-90 GMD DOM<br />
5-01 3x 365d 42,490m 3.5% 1503f 2.9% 1253p<br />
TMM: Mara-Thon BW Marshall-ET TV TL<br />
VG-86<br />
MMM: De-Su Patron Gold-ET EX-90 2E<br />
GMD DOM<br />
5-00 3x 365d 44,870m 4.0% 1802f 3.2% 1416p<br />
TMMM: Brabant Star Patron-ET TV TL EX-92<br />
MMMM: Kerndtway Lead Gretchen-ET<br />
VG-87 GMD DOM<br />
5-00 2x 365d 34,730m 3.3% 1139f 3.1% 1067p<br />
Recomandări de împerechere<br />
Se recomandă folosirea programului<br />
AltaMate pentru a putea obtine recomandarea<br />
ideala de imperechere.<br />
AltaR2<br />
(Marion x Ramos x AltaHERSHEL x Decision)<br />
• Soliditate a cracterelor de sănătate,<br />
• Nivel ridicat al producţiei,<br />
• Profi l echilibrat de Conformaţie.<br />
Pedigree<br />
Tata: Veazland Marion-ET TV TL EX-91<br />
Mama: Clear-Echo 822 Ramo 1200-ET<br />
EX-92 DOM<br />
4-04 3x 365d 39,570m 4.5% 1782f 3.2% 1252p<br />
TM: Ramos TV TL<br />
MM: Clear-Echo Hershl D-Rac 822<br />
VG-87 DOM<br />
4-05 3x 365d 40,830m 3.1% 1273f 2.8% 1158p<br />
TMM: Lexvold Luke Hershel-ET TV TL<br />
MMM: Clear-Echo Decisn L-Rac 505<br />
TV VG-86 GMD DOM<br />
5-01 3x 365d 39,390m 3.9% 1528f 3.1% 1232p<br />
TMMM: Pen-Col Decision-ET TV TL GP-83<br />
MMMM: Clear-Echo Lily Rac 264-ET<br />
CV GP-84 DOM<br />
2-11 2x 365d 32,980m 4.3% 1410f 3.4% 1137p<br />
Recomandări de împerechere<br />
Se recomandă folosirea taurului AltaR2 pe<br />
fi ice din Oman si Shottle pentru a creste<br />
productia de lapte, grasime si proteina<br />
dar si pentru ameliorarea caracterelor de<br />
conformatie<br />
holsteinromagazin<br />
AltaBAYSIDE<br />
(Outside x Convincer x Rudolph x AltaLUKE)<br />
• Valoare NM mare,<br />
• Profi l ideal al caracterelor de sanatate,<br />
• Valori excelente pentru Longevitate si<br />
Fertilitatea fi icelor.<br />
Pedigree<br />
Tata: Comestar Outside-ET TV TL EX-95 GM<br />
Mama: R-E-W Con Buff y TV VG-87<br />
2-00 2x 365d 36,970m 4.3% 1591f 3.3% 1210p<br />
TM: Wa-Del Convincer-ET CV TL EX-95<br />
MM: Mayerlane Rud Bubble-ET TV<br />
VG-86 GMD DOM<br />
1-11 2x 365d 35,990m 3.7% 1343f 3.2% 1136p<br />
TMM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN<br />
MMM: Plackes-SVF Luke Betsy-ET<br />
EX-94 2E GMD DOM<br />
7-05 3x 365d 45,210m 3.6% 1616f 3.1% 1392p<br />
TMMM: Norrielake Cleitus Luke-TW<br />
TV TL EX-90<br />
MMMM: Plackes-Svf BS Becky-ET TL<br />
EX-90 DOM<br />
4-08 3x 365d 33,130m 3.6% 1194f 3.0% 1010p<br />
Recomandări de împerechere<br />
Se recomandă folosirea taurului AltaBAY-<br />
SIDE pe liniile AltaAARON, AltaFORMATION,<br />
AltaADAM sau Durham.<br />
holsteinromagazin<br />
29
holsteinromagazin<br />
“Prafuri şi doctorii“ folosite în ferma americană Bergen Farms<br />
30 holsteinromagazin<br />
ReSorb este folosit de către fermierii Bergen Farms<br />
pentru rehidratarea viţeilor. Acest produs cu administrare<br />
orală conţine electroliţii necesari viţeiloc cu diaree.<br />
piatră de var bicarbonat de sodiu sare<br />
lapte praf<br />
bicarbonat de sodiu<br />
decembrie 2011
holsteinromagazin<br />
Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale<br />
şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor<br />
Microorganismele patogenice<br />
si mentinerea un mediu<br />
sanatos in hala de productie<br />
au constituit o provocare perpetua<br />
atat pentru oamenii de<br />
bussiness cat si pentru medicii<br />
veterinari.<br />
Specialistii recomanda utilizarea<br />
unor metode si practice<br />
pentru reducerea cantitatii de<br />
ammoniac in adapost sau in<br />
hala de productie. (Fig. 1 si Fig.<br />
2) In acest fel se reduce riscul<br />
de infectie iar rezistenta ani-<br />
decembrie 2011<br />
malelor se imbunatateste.<br />
De pilda, Stalosan F si-a<br />
dovedit efi cienta atunci cand<br />
s-au putut pastra sub control<br />
cateva boli inclusiv lawsonia,<br />
diareea, salmonela, coccidioza,<br />
boli pulmonare, infl amatia<br />
ugerului, infectii cu salmonella,<br />
pododermatite, etc.<br />
Stalosan F este pe deplin indicat<br />
atunci cand apar primele<br />
semnale privind existenta<br />
bacteriilor, virusurilor, fungilor,<br />
parazitilor, insectelor si<br />
Fig.1 In prezenta amoniacului, 100 g Stalosan F retine 400 g apa<br />
larvelor, hidrogenului sulfurat,<br />
amoniacului si umiditatii in<br />
halele de productie.<br />
Odata cu ultimele cercetari<br />
pentru Stalosan F, s-a reusit<br />
realizarea unui produs extrem<br />
de efi cient in lupta cu E. Coli<br />
( fi g. 3), Salmonella, lawsonia<br />
sau coccidioza ( fi g.4).<br />
Acesta reprezinta o parte din<br />
spectrul patogen pentru care<br />
Stalosan F si a dovedit efi -<br />
cienta.<br />
Multe afectiuni podale au ca re-<br />
Fig. 2 Evaporarea<br />
amoniacului dupa<br />
tratamentul cu<br />
diferite produse<br />
care reduc<br />
eliberarea acestuia.<br />
Studiul include cei<br />
mai efi cienti<br />
inhibitori ai<br />
evaporarii<br />
amoniacului<br />
Dr. Ing. Gianina Costache-Vitfoss Romania<br />
zultat periclitarea ongloanelor,<br />
ceea ce face mult mai usoara<br />
patrunderea bacteriilor. Pentru<br />
tratament, sunt utilizate<br />
adesea produse lichide prin<br />
care animalul calca pentru<br />
imbaierea onglonului. Insa<br />
aceste produse lichide devin<br />
inactive in timp datorita unei<br />
contaminari excesive. Daca se<br />
foloseste Stalosan F dupa imbaiere,<br />
riscul de contaminare<br />
cu patogeni este foarte redus.<br />
Stalosan F mentine onglonul<br />
uscat si reduce crapaturile fi ne<br />
pana la vindecarea acestora,<br />
si astfel patogenii nu gasesc<br />
cale de accest pentru instalare.<br />
Pentru aceasta se recomanda<br />
trecerea printr un strat de 3-5<br />
cm de Stalosan F fi ecarea animal<br />
o data pe saptamana dupa<br />
ce in prealabil onglonul a fost<br />
Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent După utilizarea Stalosan Unguent<br />
Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent După utilizarea Stalosan Unguent<br />
holsteinromagazin<br />
31
holsteinromagazin<br />
Mai jos va prezentam efectul daunator al amoniacului asupra omului si animalelor:<br />
5 ppm Cantitatea minima care se poate identifi ca prin miros<br />
6 ppm Ochii si respiratia incep sa se irite<br />
11 ppm Se reduce productivitatea animalelor<br />
25 ppm Valoarea extrema pentru 8 ore in aceste conditii<br />
35 ppm Valoarea maxima pentru 10 minute in aceste conditii<br />
40 ppm Dureri de cap, greata si pierderea apetitului ( la om )<br />
50 ppm Reducerea drastica a productivitatii / Risc crescut de pneumonie<br />
Deteriorarea severa a sanatatii si risc potential de moarte<br />
100 ppm Stranut, iritarea grava a mucoaselor / Risc sever de piederea a vietii<br />
Bacteria<br />
Aerococcus<br />
Bacillus subtilis<br />
C.pseudotropicalis<br />
Candida parapsilosis<br />
Candida luisitaniae<br />
Candida rogosa<br />
Candida ciferii<br />
Clostridium perfringens<br />
Clostridium tyrobutyricum<br />
Coliforme bacteria<br />
Crypto laurentii<br />
Escherichia coli 0149<br />
Escherichia coli 0157<br />
Escherichia coli<br />
Enterobacter cloacal<br />
Ent. Agglomerans<br />
Fusobacterium necrophorum<br />
Haemophilius<br />
Micrococcus varians<br />
imbaiat in cuva de dezinfectare<br />
(cuva ce poate contine<br />
diferite solutii). In cazul unor<br />
pododermatite mai severe,<br />
dupa curatarea zonei afectate<br />
se recomanda badijonarea cu<br />
Stalosan F. Frecventa depinde<br />
de gravitatea problemei.<br />
Compozitia Stalosan F<br />
• Nu exista ingrediente ’’ active<br />
’’ sau chimice.<br />
• Trei forme de fosfat cu puritate<br />
foarte ridicata – 85%.<br />
• O argila cu structura specifi<br />
ca – 10%.<br />
• O combinatie speciala de<br />
saruri de fi er si cupru – 4%.<br />
• Un ulei esential – 1%.<br />
32 holsteinromagazin<br />
Past mult<br />
Piogenes 195 lunge<br />
Pseudomonas fl ourescens<br />
Pseudomonas paucimoblis<br />
Proteus<br />
Proteus mirabils<br />
Pseudomonas aeruginosa<br />
Rhodotorula slutinis<br />
Saccharomyces cerevisiae<br />
Salmonella<br />
Salmonella dublin<br />
Salmonella typhimurium<br />
S. typhimurium DT 104<br />
Salmonella entritidis<br />
Serratia marcescens<br />
Staphylococcus aureus<br />
Staphylococcus epidermis<br />
Streptococcus uberis<br />
Streptococcus faecalis<br />
Torulopsis candida<br />
Torulopsis maris<br />
Tricho beiselii<br />
Virus<br />
Canine parvovirus<br />
ECBO-Virus<br />
Newcastle Disease Virus<br />
Porcine parvovirus<br />
Reovirus<br />
Vaccinia - Virus<br />
Parasite<br />
E. acervulina<br />
Fly Larvae<br />
Ascaridia galli<br />
Heterakis gallinarium<br />
Capillaria obsignata<br />
Mod de actiune:<br />
• Stalosan F lucreaza ca un absorbant,<br />
atragand o gama larga<br />
de organisme patogenice pe<br />
suprafata lui.<br />
• Stalosan F nu actioneaza ca<br />
un produs chimic si ramane<br />
activ chiar in prezenta dejectiilor<br />
si/sau a paielor.<br />
• Stalosan F poate ramane activ<br />
timp de mai multe zile.<br />
• Stalosan F are o structura ce<br />
ii permite sa actioneze ca un<br />
puternic agent de uscare.<br />
• Stalosan F ’’ retine ’’ moleculele<br />
de amoniac din aer si reduce<br />
emisiile din hale prin inhibarea<br />
activitatii ureazice.<br />
Dozarea Stalosan F:<br />
Doza recomandarta pentru<br />
Stalosan F este 50 g/m 2<br />
Testimoniale<br />
Lars Christiansen, Denmarca<br />
„Utilizez Stalosan Unguent de<br />
cateva luni de zile. Am tratat<br />
ranile de suprafata si cele din<br />
jurul jaretului, cu foarte bune<br />
rezultate. In aproximativ 3 – 5<br />
zile, rana s-a cicratizat. Am<br />
descoperit efi cienta efectiva a<br />
acestui produs si il am tot timpul<br />
in ferma.”<br />
dr. Cristian Stan, Crioti Trade<br />
“Am utilizat Stalosan unguent<br />
pentru ranile de suprafata<br />
cauzate de suprafata rugoasa<br />
a presurile de cauciuc la vaca<br />
in stabulatie libera si deaseamenea<br />
la tratarea unei rani<br />
mai profunda si infectata la<br />
un cal. Rezutatele au venit in<br />
mai putin de 7 zile printr o<br />
cicatrizare foarte rapida. Mi<br />
a usurat munca enorm. Stalosan<br />
F sub forma de pulbere<br />
a fost administrat pe asternutul<br />
50 g/mp. Recomand acest<br />
produs si celorlalti colegi.”<br />
dr. Stroia Costel, Rigasi Trans<br />
“ La castrarea armasarilor aplic<br />
ca tratament pentru cicatrizare<br />
rapida Stalosan F pulbere. Am<br />
folosit ca tratament adjuvant<br />
in pododematite Stalosan Unguent<br />
cu rezultate foarte bune.<br />
Pentru toate tipurile de plagi,<br />
dupa o prealabila curatate si<br />
desinfectare, Stalosanul unguent<br />
este de nelipsit. ”<br />
Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent După utilizarea Stalosan Unguent<br />
decembrie 2011
decembrie 2011<br />
holsteinromagazin<br />
holsteinromagazin<br />
33
holsteinromagazin<br />
Ferma daneză I/S Olesen<br />
Mølgaard... o altă fi losofi e<br />
Proprietarul fermei I/S Olesen<br />
Mølgaard, Jens Bjerg Olesen,<br />
este un senior în vârstă de 62<br />
ani. A trecut prin multe şi a<br />
construit alături de fi ul său,<br />
Ejvind Bjerg Olesen, în vârstă<br />
de 40 ani, o fermă modernă<br />
pentru aproximativ 700 capete.<br />
Ejvind Bjerg Olesen, fi ul,<br />
a cumpărat 50% din fermă în<br />
anul 1997 de la tatăl lui urmând<br />
ca în 2015 să cumpere restul<br />
afacerii. Ferma are un efectiv de<br />
317 capete dintre care 274 vaci<br />
în lactaţie şi 43 în repaus la care<br />
se adaugă 350 capete tineret.<br />
Tăuraşii sunt vânduţi la vârsta<br />
de 2-3 săptămâni.<br />
Mulsul este realizat cu roboţi<br />
de muls Gascoigne Mellote:<br />
34 holsteinromagazin<br />
2 roboţi x 4 posturi (în total<br />
8 posturi). În paralel, se folosesc<br />
4 roboţi Lely (Astonaut)<br />
deoarece nu a fost mulţumit<br />
de calitatea celor de la Gascoigne<br />
Mellote. Pentru viitorul<br />
nu foarte îndepărtat, fermierii<br />
vor achiziţiona un set de 2<br />
noi roboţi Lely. Grajdul nou<br />
(prezentat în fotografi i) a fost<br />
construit în anul 2005, ferma<br />
având un număr de doar 4<br />
salariaţi.<br />
Cota de lapte a fermei I/S<br />
Olesen Mølgaard este de<br />
2.700.000 kg, iar de-a lungul<br />
ultimelor luni calitatea<br />
acestora a fost 4,10% grăsime,<br />
3,45% proteină, iar media NCS<br />
180.000. Laptele este livrat pro-<br />
cesatorului danez Arla.<br />
Suprafaţa de teren lucrat<br />
este de 300ha dintre care 120ha<br />
iarbă, 100ha porumb siloz,<br />
50ha cereale iar restul păşune<br />
naturală permanentă. Toate<br />
lucrările agricole sunt realizate<br />
de către fermieri cu excepţia<br />
cositului şi recoltatului, operatiuni<br />
realizate de un prestator<br />
de servicii.<br />
Furajarea se face cu o remorcă<br />
tehnologică vagon Keenan la<br />
care se adaugă un sistem automat<br />
suspendat de furajare.<br />
Raţia folosită de către fermier<br />
este, pentru 11.000kg lapte<br />
(standard EKM, adică 4%<br />
grăsime şi 3,4% proteină) este:<br />
• şrot soia (conţinut ridicat în<br />
un material oferit de: dr. Marcu Marius<br />
www.danutrition.ro<br />
proteină): 1,14 kg,<br />
• şrot rapiţă: 1,9 kg,<br />
• grăsime protejată: 0,11 kg,<br />
• orz: 1,11 kg,<br />
• grâu tratat cu NaOH: 1,25 kg,<br />
• siloz de porumb: 22,95 kg,<br />
• siloz graminee / prima coasă:<br />
6,38 kg,<br />
• siloz graminee / coasă a 3-a:<br />
8,15 kg,<br />
• paie grâu: 0,32 kg,<br />
• concentrate: 3,75 kg (administrate<br />
de către robot, în funcţie<br />
de producţie, lactaţie, etc).<br />
Astfel, total furaj, inclusiv<br />
minerale şi vitamine: 47 kg;<br />
substanţa uscată a furajului va<br />
fi : 21,9 kg<br />
decembrie 2011
Cărţile de rasă Holstein în lume<br />
Ţara Anul<br />
înfi inţării<br />
decembrie 2011<br />
Număr de animale<br />
înregistrate<br />
Olanda 1874 / 1879 775.000<br />
Germania 1876 1.432.364<br />
Danemarca 1881 394.404<br />
Anglia / Irlanda 1909 878.853<br />
Franţa 1922 397.529<br />
Spania 1928 291.085<br />
Italia 1945 855.143<br />
Statele Unite 1871 / 1877 1.350.000<br />
Canada 1884 575.000<br />
Mexic 1959 55.000<br />
Argentina 1919 420.000<br />
Africa de Sud 1912 149.710<br />
Kenia 1946 4.645<br />
Noua Zeelanda 1910 90.000<br />
Japonia 1911 550.000<br />
Australia 1914 686.636<br />
Italia 1926 92.175<br />
Coreea de Sud 1966 50.000<br />
MICROBIAL<br />
„DOCTOR FERMENTATION...<br />
DE VACI” ...<br />
MY MY SECRET FOR GREAT<br />
N!<br />
oferă colaboratorilor<br />
servicii precum<br />
PIC Romania a celebrat pe<br />
data de 24 noiembrie 2011,<br />
70 de ani de la înfi inţarea<br />
companiei ABS Global.<br />
Evenimentul a reunit, la<br />
Snagov, reprezentanţi ai<br />
multor ferme de creştere<br />
a bovinelor, preponderent<br />
din sudul ţării. Aniversarea<br />
a fost deschisă de Ioan<br />
Ladoşi, director al Grupului<br />
Genus pe Europa de Est,<br />
prin prezentarea istoricului<br />
şi a evoluţiei companiei în<br />
cei 70 de ani de existenţă,<br />
precum şi a situaţiei pieţei<br />
materialului seminal bovin<br />
în Europa. Katie Miller,<br />
specialist din partea ABS<br />
Global din Marea Britanie,<br />
a continuat cu prezentarea<br />
unor informaţii actuale,<br />
referitoare la evaluarea<br />
genomică a tăuraşilor<br />
admişi pentru testare. Invitatul<br />
special la acest eveniment,<br />
Prof. Dr. Bîrţoiu Alin,<br />
de la Facultatea de Medicină<br />
Veterinară din Bucureşti,<br />
a expus într-o manieră<br />
holsteinromagazin<br />
ABS Global 70 de ani de<br />
inovaţie în domeniul<br />
ameliorării bovinelor<br />
extrem de interesantă pentru<br />
fermierii prezenţi, condiţiile<br />
necesare a fi îndeplinite pentru<br />
a se asigura instalarea gestaţiei<br />
la vaci. În încheiere, Ioan<br />
Pop, membru al echipei PIC<br />
România, a prezentat audienţei<br />
avantajele utilizării rasei Friză<br />
Britanică, precum şi noutăţile<br />
pe care compania le pune la<br />
dispoziţia partenerilor săi.<br />
ABS Global este astăzi lider<br />
Vaci mai sănătoase = Mai mult lapte = Un profit mai mare<br />
mondial în genetică bovină,<br />
cu precădere în ameliorarea<br />
longevităţii şi durabilităţii în<br />
exploatarea vacilor din rasele<br />
de lapte. Cu o piaţă ce cuprinde<br />
peste 80 de ţări, ABS Global a<br />
început livrările de material<br />
seminal bovin către fermele<br />
din România în anul 2007, prin<br />
preluarea reprezentării de către<br />
PIC Romania, lider al pieţei geneticii<br />
suinelor.<br />
conf. dr. Ioan Ladoşi alături de prof. dr. Alin Bârţoiu răspunzând întrebărilor<br />
participanţilor la seminar • Katie Miller, specialist ABS Global UK a dat detalii desre<br />
evaluarea genomică a tăuraşilor admişi pentru testare<br />
• Asistenţă şi consultanţă în reproducţie prin: controlul vacilor<br />
postpartum, pregătirea pentru inseminare la un service period<br />
optim, controlul gestaţiei începând de la 29 zile după inseminare,<br />
diagnosticul şi tratamentul stărilor de infecunditate.<br />
• Chirurgie generală şi specială prin: remedierea deplasărilor de<br />
abomasum prin metode conservative şi de abomasopexie, remedierea<br />
torsiunilor de cecum şi rumenotomii, podotehnie curativă.<br />
• Analize de laborator prin: dozarea unor parametri biochimici<br />
sangvini în scopul stabilirii profi lului metabolic al efectivului,<br />
teste de screening serologic în vederea observării efi cienţei<br />
programelor de imunizare a efectivului.<br />
Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712<br />
Dr. Schenker Dana 0722.240.712<br />
Dr. Ochea Marian 0723.645.694<br />
Prof. Dr. Bârţoiu Alin 0722.351.978<br />
este un proiect iniţiat de<br />
patru medici veterinari care<br />
au drept scop oferirea unor<br />
servicii complete în fermele<br />
de taurine<br />
holsteinromagazin<br />
e-mail: doctordevaci@yahoo.com<br />
35
holsteinromagazin<br />
Incrucişarea trirasială, programul Procross<br />
Din ce in ce mai multi specialisti<br />
din America de Nord si<br />
Europa considera ca nu se mai<br />
pot face foarte multe in acest<br />
moment in ceea ce priveste<br />
cresterea productiei de lapte<br />
la Holstein. Problemele cele<br />
mai frecvent intalnite atunci<br />
cand vine vorba de Holstein<br />
sunt deja foarte cunoscute si<br />
fermierilor din Romania: fatari<br />
difi cile, numarul ridicat<br />
de celule somatice, problemele<br />
legate de fertilitate, afectiunile<br />
podale, sanatatea in general<br />
si o durata redusa de utilizare<br />
(longevitate). Aici nu am inclus<br />
managementul de cele<br />
mai multe ori defectuos care<br />
poate agrava si mai mult problemele<br />
amintite mai sus.<br />
Cauza acestor probleme in<br />
cazul rasei Holstein ar putea<br />
fi : super-specializarea rasei,<br />
gradul ridicat de consangvinizare<br />
la care s-a ajuns in acest<br />
moment si nu in ultimul rand<br />
potrivirii perechilor de cele<br />
mai multe ori doar in directia<br />
cresterii productiei de lapte<br />
neglijand total asa numitele<br />
caractere functionale (sana-<br />
36 holsteinromagazin<br />
tatea) care au o pondere extrem<br />
de mica sau chiar deloc in<br />
programele de ameliorare ale<br />
multor tari. Aceasta strategie<br />
adoptata de cele mai multe ori<br />
din considerente economice<br />
sau in unele cazuri datorita<br />
neinformarii a dus la cresterea<br />
costurilor pentru fermieri si in<br />
fi nal la reducerea profi tului.<br />
In general cresterea gradului<br />
de consangvinizare (inbreeding)<br />
are ca si consecinte: reducerea<br />
diversitatii genetice<br />
si a progresului genetic, reducerea<br />
sanatatii (cresterea<br />
numarului de celule somatice,<br />
etc) a caracterelor de reproductie:<br />
(fertilitate redusa, etc)<br />
si exacerbarea asa numitelor<br />
defecte genetice. Exista nenumarate<br />
studii privind corelatiile<br />
dintre consangvinizare si<br />
sanatate (consangvinizarea si<br />
NCS, etc). Gradul de consangvinizare<br />
a ajuns in acest moment<br />
la aproximativ 5 - 6% in<br />
cazul rasei Holstein iar in cazul<br />
unor tauri celebri a ajuns la<br />
valori foarte ridicate. E absolut<br />
necesar “importul” de gene noi<br />
– outcross fi e prin gasirea unor<br />
linii noi fi e prin incrucisarea<br />
cu alte rase.<br />
Crossbreeding-ul sau incrucisarea<br />
intre 2 rase diferite in<br />
cazul bovinelor e utilizat de<br />
foarte mult timp in unele tari<br />
in special in cazul raselor de<br />
carne si a raselor mixte dar si<br />
in cazul raselor de lapte exemplul<br />
cel mai cunoscut fi nd cel<br />
din Noua Zeelanda: Holstein<br />
x Jersey. Motivul nefi ind cresterea<br />
gradului de consangvinizare<br />
ci in principal particularitatile<br />
economice (exemplu:<br />
plata laptelui se face pe kg/SU)<br />
si chiar geografi ce din tara<br />
Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde<br />
respectiva (Holstein x Jersey<br />
= descendenti de talie medie,<br />
% de grasime si proteina mai<br />
ridicat, fatari usoare, toleranta<br />
ridicata la caldura, pretabilitatea<br />
mai ridicata la pasunat,<br />
etc).<br />
Crossbreeding-ul sau incrucisarea<br />
intre 2 sau mai multe<br />
rase nu constituie intotdeauna<br />
o solutie si mai ales nu e<br />
la indemana oricui de aceea<br />
atunci cand se realizeaza potrivirea<br />
perechilor se vor alege<br />
cei mai buni tauri din rasele<br />
participante. In ultimii ani au<br />
fost realizate mai multe studii<br />
decembrie 2011
������������<br />
�������������������������<br />
�����������������������<br />
����������������������������<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 37
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Holstein<br />
Schema<br />
de<br />
incrucisare<br />
3-rasiala<br />
Montbeliard<br />
si cercetari in special in SUA,<br />
exemplul cel mai elocvent<br />
fi ind cel al Universitatii Minnesota<br />
(University of Minnesota<br />
Department of Animal<br />
Science) dar si a altor universitati<br />
de prestigiu din SUA<br />
(Virgina Polytechnic and State<br />
University) dar si in alte tari:<br />
in Mexic, America de Sud, in<br />
Europa (Danemarca, Suedia,<br />
Olanda, Anglia, Franta, Italia,<br />
Germania). Daca ne referim la<br />
cercetarile realizate de Universitatea<br />
Minnesota in ceea ce<br />
priveste crossbreeding-ul sau<br />
incercat diferite “combinatii”<br />
ca: Holstein x Jersey, Holstein x<br />
Normanda, Holstein x Brown<br />
Swiss, Holstein x Rosie suedeza,<br />
Holstein x Montbeliarde,<br />
Holstein x Montbeliarde x Jer-<br />
Generaţia 2 rase 3 rase<br />
1 100 100<br />
2 50 100<br />
3 75 75<br />
4 63 88<br />
5 69 88<br />
6 66 84<br />
7 67 86<br />
8 67 86<br />
Roşia<br />
Daneză<br />
sey, etc. Rezultatele obtinute<br />
au dus la concluzia ca cea mai<br />
potritiva “combinatie” o constituie:<br />
Holstein x Rosie Suedeza<br />
x Montbeliarde asa numitul<br />
PROCROSS (incrucisare trirasiala)<br />
program utilizat initial<br />
in SUA apoi in Italia, Spania,<br />
Olanda, Portugalia, Anglia,<br />
Mexic, etc. PROCROSS foloseste<br />
asadar incrucisarea trirasiala<br />
(Holstein x Montbeliarde<br />
x Rosie Suedeza) benefi ciind<br />
la maxim de asa numita “vigoare<br />
hibrida”. Efectul heterozis<br />
in cazul utilizarii a 3 rase va fi<br />
de 100% atat in prima generatie<br />
cat si in urmatoarea generatie<br />
spre deosebire de varianta<br />
Rezultatele obtinute in mai multe ferme de dimensiuni mari din California au fost:<br />
HOLSTEIN HOLSTEIN x<br />
MONTBELIARDE<br />
HOLSTEIN x<br />
ROSIE SUEDEZA<br />
numarul de vaci 380 494 328<br />
1 lactatie 9891 9202 9309<br />
2 lactatie 11965 10681 10782<br />
3 lactatie 12311 11361 11400<br />
4 lactatie 12372 11456 11517<br />
% proteina / 4 lactatii 3.09 3.18 3.19<br />
% grasime / 4 lactatii 3.58 3.71 3.70<br />
Fatari difi cile datorate taurului %* 8.4 5.4 2.1<br />
Mortalitatea viteilor datorata taurului %* 12.7 5 4.7<br />
Fatari difi cile ale fi icelor la prima fatare%** 17.7 7.2 3.7<br />
Mortalitatea viteilor de origine materna I fatare%** 14 6.2 5.1<br />
Days open 147 124 131<br />
% de supravietuire dupa 1 – lactatie (305 zile) 84 93 94<br />
% de supravietuire dupa a 2 - a lactatie (305 zile)***<br />
* Holstein pur, ** prima fatare, ***primele 20 luni.<br />
71 84 79<br />
Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde<br />
cu 2 rase cand heterozisul e de<br />
100% doar in prima generatie.<br />
Pentru urmatoarele generatii<br />
daca se continua crossbredingul<br />
cu aceleasi rase, heterozisul<br />
se va “stabiliza” la 86% comparativ<br />
cu 67% in cazul utilizarii<br />
a doar 2 rase. Heterozisul<br />
in cazul utilizarii a 4 rase ar fi<br />
superior variantei cu 3 rase dar<br />
dezavantajul ar fi contributia<br />
mult “diluata” a fi ecarei rase in<br />
parte motiv pentru care varianta<br />
optima in cazul vacilor de<br />
lapte e cea cu 3 rase.<br />
PROCROSS, avantaje:<br />
• Cresterea continutului de SU<br />
din lapte (% gras. si prot.),<br />
• Imbunatatirea fertilitatii: reducerea<br />
service periodului cu<br />
2-3 saptamani in cazul metisilor<br />
de Holstein x Montbeliarde<br />
x Rosie Suedeza,<br />
• Fatari mai usoare: rosia suedeza<br />
solutia ideala pentru junincile<br />
de Holstein: doar 5.5%<br />
fatari difi cile!!!,<br />
• Cresterea longevitatii,<br />
• Datorita cresterii duratei de<br />
utilizare va exista un surplus<br />
de juninci care pot fi vandute!<br />
• O imbunatatire considerabila<br />
a sanatatii, conditia corporala<br />
superioara Holstein-ului in<br />
special in primele 100 zile<br />
dupa fatare – vacile raman mai<br />
38 bovismagazin decembrie 2011<br />
fotografi i Karpaten Meat
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 39
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
Costuri totale<br />
(exprimate in dolari USA) / vaca / luna<br />
Ferme care au<br />
utilizat incrucisarea<br />
trirasiala<br />
Ferme cu Holstein<br />
care au participat<br />
la acest studiu<br />
Numar ferme 7 130<br />
Efectiv / ferma<br />
COSTURI CU FURAJELE<br />
876 1194<br />
Furaje fi broase 27.86 $ 38.94 $<br />
Suculente, siloz, furaje verzi 29.92 $ 26.75 $<br />
Concentrate, 68.76 $ 71.88 $<br />
Minerale si suplimente 7.25 $ 6.06 $<br />
Pasunat 2.53 $ 0.66 $<br />
COSTURI TOTALE CU FURAJAREA 136.32 $ 144.30 $<br />
Costuri totale ($/kg lapte) 0.167 $/kg lapte 0.170 $/kg lapte<br />
Costuri cu forta de munca angajata (salarii,<br />
asigurari, etc)<br />
29.53 $ 27.41 $<br />
Costuri totale datorate % inlocuirii 14.61 $ 25.20 $<br />
Costuri totale de exploatare 46.87 $ 51.27 $<br />
Costuri marketing (transportul laptelui din<br />
ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc)<br />
10.29 $ 9.38 $<br />
Costuri totale ($ / vaca / luna) 237.62 $ 257.56 $<br />
Costuri totale ($ / kg lapte *)<br />
Costuri totale ($ / kg lapte *)<br />
0.290 $ 0.304 $<br />
Kg lapte vandut / vaca / zi 31.55 32.15<br />
% proteina 3.80 % 3.62 %<br />
Substanta uscata % (fara grasime) 8.91 % 8.78 %<br />
Kg grasime vanduta / vaca / luna 36.29 kg 35.38 kg<br />
Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna 85.28 kg 85.73 kg<br />
Substanta uscata total kg / vaca / luna 121.57 kg 121.11 kg<br />
% de inlocuire 30 % 35 %<br />
% vaci in repaos 15 % 13 %<br />
Pretul de achizitie al laptelui (include bonusul<br />
pt calitate – celule somatice, % proteina,<br />
% grasime<br />
0.395 $ 0.387 $<br />
Profi t (pretul de achizitie – costuri totale) 0.12 $ 0.09$ +25%<br />
- 28%<br />
- 5%<br />
- 5,5%<br />
- 42%<br />
profi t<br />
usor gestante!<br />
Suedeza datorita fatarilor<br />
• O valorifi care superioara prin usoare,<br />
abatorizare datorita conditiei • ulterior se va folosi msc prov-<br />
corporale,<br />
enit de la tauri de Montbe-<br />
• Reducerea afectiunilor poliarde, • metisii de Holstein x<br />
dale: membre mai robuste, Rosie Suedeza x Montbeliarde<br />
• + 25% profi t!<br />
se vor insamanta cu msc de<br />
la tauri de Holstein dupa care<br />
ciclul se reia (> Rosie Suedeza<br />
> Montbeliarde).<br />
PROCROSS – sfaturi:<br />
• se vor utiliza intotdeauna cei<br />
mai valorosi tauri din fi ecare<br />
rasa participanta,<br />
• daca se incepe cu juninci<br />
de Holstein se va utiliza msc<br />
provenit de la tauri de Rosie<br />
un material oferit de: dr. Marcu Marius<br />
www.danutrition.ro<br />
dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex<br />
Latenţa şi recombinarea<br />
genetică, limitări majore<br />
în succesul programelor de<br />
control şi eradicare a IBR în<br />
România<br />
Problema evoluţiei IBR în<br />
România, în special în efectivele<br />
de vaci de lapte, a fost,<br />
este şi probabil va fi dezbătută<br />
frecvent în casta medicilor veterinari...<br />
Ceea ce doresc să precizez în<br />
articolul de faţă este faptul că<br />
abordarea practică a unui program<br />
coerent de control (ca să<br />
nu mai vorbesc de un program<br />
de eradicare), se face extrem<br />
de rar… mai ales dacă introducem<br />
în ecuaţie “COERENŢA<br />
în TIMP”. Privind retrospectiv,<br />
putem spune că în urmă cu 5- 6<br />
ani dacă deschideam subiectul<br />
la nivelul patronatului fermelor<br />
de vaci de lapte eram întâmpinat<br />
cu o privire exasperată de<br />
genul “ Ce naiba mai spune<br />
şi ăsta, de IBR ne arde nouă<br />
acum?“ În timp lucrurile au evoluat<br />
şi tot mai mulţi fermieri<br />
s-au convins de faptul că IBR<br />
- alături de BVD – le creează reale<br />
probleme, instituirea unui<br />
program de vaccinare fi ind<br />
absolut necesară.<br />
Aşa cum se întâmplă de obicei<br />
în viaţă, o problemă rezolvată<br />
naşte alte probleme aşa că<br />
problemele care au apărut ulterior<br />
deciziei de a vaccina, sau<br />
înmulţit:<br />
a. Ce vaccin să utilizăm<br />
b. Cât va dura acest program<br />
c. Lipsa banilor<br />
d. Ce va urma după ce vom controla<br />
aceste entităţi infecţioase?<br />
Trec peste problema alegerii<br />
vaccinului, problemă spinoasă<br />
adesea rezolvată prin alegerea<br />
celui mai ieft in vaccin indiferent<br />
de problemele creeate de o<br />
alegere nejudicioasă din punct<br />
de vedere tehnic – vezi utilizarea<br />
vaccinurilor vii atenuate nemarcate<br />
contra IBR în fermele<br />
de vaci de lapte -, şi mă voi opri<br />
asupra celui de-al doilea punct:<br />
Durata programului.<br />
Un fermier care întâmpină<br />
probleme cauzate de IBR şi<br />
BVD, trebuie să fi e pe deplin<br />
conştient că acestea se vor<br />
aplana numai prin implementarea<br />
unui program de vaccinare<br />
coerent şi pe o durată<br />
de câţiva ani. Orice renunţare<br />
la acest program mai înainte<br />
de 3-4 ani – şi asta numai dacă<br />
procentul de seroconversie<br />
scade sub 12-10% -, duce în<br />
mod indubitabil la un insucces<br />
al programului derulat, tradus<br />
în banii aruncaţi pe fereastră<br />
(reprezentaţi de costurile vaccinului,<br />
a forţei de muncă şi impactul<br />
recrudescenţei presiunii<br />
infecţioase în fermă).<br />
S-ar putea ca renunţarea la<br />
programul de vaccinare să fi e<br />
determinată de lipsa banilor...<br />
totuşi, chiar şi în aceste condiţii<br />
economice severe pe care le<br />
trăim la ora actuală insuccesul<br />
unui asemenea program<br />
costă mult mai scump decât<br />
menţinerea sa. Poate fermierilor<br />
nu le este destul de clar<br />
de ce controlul – nu mai spun<br />
eradicarea – IBR este atât de<br />
difi cil...<br />
Continuare în<br />
următorul număr<br />
40 bovismagazin decembrie 2011
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 41
SUINmagazin<br />
holsteinromagazin<br />
SEMĂNĂTOARE MONOGERMĂ<br />
MASCAR MODEL MAXI<br />
Preţ promoţional<br />
MAXI 6 RÂNDURI<br />
16.000 €<br />
MAXI 8 RÂNDURI<br />
23.000 €<br />
CARACTERISTICI TEHNICE:<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������������<br />
������������������������������������������������������������������������<br />
������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
�����������������������������������������������������������������������������<br />
�����������������������������������������������������������������������������<br />
�������������������������������������������������������������������������<br />
�����������������������������������<br />
BONUS ACHIZIŢIE!<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
�������������������������������������������������������������<br />
42 6 suinmagazin holsteinromagazin<br />
COMBINATOR MODEL CULTISPRINT<br />
Preţ promoţional<br />
CULTISPRINT 4 METRI<br />
27.500 €<br />
31.500 €<br />
34.800 €<br />
CULTISPTINT 5 METRI<br />
CULTISPTINT 6 METRI<br />
CARACTERISTICI TEHNICE:<br />
�������������������������������������������������������������������������<br />
�������������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
�����������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
�����������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������<br />
������������������������������������������������������������������������������<br />
������������������������������������������������������������������������������<br />
�������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������<br />
�����������<br />
PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA<br />
OFERTĂ PROMOŢIONALĂ PRESEZON<br />
VALABILĂ PENTRU COMENZI PÂNĂ LA 31 IANUARIE 2012<br />
PLATA 50% - LA COMANDA FERMĂ<br />
50% - 30 IUNIE 2012<br />
2 ANI GARANŢIE ŞI SERVICE POSTGARANŢIE<br />
decembrie ianuarie 2010 2011
SPRAYER TRACTAT PURTAT<br />
MODEL POLY<br />
Preţ promoţional<br />
SDA 1200<br />
2.500 €<br />
XPI 2500<br />
4.900 €<br />
CARACTERISTICI TEHNICE:<br />
�����������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������<br />
decembrie ianuarie 2010 2011<br />
MAŞINĂ DE ADMINISTRAT<br />
ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE<br />
MODEL SDA 1200, XPI 2500<br />
SUINmagazin<br />
holsteinromagazin<br />
Preţ promoţional<br />
SPRAYER TRACTAT model<br />
POLY<br />
10.500 €<br />
SPRAYER PURTAT model<br />
POLY<br />
2.850 €<br />
CARACTERISTICI TEHNICE:<br />
�����������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������<br />
�������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������������������<br />
��������������������������������������������������������������������<br />
���������������������������������������������������������������������<br />
����������������������������������������������������<br />
PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA<br />
holsteinromagazin<br />
suinmagazin<br />
43 7
Toate preţurile nu includ TVA<br />
12/2011<br />
holsteinromagazin<br />
prezintă cu încredere<br />
1544887 AgroMasz BT50 5,0 m<br />
Detalii produs: nou, 9.270 €,<br />
Contact: W. Mezger & Partner GbR,<br />
Tel: +49 (0) 7156 959204,<br />
www.mezger-landtechnik.de<br />
1551954 Case IH 2388 X-Clusive<br />
Detalii produs: an 2003, 1590 ore, 68.500 €,<br />
Contact: AMC Technikland GmbH,<br />
tel. +49 (0) 34298 30581,<br />
mmilitzer@aol.com<br />
1505508 Case IH 553<br />
Detalii produs: 6496 ore, 2.773 €,<br />
Contact: Link GbR Land-u Baumaschinen,<br />
tel. +49 (0) 6667 919292,<br />
RLink-Landtechnik@t-online.de<br />
1544302 Case IH 624 S<br />
Detalii produs: an 1972, 6000 ore, 3.529 €,<br />
Contact: Meifort GmbH & Co. KG,<br />
tel. +49 (0) 4821 896944,<br />
info@meifort.de<br />
1409785 Case IH 644 H<br />
Detalii produs: an 1976, 3.613 €,<br />
Contact: Ostermayr Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 8783 96050, albin@ostermayr.com<br />
44 holsteinromagazin<br />
12/2011<br />
www.traktorpool.ro<br />
1544023 BCS Volcon RS750<br />
Detalii produs: 1850 ore, 19.500 €,<br />
Contact: Theo van der Perk Mechanisatiebedrijf<br />
BV, tel. +31 (0) 345 681493,<br />
info@perkbv.com<br />
1508486 Case IH 484<br />
Detalii produs: an 1981, 7557 ore, 2.941 €,<br />
Contact: Falter GmbH Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 8505 480,<br />
info@faltner.de<br />
1547060 Belarus MTS 50<br />
Detalii produs: 2.850 €,<br />
Contact: +49 (0) 381 210 68 681<br />
martin.lemcke@hotmail.de<br />
1522259 Case IH 523<br />
Detalii produs: an 1967, 1.597 €,<br />
Contact: Rinckhoff Landtechnik GbR,<br />
tel. +49 (0) 4724 1784,<br />
landmaschinen.rinckhoff@t-online.de<br />
1350097 Case IH 624<br />
1454752 Case IH 624<br />
Detalii produs: an 1967, 9200 ore, 2.437 €, Detalii produs: an 1968, 2.689 €,<br />
Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, Contact: Carstensen Landtechnik Godeke<br />
tel. +49 (0) 4431 8907-20,<br />
Carstensen, tel. +49 (0) 4843 597,<br />
info@schroeder-gruppe.de<br />
carstensen-landtechnik@t-online.de<br />
1545876 Case IH 644<br />
Detalii produs: an 1974, 3200 ore, 2.185 €,<br />
Contact: tel. +49 (0) 7977 919730,<br />
Holger.Schenk1@gmx.de,<br />
1164396 Case IH 654 S<br />
Detalii produs: an 1973, 9750 ore, 2.437 €,<br />
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,<br />
tel. +49 (0) 4471 189 15,<br />
winter.maik@abc-bruns.de<br />
1476930 Case IH 644<br />
Detalii produs: an 1975, 2.950 €,<br />
Contact: E. Engbers Söhne GmbH,<br />
tel. +49 (0) 5942 92000,<br />
info@engberssoehne.de<br />
1501421 Case IH 743<br />
Detalii produs: 5882 ore, 3.613 €,<br />
Contact: A1-Traktor.de,<br />
tel. +49 (0) 4282 9327 50,<br />
kontakt@a1-traktor.de<br />
Revista<br />
1553910 Belarus MTS 550<br />
Detalii produs: an 1984, 6.400ore, 3.750 €,<br />
Contact: H&T GmbH,<br />
tel. +49 (0) 36372 97 444,<br />
patric.siegl@web.de<br />
1465150 Case IH 553<br />
Detalii produs: an 1973, 4.900 ore, 3.025 €,<br />
Contact: Baywa tel. +49 (0) 9421 985170,<br />
gm.straubing@baywa.de<br />
1405314 Case IH 624<br />
Detalii produs: an 1966, 8997 ore, 3.782 €,<br />
Contact: Schlichting Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 4185 79780, wilfried.schlichting@<br />
Schlichting-landmaschinen.de<br />
1548348 Case IH 644<br />
Detalii produs: an 1979, 9000 ore, 3.500 €,<br />
Contact: Jürgen Meine,<br />
tel. +49 (0) 511 800329,<br />
jmeine@gmx.net<br />
1350476 Case IH 743 S<br />
Detalii produs: an 1981, 5951 ore, 3.277 €,<br />
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,<br />
tel. +49 (0) 4471 189 15,<br />
winter.maik@abc-bruns.de<br />
decembrie 2011
1412540 Case IH 743<br />
Detalii produs: an 1981, 9000 ore, 4.412 €<br />
Contact: Mager & Wedemeyer,<br />
tel. +49 (0) 4207 605126,<br />
gebrauchte@muw.de<br />
1417011 David Brown 990<br />
Detalii produs: an 1966, 3.590 €<br />
Contact: Fleischanderl Landtechnik,<br />
tel. +43 (0) (0)7277 2434,<br />
office.fleischanderl@penet.at<br />
1359774 Deutz-Fahr 6006<br />
Detalii produs: an 1968, 3.277 €<br />
Contact: Ulrich Beck Autos und mehr,<br />
tel. +49 (0) 7904 8162,<br />
autosundmehr-u.beck@gmx.de<br />
1393230 Deutz-Fahr D50<br />
Detalii produs: 3.500 €<br />
Contact: LHG Schwartz mbH,<br />
tel. +49 (0) 4329 393,<br />
info@lhg-schwartz.de<br />
827207 Fendt Favorit 104 S<br />
Detalii produs: an 1973, 9987 ore, 2.981 €<br />
Contact: Gassner NFL,<br />
tel. +49 (0) 8095 870456,<br />
johannes.gassner@t-online.de<br />
1255412 Ford 3055<br />
Detalii produs: an 1974, 7900 ore, 3.250 €<br />
Contact: WB-Automobile,<br />
tel. +49 (0) 7452 2600,<br />
info@wb-automobile.de<br />
decembrie 2011<br />
1350589 Case IH 744<br />
Detalii produs: an 1978, 5633 ore, 3.277 €<br />
Contact: Marxen Landtechnik GmbH & Co.,<br />
tel. +49 (0) 4883 90 56 73,<br />
info@marxen-landtechnik.de<br />
1494150 David Brown 995<br />
Detalii produs: an 1972, 3.500 €<br />
Contact: Cadauma MA Sarl.<br />
tel. +33 (0) 5 65 77 55 05,<br />
philippe.galarme@cadauma.fr<br />
1468341 Deutz-Fahr D 5006<br />
Detalii produs: an 1972, 9034 ore, 3.650 €<br />
Contact: W. Hobein Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 5156 78550,<br />
info@hobein-landtechnik.de<br />
1538396 Fendt 105S<br />
Detalii produs: an 1976, 7600 ore, 3.109 €<br />
Contact: Landmaschinen Vertrieb Bennigsen<br />
GmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0,<br />
info@lvbennigsen.de<br />
1550844 Fiat 615-1<br />
Detalii produs: 2.000 €<br />
Contact: Frieslandtechnik,<br />
tel. +49 (0) 4463 94 23 00,<br />
jens.taddigs@web.de<br />
1534205 Ford 4000<br />
Detalii produs: an 1970, 3.252 €<br />
Contact: Becker Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 6677 424,<br />
becker-landtechnik@arcor.de<br />
1548591 Case IH 744<br />
Detalii produs: 8707 ore, 3.697 €<br />
Contact: Link Gbr Land-u. Baumaschinen,<br />
tel. +49 (0) 6667 919292,<br />
RLink-Landtechnik@t-online.de<br />
1442670 David Brown 996<br />
Detalii produs: an 1972, 8000 ore, 2.353 €<br />
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,<br />
tel. +49 (0) 5932 7270-25,<br />
antons.andreas@abc-bruns.de<br />
1531025 Deutz-Fahr D 5506-S<br />
Detalii produs: an 1973, 9000 ore, 3.690 €<br />
Contact: Kruse Agrartechnik GmbH,<br />
tel. +49 (0) 5901 9595520,<br />
info@kruse-agrartechnik.de<br />
1547693 Fendt Farmer 104S<br />
Detalii produs: an 1974, 7800 ore, 3.523 €<br />
Contact: Buchheister Technik GmbH,<br />
tel. +49 (0) 5156 96080,<br />
dirk.beissner@buchheister-landmaschinen.de<br />
1529274 Fiat 640<br />
Detalii produs: an 1974, 10679 ore, 3.782 €<br />
Contact: Agratec,<br />
tel. +49 (0) 9421 994412,<br />
x.danzer@agratec-gmbh.de<br />
1479751 Ford 4000<br />
Detalii produs: an 1973, 9600 ore, 3.500 €<br />
Contact: Sica-Artois,<br />
tel. +33 (0) 3 21 03 12 55,<br />
sicartois@wanadoo.fr<br />
holsteinromagazin<br />
1553855 David Brown 990<br />
Detalii produs: an 1969, 8500 ore, 3.200 €<br />
Contact: tel. +49 (0) 8205 963284,<br />
ma-steinhart@web.de<br />
1355525 Deutz-Fahr 6006<br />
Detalii produs: an 1968, 14000 ore, 2.941 €<br />
Contact: Adolf Schmidt Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 5832 1759,<br />
info@schmidt-landmaschinen.de<br />
1552527 Deutz-Fahr D 6806<br />
Detalii produs: an 1976, 8706 ore, 3.319 €<br />
Contact: Wüstenberg Landtechnik KG,<br />
tel. +49 (0) 4661 96780,<br />
Standort.niebuell@wuestenberg-gruppe.de<br />
1517578 Fendt FARMER 4 S<br />
Detalii produs: an 1971, 6573 ore, 3.193 €<br />
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,<br />
tel. +49 (0) 4941 604090,<br />
Voigt.jakob@abc-bruns.de<br />
1544681 Ford 3000<br />
Detalii produs: an 1970, 3156 ore, 1.300 €<br />
Contact: Interbusiness FR,<br />
tel. +33 (0) 607 75 82 37,<br />
office@interbusinessfr.com<br />
1552715 Ford 4100<br />
Detalii produs: an 1976, 3.300 €<br />
Contact: Erich Völlmer,<br />
tel. +49 (0) 5545 463,<br />
voellmer-witzenhausen@t-online.de<br />
holsteinromagazin<br />
Toate preţurile nu includ TVA •••••••<br />
45
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
1536713 Fordson Major<br />
Detalii produs: an 1965, 8000 ore, 2.500 €<br />
Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,<br />
tel. +49 (0) 421 259252,<br />
info@brandt-traktoren.de<br />
1528962 International 644<br />
Detalii produs: 2.450 €<br />
Contact: BERO Traktoren,<br />
tel. +49 (0) 5907 7882, b.roth@ewetel.net<br />
1445548 John Deere 6600<br />
Detalii produs: an 1997, 10235ore<br />
Contact: Günter Poggensee KG,<br />
tel. +49 (0) 4537 18 20 0,<br />
guenterpoggensee@poggensee-kg.de<br />
1470995 Massey Ferguson 165<br />
Detalii produs: 2.941 €<br />
Contact: Horst Körner GmbH & Co. KG,<br />
tel. +49 (0) 6841 82 51,<br />
landmaschinen-koerner@t-online.de<br />
1327624 New Holland TD 5010<br />
Detalii produs: an 2011, 1 oră, 23.529 €<br />
Contact: F. Steiner GmbH,<br />
tel. +49 (0) 2738 609-0,<br />
info@landtechnik-steiner.de<br />
1398669 Steyr 870<br />
Detalii produs: an 1975, 3.782 €<br />
Contact: Moewert Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 4545 1470,<br />
moewert-landtechnik@t-online.de<br />
46 bovismagazin decembrie 2011<br />
12/2011<br />
1489809 Hanomag Brillant 600<br />
Detalii produs: an 1965, 5000ore, 3.193 €<br />
Contact: Hermann Wagener Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 5621 78860,<br />
info@hermann-wagener.de<br />
1504400 John Deere 2030<br />
Detalii produs: an 1975, 2.200 €<br />
Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG,<br />
tel. +49 (0) 4431 8907-20,<br />
info@schroeder-gruppe.de<br />
1505645 Lindner Geotrac 50 A<br />
Detalii produs: an 1999, 1523ore, 29.500 €<br />
Contact: tel. +49 (0) 9822605590,<br />
Griesser.Deffersdorf@t-online.de<br />
1461905 Massey Ferguson 165<br />
Detalii produs: an 1966, 9500ore, 3.782 €<br />
Contact: Baywa,<br />
tel. +49 (0) 9421 985170,<br />
gm.straubing@baywa.de<br />
1462998 Renault 651<br />
Detalii produs: an 1981, 6300 ore, 3.151 €<br />
Contact: Mager & Wedemeyer,<br />
tel. +49 (0) 4207 605126,<br />
gebrauchte@muw.de<br />
1450300 Steyr PLUS 50<br />
Detalii produs: an 1969, 7010 ore, 2.950 €<br />
Contact: LTC Kirchdorf,<br />
tel. +43 (0)7582 64240-1070,<br />
robert.schroeckmair@lagerhaustc.at<br />
Preţurile nu includ TVA<br />
1480563 Hanomag Brillant 601<br />
Detalii produs: 2.950 €<br />
Contact: LVR-Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 6667 919020,<br />
dieter@lvr-mueller.de<br />
1548602 John Deere 2030 S<br />
Detalii produs: an 1974, 7360 ore, 2.000 €<br />
Contact: Fritz Appold,<br />
tel. +49 (0) 5153 802750,<br />
info@appold-online.de<br />
1544874 Maask 5,6 m<br />
Detalii produs: nou, 5.530 €<br />
Contact: W. Mezeger & Partner GbR,<br />
+49 (0) 7156-959204,<br />
www.mezger-landtechnik.de<br />
1519113 Massey Ferguson MP158<br />
Detalii produs: an 1975, 8630 ore, 2.900 €<br />
Contact: Arneuba GmbH,<br />
tel. +49 (0) 3733 67 238-18,<br />
frank.suess@arneuba.de<br />
1545843 Renault Ceres 320<br />
Detalii produs: an 1999, 3519 ore, 19.000 €<br />
Contact: Gartenbau Hoffmann,<br />
tel. +49 (0) 172 9253282,<br />
michael-hoffmann.w-donk@web.de<br />
1544870 Unia Cross L Drive 3,0<br />
Detalii produs: 9.265 €<br />
Contact: W. Mezger & Partner GbR,<br />
tel. +49 (0) 7156 959204,<br />
www.mezger-landtechnik.de<br />
1551330 Holder C870H<br />
Detalii produs: an 1998, 621 ore, 27.731 €<br />
Contact: tel. +352 (0) 691 110473,<br />
roger.reiles@me.com<br />
1543750 John Deere 2040<br />
Detalii produs: 3.782 €<br />
Contact: Greving Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 2561 9846-13,<br />
werlemann@greving.de<br />
1490463 Massey Ferguson 158<br />
Detalii produs: an 1973, 7620 ore, 3.361 €<br />
Contact: Ackeren Landtechnik GmbH & Co. KG,<br />
tel. +49 (0) 28516061 24,<br />
landtechnik-va@t-online.de<br />
1544880 Meteor 5,0<br />
Detalii produs: nou, 5.820 €<br />
Contact: W. Mezeger & Partner GbR,<br />
+49 (0) 7156-959204,<br />
www.mezger-landtechnik.de<br />
1544642 Renault Master 385<br />
Detalii produs: an 1964, 14000 ore, 2.300 €<br />
Contact: Interbusiness FR,<br />
tel. +33 (0) 607 75 82 37,<br />
office@interbusinessfr.com<br />
1511000 Zetor Super 50<br />
Detalii produs: an 1960, 2.750 €<br />
Contact: Fichwald GmbH Wehrhain,<br />
tel. +49 (0) 35361 8 99 80,<br />
fichtwald-gert@freenet.de
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 47
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
1556342 Case IH MX 180 Magnum<br />
Detalii produs: an 2000, 7250 ore, Tracţiune<br />
pe toate roţile, Instalaţie pneumatică,<br />
Elevator frontal, Priză de putere faţă,<br />
Cabină, Instalaţie de aer condiţionat<br />
1542244 John Deere 9660 WTS<br />
Detalii produs: an 2003, 1827 ore, Tracţiune<br />
pe toate roţile, Autocontour, Calculator de<br />
bord, Control debit<br />
1542246 Joskin Euroliner 20.000 T<br />
Detalii produs: an 2008, Calculator de bord,<br />
Frână pneumatică, Sistem hidraulic<br />
1556344 Claas 975 Teleporter<br />
Detalii produs:an 1999, 4310 ore, Mecanism<br />
hidraulic de blocare a utilajului, Cabină,<br />
Cadru interschimbabil pentru utilaje<br />
1554184 JCB 531-70<br />
Detalii produs: an 2006, 2640 ore,<br />
3,1 tone, 7m capacitate de încărcare<br />
48 bovismagazin decembrie 2011<br />
•••••••<br />
HU-6760 Kistelek<br />
Agropark 4.<br />
Ungaria<br />
Tel.: +36 30 306 3167<br />
+36 30 928 9257<br />
info@agropark.hu<br />
www.agropark.hu<br />
1556350 John<br />
Deere<br />
8345R<br />
Detalii produs: an 2010, 950 ore, Tracţiune<br />
pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevator<br />
frontal, punte faţă elastică, Cabină, Inst. de aer<br />
condiţionat<br />
1554185 John Deere 9630<br />
Detalii produs: an 2009, 1180 ore, Tracţiune<br />
pe toate roţile, Cabină<br />
1542604 Oros SF 4+2 QSA<br />
Detalii produs: an 2006, Mecanism hidraulic<br />
de rabatare pt. transport, Tocător adânc<br />
1554183 JCB 406 Agri<br />
Detalii produs: an 2008, 525 ore, Cabină,<br />
Instalaţie de aer condiţionat, Circuit hidraulic<br />
secundar<br />
1542605 Manitou MT 1340 SLT<br />
Detalii produs:an 2004, 2247 ore, Mecanism<br />
hidraulic de blocare a utilajului, Cabină,<br />
Cadru interschimbabil pentru utilaje<br />
Toate preţurile nu includ TVA<br />
1511003 Deutz-Fahr Agrotron 265 T<br />
Detalii produs: an 2005, 3750 ore, 57.000 €<br />
Contact: Agravis Technik Südhann.<br />
Braunschweig GmbH, tel. +49(0)551 3 07 260,<br />
thomas.lieberum@agravis.de<br />
1485015 John Deere 6330<br />
Detalii produs: an 2010, 750 ore, 46.218 €<br />
Contact: Metallbau-Kerscher,<br />
tel. +49 (0) 9955 386,<br />
Metallbau-kerscher@t-online.de<br />
1549187 John Deere 6830 Premium<br />
Detalii produs: an 2011, 200 ore, 73.950€<br />
Contact: Arnold Ehlers e.K.,<br />
tel. +49 (0) 4822 5075,<br />
info@landmaschinen-ehlers.de<br />
1398233 Landini 6544<br />
Detalii produs: an 2010, 11 ore, 21.008€<br />
Contact: Gotz Landtechnik,<br />
tel. +49 (0) 6054 2091,<br />
kevin.euler@landtechnik-goetz.de<br />
1264771 VEMAC VT254 mit 25PS<br />
Detalii produs: an 2010, 1 oră, 8.490€<br />
Contact: Vemac GmbH,<br />
tel. +49 (0) 391 727 67 92,<br />
info@vemac24.com<br />
1152665 Farmtrac 535<br />
Detalii produs: an 2011, 1 oră, 10.496€<br />
Contact: Gnoss Land und Baumaschinen,<br />
tel. +49 (0) 151 10623487,<br />
gnoss1@t-online.de<br />
1554388 Foton FT 254<br />
Detalii produs: an 2010, 10 ore, 6.303 €<br />
Contact: tel. +49 (0) 4151 86789-0,<br />
m.sauerland@sauerland-elektroanlagen.de<br />
1493202 Kioti CK 22 HST<br />
Detalii produs: an 2011, 5 ore, 9.450€<br />
Contact: Arneuba GmbH,<br />
tel. +49 (0) 3733 67 238-18,<br />
frank.suess@arneuba.de<br />
1542726 McCormick X 10.25H<br />
Detalii produs: an 2011, 1 oră, 21.000€<br />
Contact: Middel Landmaschinen,<br />
tel. +49 (0) 2761 64539,<br />
juergen_middel@t-online.de<br />
1416314 Zetor FORTERRA 135<br />
Detalii produs: an 2011, 1 oră, 35.300€<br />
Contact: P.H.S.R. Agroma Sp. z o.o.,<br />
tel. +48 (0) 048 52 388 57 02,<br />
ania@agromasepolno.pl<br />
1555188 Zetor proxima 105 power 1525027 Zetor Proxima 65 EKO<br />
Detalii produs: an 2011, 3 ore, 30.500€<br />
Contact: P.U.H. Agro Farm,<br />
maciekpgr@op.pl<br />
Detalii produs: an 2011, 7 ore, 21.008€<br />
Contact: Bauer Landmashinen GmbH,<br />
tel. +49 (0) 9664 277, sepp-bauer@t-online.de
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
decembrie 2011 bovismagazin 49
autori MN, HW<br />
Test: tractorul Valtra N142 Direct<br />
Filosofi a CVT<br />
Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu<br />
transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată<br />
de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul<br />
de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario<br />
standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea<br />
cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă?<br />
Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142<br />
Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei<br />
redacţionale a revistei Profi .<br />
La sfârşitul anului 2010, am<br />
supus testului nostru modelul<br />
Valtra T182 Versu cu 6 cilindri,<br />
iar acum a venit rândul modelului<br />
N142 Direct cu 4 cilindri<br />
şi echipat cu CVT. Se pare că<br />
pe piaţa din Marea Britanie şi<br />
Irlanda există o tendinţă din ce<br />
în ce mai vizibilă de a accepta<br />
motoarele puternice cu 4 cilindri<br />
care, în cazul său, după cum<br />
afi rmă Valtra, sunt susţinute de<br />
o capacitate cilindrică adecvată<br />
- 4,9 litri, mai exact - dotând cu<br />
mai multă putere utilajul cu 4<br />
cilindri.<br />
Uitându-ne peste statisticile<br />
publicate de Valtra, vedem că<br />
cei 4 cilindri, 4 supape şi injecţia<br />
electronică common rail ale<br />
modelului N142, depăşesc<br />
110kW/150CP la turaţie<br />
nominală, înainte de a atinge<br />
maximul de 112 kW/152CP la<br />
2.000 rpm. Puterea de ieşire<br />
creşte cu câteva unităţi la transport<br />
şi când se lucrează cu priza<br />
de putere, dacă se adaugă 6kW/8<br />
CP. Toate acestea sunt foarte<br />
utile şi, conform afi rmaţiilor<br />
făcute de specialiştii Valtra,<br />
aceste statistici fac din versiunea<br />
CVT un utilaj ideal pentru a<br />
pune în funcţiune un separator<br />
pentru bulgări de pământ sau<br />
pietre sau un echipament pentru<br />
recoltat cartofi , cu o distanţă<br />
între osii ce permite întoarceri<br />
mai mici şi posibilitatea de a<br />
mări numărul de rânduri care<br />
pot fi recoltate. În cele din urmă,<br />
totuşi, decizia de a opta pentru<br />
modelul Direct CVT sau Versu<br />
semi-powershift se rezumă fi e<br />
la necesitatea de a avea capacitatea<br />
de a atinge o plajă foarte<br />
mare de turaţii, fi e la probabilitatea<br />
ca investiţia fi nanciară<br />
suplimentară să fi e amortizată<br />
prin îmbunătăţirea economiei<br />
făcute per ansablu.<br />
În ceea ce priveşte puterea,<br />
modelul N142 nu a dezamăgit<br />
la testul făcut de DLG, unde au<br />
fost măsuraţi 99,4kW/133,3CP<br />
în priză de putere, atunci<br />
când motorul a atins turaţia<br />
nominală; la 1.900 rpm, puterea<br />
de ieşire s-a mărit la 109,0<br />
kW/146,2CP (7,0kW/9,4CP<br />
datorită creşterii). Creşterea cuplului<br />
cu 41% şi o plajă de putere<br />
constantă de aproape 30% sunt<br />
în mod egal avantajoase, în special<br />
când se ţine cont de cei 131%<br />
ai cuplului de deplasare. Cifrele<br />
consumului de combustibil, în<br />
schimb, sunt mai puţin impresionante.<br />
La viteză nominală<br />
au fost înregistraţi 286g/kWh,<br />
iar la maximul prizei de putere<br />
254g/kWh, ceea ce reprezinta o<br />
creştere de 10% faţă de alte tractoare<br />
din aceeaşi clasă de putere.<br />
Iar situaţia nu s-a îmbunătăţit<br />
nici în cadrul testul de tracţiune;<br />
chiar şi cu CVT, modelului N142<br />
i-a „fost sete”, absorbind 334g/<br />
kWh şi 300g/kWh, însă puterea<br />
nominală de tracţiune de<br />
84,6kW/113,4CP şi cea maximă<br />
de 92,4kW/123,9CP reprezintă<br />
50 bovismagazin decembrie 2011
decembrie 2011<br />
bovismagazin<br />
51
4<br />
Powermix Valtra N12 Direct<br />
-20% -10% 0 +10% +20%<br />
Sumarul activităţilor: Consumul mediu 294g/kWh şi 11,83l/ha<br />
1. Activitate grea Plug<br />
(sarcină 100%) Cultivator<br />
2. Activitate medie Plug<br />
(sarcină 60%) Cultivator<br />
Activitatea prizei de putere: Consumul mediu 310g/kWh şi 4,08l/ha<br />
3. Activitate intensă Grapă rotativă<br />
(sarcină 100%) Cositoare<br />
4. Activitate medie Grapă rotativă<br />
(sarcină 70%) Cositoare<br />
5. Activitate uşoară Grapă rotativă<br />
(sarcină 40%) Cositoare<br />
Activitatea mixtă: Consumul mediu 332g/kWh şi 4,63l/ha<br />
6. Echipament pentru împrăştiat dejecţii<br />
7. Presă de balotat<br />
8. Transport<br />
Powermix 308g/kwh<br />
1)<br />
Punctele principale ale tehnologiei Powermix au fost obţinute după realizarea unei medii a<br />
7 teste individuale. Tablelul de mai sus prezintă rezultatele medii ale categoriilor de teste:<br />
sumarul activităţilor, activitatea prizei de putere şi activitatea mixtă, măsurând consumul de<br />
combustibil în grame pe kWh şi în litri per hectar. Linia galbenă centrală reprezintă rezultatul<br />
mediu obţinut la toate teste Powermix anterioare. Lungimea individuală a casuţelor prezente în<br />
tabel reprezintă gradul de performanţă în care se afl ă tractorul în mometul executării sarcinilor<br />
specifi ce, fi ind fi e bun (verde), fi e inferior (roşu). Parametrul mediu Powermix, obţinut în cele 59<br />
teste anterioare, este de 301g/kWh.<br />
1) Rezultatele testului ciclului de transport nu sunt disponibile încă. Valtra N142 Direct se<br />
poziţionează imediat sub nivelul mediu în ceea ce priveşte rezultatele tuturor testelor efecutate<br />
cu Powermix. Rezultatul fi nal al Powermix este cu aproximativ 2,2% mai puţin decât rezultatul<br />
mediu obţinut la toate celelate teste realizate.<br />
Valtra N 142 Direct: Patru<br />
grupe de viteză, cu reglarea continuă<br />
a raportului de transmisie, de la 0 la 8<br />
km/h, 8-17 km/h, 17-26 km/h, şi 26-50<br />
km/h, în ambele direcţii de mers (înainte<br />
şi marşarier).<br />
Reglare continuă<br />
înainte şi în marşarier<br />
Grupa de viteză<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 km/h<br />
F<br />
P N<br />
-50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 km/h<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4<br />
R<br />
Reglare continuă de la<br />
4-12 km/oră<br />
Cruise<br />
2<br />
totuşi rezultate decente.<br />
Pentru testele Powermix făcute în „lumea<br />
reală” de către fermieri, motorul Valtra şi<br />
transmisia au înregistrat rezultate mai bune.<br />
Aceste teste simulează activitatea tractorului<br />
pe câmp, unde încărcătura se schimbă<br />
constant, iar motorul şi transmisia trebuie<br />
să interacţioneze. Modelul N142 Direct s-a<br />
descurcat destul de bine, obţinând o medie<br />
de 308g/kWh. Însă, în continuare, există o<br />
creştere de 2,2% faţă de consumul normal<br />
şi o mică diferenţă faţă de rezultatul mediu<br />
obţinut în testele Powermix anterioare<br />
– dar totuşi nu este chiar deloc rau.<br />
Analizând mai detaliat transmisia, între<br />
Valtra Direct CVT şi cutia powershift Versu<br />
a aceleiaşi companii, există o legatură<br />
directă. Două cuplaje cu plăci multiple<br />
sunt înlocuite de o pompă hidrostatică şi<br />
un motor, care funcţionează cu 2 trepte de<br />
schimbare a puterii şi o transmisie planetară,<br />
pentru a asigura ajustarea vitezei fără trepte.<br />
Totuşi, sunt prezente 4 trepte de reglare: de<br />
la 0 la 8 km/oră (A), 0 la 17km/oră (B), 0<br />
la 26km/oră (C) şi 0 la 50km/oră (D), care<br />
pot fi folosite pentru manevrare. Treapta<br />
A este destinată sarcinilor ce presupun<br />
manevrarea unor greutăţi foarte mari, pe<br />
când B este mai potrivit pentru sarcini de<br />
încărcare. Treapta C este mai mult folosită<br />
pentru întregul raport de transmisie.<br />
Este simplu să treci, ca fermier, la un model<br />
„Direct” şi să faci tractorul să funcţioneze<br />
52 bovismagazin decembrie 2011<br />
OFF<br />
1<br />
Motorul nou în 4<br />
cilindri de la Sisu oferă o<br />
caracteristică de putere<br />
excelentă dar puţin mai<br />
ridicată decât consumul<br />
mediu de combustibil.<br />
+<br />
-
fără să mai depui efortul de a<br />
înţelege manualul de utilizare.<br />
Cu toate acestea, dacă îţi doreşti<br />
să exploatezi la maximum<br />
mecanismul de transmisie al<br />
acestui model, atunci puţină<br />
informare cu siguranţă nu ar<br />
strica. Din fericire, la efectuarea<br />
testării, am primit un ghid rapid<br />
pentru înţelegerea semnifi caţiei<br />
diverselor simboluri.<br />
Uneori, am observat că reacţia<br />
transmisiei este puţin „lentă”,<br />
ceea ce-i poate mulţumi pe<br />
operatorii începători, dar care<br />
poate deranja în timp. De exemplu,<br />
atunci când un operator<br />
intenţionează să pornească<br />
repede, motorul trebuie să<br />
mărească turaţia înainte ca<br />
Mai multe detalii<br />
Această rubrică nu este un rezumat de ansamblu al<br />
testului făcut ci o prezentare succintă cu aspectele<br />
pozitive şi mai puţin pozitive observate.<br />
Aspecte pozitive<br />
plus +<br />
plus +<br />
decembrie 2011<br />
+<br />
+ Scaunul operatorului se roteşte foarte uşor,<br />
+ Maneta inversorului de send cu frână de mână,<br />
+ Racord frontal cu cuplă auto-blocare<br />
Racordul frontal este robust construit şi are un sistem de<br />
control extern. Osia frontală suspendată are scopul de a<br />
îmbunătăţi deplasarea în timpul lucrului.<br />
Există butoane externe destinate controlului ataşării<br />
echipamentelor de lucru, prizei de putere şi a celor 2<br />
distribuitoare. Din nefericire, cele pentru priza de putere<br />
şi ataşarea echipamentelor arată identic.<br />
raportul de transmisie să<br />
scadă. La fel de frustrant este<br />
şi atunci când uiţi să activezi<br />
memoria care controlează<br />
deplasarea, după ce ai pornit<br />
motorul, sau atunci când<br />
frâna de mână automată se<br />
activează după 30 de secunde<br />
de inactivitate, de exemplu<br />
atunci când aştepţi lângă un<br />
utilaj. Înainte de a putea porni<br />
din nou, modulul de putere<br />
trebuie setat pe modul „park”<br />
şi apoi selectată direcţia de deplasare<br />
dorită.<br />
Am constatat utilitatea domeniilor<br />
de viteză atunci când<br />
s-a ataşat o remorcă încărcată<br />
care a fost tractată pe o pantă<br />
abruptă. În această situaţie<br />
s-ar trece de la D la C, pen-<br />
tru a asigura o urcare rapidă<br />
a dealului, ceea ce înseamnă<br />
că tractorul benefi ciază de<br />
această creştere la 6 km/h faţă<br />
de cei 15 km/h atunci când<br />
raportul este mai mare.<br />
De asemenea, din punct de<br />
vedere economic, această<br />
opţiune ne ajută să înţelegem<br />
că cea mai bună soluţie nu<br />
este întotdeauna menţinerea<br />
continuă a raportului în intervalul<br />
de viteză de lucru cel mai<br />
larg, deoarece există 2 momente<br />
în cadrul fi ecărei trepte<br />
ce oferă efi cienţa optimă.<br />
Pentru a şti care treaptă este<br />
cea mai potrivită, operatorul<br />
trebuie să fi e atent la indicatorul<br />
de combustibil.<br />
Prin simpla atingere a comu-<br />
după testul Profi / Tractors and farm Machinery<br />
plus +<br />
Aspecte negative<br />
minus -<br />
-<br />
Suspensia din dotarea<br />
standard a cabinei este<br />
mecanică.<br />
Fotografi i: ST.<br />
+ Apărători frontale pentru noroi,<br />
+ Cuplă aer comprimat poziţionată posterior,<br />
+ Suport bile tiranţi din spate în standard<br />
- Ştergătorul este prea mic, iar<br />
poziţionarea motorului blochează<br />
vizilbilitatea operatorului prin<br />
geamul din spate<br />
Cutia de scule se afl ă<br />
poziţionată sub acest<br />
sistem de acoperire.<br />
Pentru a ajunge la<br />
borna de baterie este<br />
nevoie de o cheie.<br />
minus -<br />
minus -<br />
tatorului, operatorul are posibilitatea<br />
să schimbe modul<br />
mecanic, prin pedală şi managementul<br />
transmisiei şi al<br />
motorului în modul semi-automat.<br />
În acest mod, poziţia<br />
fi ecărei pedale este aliniată<br />
corespunzător unei viteze şi<br />
unui raport, plasată pe o mică<br />
pârghie ce ajustează banda<br />
de viteză atunci când se afl ă<br />
în modul automat. În modul<br />
manual, operatorul poate<br />
schimba viteza de transmisie<br />
cu ajutorul manetei şi viteza<br />
motorului cu ajutorul pedalei.<br />
Singura noastra nemulţumire<br />
aici este că ne-am fi dorit să<br />
se poată selecta modul manual<br />
mai repede atunci când se<br />
conduce la drum întins.<br />
- Cotiera nu este tapisată,<br />
- Este difi cil de ajuns la manşa pentru remorcare<br />
pentru operatorii nu foarte înalţi,<br />
- Cuplele de la tiranţii cu sistem de cuplare LH sunt<br />
difi cil de cuplat,<br />
-<br />
Sistemul de administrare la capătul rândului nu<br />
are nici un fel de corecţie sau funcţie de memorie.<br />
Conectorii hidraulici sunt poziţionaţi la un anumit unghi, iar<br />
cuplarea furtunelor dintr-o singură parte este difi cilă.<br />
Nu există foarte<br />
mult spaţiu de<br />
depozitare. Scaunul<br />
secundar nu este<br />
comfortabil şi este<br />
difi cil de rabatat,<br />
deşi design-ul său a<br />
fost îmbunătăţit.<br />
bovismagazin<br />
53
Cabina suspendată este spaţioasă şi bine izolată fonic. Accesul<br />
în cabină se face pe o scară rezistentă, cu trepte largi.<br />
În ceea ce priveşte priza de putere<br />
fermierii au posibilitatea de<br />
a alege între variantele 540/1.000<br />
rpm şi 540E/1.000rpm. O altă<br />
Valtra N142: Puterea şi cerinţele de ridicare<br />
10,000<br />
9,000<br />
8,000<br />
7,000<br />
6,000<br />
5,000<br />
4,000<br />
Volanul mic şi maneta roşie pentru schimbarea sensului de mers, care are<br />
şi funcţie de frână de parcare, sunt cele două caracteristici distinctive ale<br />
tractoarelor Valtra. În mod deosebit semnalăm efi cienţa manetei.<br />
La o primă vedere, între Versu şi Direct nu pare să existe diferenţe. Manevrarea<br />
unor comenzi ce arată identic ajută mult operatorul în a se familiariza cu<br />
tractorul.<br />
observaţie a echipei redacţionale<br />
a revistei Profi face referire<br />
la priza de putere automată,<br />
care la tractorul testat a decu-<br />
plat axul în momentul în care<br />
legătura a fost ridicată însă nu<br />
l-a recuplat atunci cand „braţele”<br />
ridicate au fost coborate din<br />
3,000<br />
2,000<br />
1,000<br />
0<br />
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120<br />
Valtra N124 Direct: Linia curbă roşie reprezintă capacitate de ridicare înregistrată (90 % maxim de ridicare) ca şi putere de ridicare pentru<br />
capetele tirantului în timp ce linia curbă galbenă reprezintă capacitatea cu braţele de ridicare scurtate – mai mult de 1 tonă de capacitate<br />
extra de ridicare. Deşi forţa de ridicare scade odată ce forţa de înălţare creşte, ar trebui să fi e sufi cient pentru tractorul Valtra N142 în toate<br />
situaţiile pe care este posibil să le întâlnească.<br />
nou şi puse în funcţiune. Aceasta<br />
acţiune (sau lipsa acţiunii)<br />
este realizată când operatorul<br />
apasă comutatorul de ridicare<br />
rapidă, însa este o chestiune de<br />
timp şi nu are loc în momentul<br />
în care braţele de ridicare sunt<br />
ridicate 50% sau sunt ridicate<br />
la o distanţă de ridicare similare.<br />
Echipa Valtra a precizat că operatorii<br />
pot programa sistemul Upilot<br />
de administrare la capătul<br />
rândului în aşa fel încât priza<br />
de putere să se închidă şi să se<br />
deschidă cu ajutorul sistemului<br />
de conexiuni, răspunzând astfel<br />
tuturor observaţiilor redactorilor<br />
revistei Profi prezentate<br />
mai sus.<br />
Dacă tot vorbim de conexiuni,<br />
capacitatea de ridicare<br />
descreşte pe măsură ce braţele<br />
sunt ridicate, ceea ce nu ajută.<br />
Din fericire, capacitatea este<br />
mare încă de la început, aşa că<br />
ridicarea unor echipamente de<br />
peste 3.5 t nu a reprezentat o<br />
problemă pentru tractorul supus<br />
testelor. Sistemul hidraulic<br />
al seriei N, unul din punctele<br />
forte recunoscute ale mărcii<br />
Valtra, este foarte apreciat în cazul<br />
acestui model. Tractorul testat<br />
a fost echipat cu pompa cu<br />
disc excentric, ce asigură până<br />
la 156,6litri/min. Acest lucru a<br />
ajutat modelul N142 Direct să<br />
atingă o valoare excelentă de<br />
43,6kW din sistemul hidraulic.<br />
Maxim 40 de litri sunt disponibili<br />
exclusiv pentru sistemul<br />
hidraulic, iar uleiul de transmisie<br />
este ţinut separat. Distribuitoarele<br />
cu sertare cilindrice sunt<br />
sufi ciente, 3 în faţă şi 4 în spate,<br />
plus încă 2 vane închis-deschis,<br />
precum şi puterea ce se transmite<br />
prin cuplaje.<br />
Dar, ceea ce este mai bun, abia<br />
acum vine! Este vorba despre<br />
Valtra Hydraulic Assistant,<br />
care creşte viteza motorului<br />
ori de câte ori se detectează<br />
că este nevoie de mai mult<br />
ulei. Toate cuplajele hidraulice<br />
sunt clar marcate şi aranjate<br />
ordonat în partea din spate, cu<br />
54 bovismagazin decembrie 2011
Valtra N 142 Direct este prevăzut cu multe prize hidraulice. Am remarcat şi apreciat la acest<br />
tractor mecanismul de cuplare puternic şi farurile de lucru ajustabile.<br />
toate că este posibil ca nu toţi<br />
operatorii să aprecieze unghiul<br />
de poziţionare a prizelor. În plus,<br />
joy stick-ul montat în dreptul<br />
cotierei, acţionează doar 2 distribuitoare,<br />
fi e pe cele din faţă,<br />
fi e pe cele din spate. În această<br />
situaţie, operatorul nu poate fo-<br />
losi maneta de comandă pentru<br />
a acţiona un utilaj montat în<br />
faţă şi unul în spate, în acelaşi<br />
timp. În plus, maneta nu are<br />
un mecanism de oprire pentru<br />
a indica dacă utilajul se afl ă în<br />
poziţia “fl otant“.<br />
Chiar dacă transmisia este în<br />
întregime Valtra, suspensia<br />
osiei frontale provine de la<br />
modelele 300 ale Fendt, un<br />
acord ce a fost stabilit încă din<br />
anul 2005 când seria N a fost<br />
lansată. Acest aspect facilitează<br />
deplasarea uşoară şi întoarcerea<br />
strânsă de 12m, cu o frânare în<br />
5,2m toate fi ind avantaje demne<br />
de luat în seamă. Întreg modelul<br />
testat cântăreşte 6.650kg, avand<br />
o încărcătură utilă de 3.350<br />
kg, datorită celor 10 t greutate<br />
brută.<br />
Accesul operatorului în cabina,<br />
care este încăpătoare, cu podeaua<br />
plată, este foarte facil; nivelul<br />
de zgomot măsurat are o<br />
valoare adecvată de 73,7 dB(A).<br />
Acestea fi ind spuse, ergonomia<br />
trebuie totuşi criticată, în special<br />
datorită faptului că indicatoarele<br />
de bord sunt dezordonat<br />
plasate, existând ecrane şi afi şări<br />
ce creează puţină confuzie, prin<br />
dublarea anumitor caracteristici<br />
şi omiterea altora, în timp<br />
ce indicatorul monocromatic<br />
instalat pe cotieră este difi cil de<br />
observat în lumina puternică a<br />
soarelui. Operarea intuitivă este<br />
îngreunată de multitudinea de<br />
butoane, care, sunt uneori identice,<br />
şi nu respectă o succesiune<br />
logică în aranjarea pe cotieră<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
sau consolă. În pofi da celor<br />
menţionate mai devreme, cabina<br />
posedă o excelentă lumină<br />
de fundal a tuturor dispozitivelor<br />
de control şi un sistem<br />
efi cient de încălzire.<br />
Concluzie: Considerăm că mai<br />
există loc pentru îmbunătăţiri<br />
în ceea ce priveşte legătura dintre<br />
motorul şi transmisia modelului<br />
N142 pentru a face ca tractorul<br />
să devină unul excepţional<br />
însă ne aşteptăm ca fi nlandezii<br />
de la Valtra să realizeze acest<br />
lucru pe viitor. Într-adevăr,<br />
reprezentanţii Valtra au anunţat<br />
că vor aduce îmbunătăţiri modelelor<br />
N2/T2, până la sfârşitul<br />
anului 2011, şi anume: un ecran<br />
color cu setări pe timp de<br />
noapte şi zi, acţionarea prizei<br />
de putere şi a tracţiunii 4X4 de<br />
pe cotieră şi memorie de navigare<br />
păstrată după deconectare,<br />
cu posibilitatea de activare de<br />
la 0 km/h. Va fi de asemenea<br />
posibilă acţionarea simultană a<br />
distribuitoarelor din faţă şi spate,<br />
folosind maneta de control din<br />
dreptul cotierei. Din păcate,<br />
necesitatea unui procesor mai<br />
mare implică şi faptul că aceste<br />
îmbunătăţiri nu pot fi adăugate<br />
tractoarelor deja existente din<br />
acest model.<br />
decembrie 2011 bovismagazin 55
Detalii tehnice I<br />
Motor I 110kW/150CP la 2,200rpm, max. 118kW/<br />
160CP (suplimentar); motor cu 4 cilindri cu răcire<br />
hidraulică, etapa IIIA, Sisu 49CWA 4V cu common-rail,<br />
turbocharger, intercooler; capacitate 4.900cm 3 , 230<br />
litri rezervor de combustibil.<br />
Transmisie I CVT 0-50km/oră (la doar 1.750rpm) cu<br />
un total de 4 trepte, F/R powershuttle şi control de<br />
navigare.<br />
Sistem de frânare I Sistem de frânare multi disc<br />
pentru roţile din spate, ambrej hidraulic, ambreiere<br />
4W în axul frontal, frână de parcare hidraulică,<br />
sistem opţional de frânare cu aer.<br />
Sistem electric I 12V, baterie 175amps, alternator<br />
150 amps, 3.0kW/4.0CP putere de pronire.<br />
Sistem de prindere I Cat III, ELC, cu comandă a<br />
tiranţilor şi amortizor, comandă antiderapare (în<br />
standard), ridicător frontal şi priză de putere frontală<br />
(în dotarea opţională), control antiderapare standard,<br />
legatura frontala si pto frontal optionale.<br />
Sistem hidraulic I 160-litri/min pompă hidraulică<br />
cu debit variabil (opţional), 115-litre/min pompă<br />
standard, 205 bar, până la 7 plus 2 prize electrohidraulice;<br />
opţional priză hidraulică tip “power<br />
beyond“; 40 litri de ulei disponibil pentru acţionarea<br />
diverselor utilaje.<br />
Priză de putere I 540/1,000 sau 540E/1,000rpm;<br />
1 3/8in, 6 sau 21 şanţuri, acţionare electro-hidraulică<br />
Osii şi mecanism de rulare I Planetară cu blocaj<br />
diferenţial şi ambreiaj electro-hidraulic, ambreiaj<br />
hidraulic cu tracţiune integrală, suspensie osie faţă<br />
opţională, 540/65 R28 cauciucuri faţă şi 650/65 R38<br />
cauciucuri spate.<br />
Service şi mentenanţă I Pompă ulei 13 litri (interval<br />
service 500 ore), ulei de transmisie de 60 de litri<br />
(interval service 2.000 ore); ulei hidraulic de 65 litri<br />
(interval service 1.000 ore), sistem de răcire de 22 litri.<br />
Putere şi cuplu I<br />
randament (kW)<br />
120<br />
impuls<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
Consumul de combustibil • I<br />
Absolut (l/oră)<br />
50<br />
impuls<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
cuplu (Nm)<br />
kW<br />
Nm<br />
0<br />
1,000 1,500 2,000<br />
300<br />
2,500<br />
rotaţii (rpm)<br />
Relativ (g/kWh)<br />
l/hr<br />
g/kWh<br />
500<br />
400<br />
300<br />
250<br />
0<br />
200<br />
1,000 1,500 2,000 2,500<br />
rotaţii (rpm)<br />
•<br />
Rezultate testelor I<br />
Randament priză de putere (cu/fără adaos de<br />
putere la transport) I<br />
Max (1,900rpm) 102.3/109.0kW<br />
Turaţie nominală 96.3/99.4kW<br />
Consum de combustibil I<br />
Specifi c pt putere max dezvoltată 249/254g/kWh<br />
Specifi c pentru turaţie nominală 284/286g/kWh<br />
Maxim la turaţie nominală 32.7/33.9l/ora<br />
Cuplu I<br />
Maxim 553/610Nm (1,500/1,400rpm)<br />
Creşterea cuplului 32.2/41.3%<br />
Reducerea turaţiei motorului 32.0/36.0%<br />
Cuplu la pornire 132/131%<br />
Transmisie I<br />
Nr trepte în dom. 4-12 km/h fără trepte<br />
Capacitatea de ridicare frontală I<br />
(90% max presiune ulei, cor.)<br />
Baza/mijloc/sus 7,350/6,880/6,690daN<br />
Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(23.0–96.3cm)<br />
Capacitate de ridicare spate I<br />
(90% max presiune ulei, cor.)<br />
Baza/mijloc/sus 2,750/3,380/4,010daN<br />
Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(15.5–88.8cm)<br />
Capacitate hidraulică I<br />
Presiune de operare 196 bar<br />
Debit maxim 156.6l/min<br />
Capacitate maximă 43.6kW (147.0l/min, 178 bar)<br />
Putere de tracţiune I<br />
Max (1,900rpm) 92.4kW (300g/kWh)<br />
La turaţie nominală 84.6kW (334g/kWh)<br />
Nivelul de zgomot (pentru operator) I<br />
Cabină închisă/deschisă 73.7/83.7dB(A)<br />
Sistem de frânare I<br />
Deceleraţie maximă 5.2m/s<br />
Forţa pedalelor 54daN<br />
Distanţa de rotaţie a tractorului I<br />
4WD cu/fără ambreiere 11.40/11.90m<br />
Test greutate I<br />
Osie fata/spate 2,800kg/3,850kg<br />
Greutate fără încarcatură 6,650kg<br />
Greutatea maximă autorizată 10,000kg<br />
Sarcină utilă 3,350kg<br />
Raport putere/greutate 60kg/kW<br />
Distanţa dintre osii 256.5cm<br />
Ecartament faţă/spate 191/192cm<br />
Garda la sol 38.0cm<br />
Economie de combustibil şi<br />
performanţe specifi ce I<br />
Domeniile de<br />
activitate<br />
Viteza standard priză<br />
de putere 540rpm<br />
Economie priză de<br />
putere 540E<br />
Viteza standard priză<br />
de putere1.000 rpm<br />
Economie priză de<br />
putere 1.000E<br />
putere<br />
viteză<br />
Rezutatele testelor I<br />
MOTOR I +<br />
Caracteristici de performanţă 1.2<br />
Economie combustibil 3.8<br />
Randament priză de putere/putere de tracţiune 1.7<br />
Rezultate bune au fost observate în ceea ce priveşte randamentul şi<br />
caracteristicile de performanţă, însă consumul mediu de combustil al<br />
tractorului este mai mare decât rata medie de consum coresponzătoare<br />
acestei clase de putere. Randamentul prizei de putere este excelent;<br />
CVT putere de tracţiune bună.<br />
TRANSMISIE I + / + +<br />
Funcţiile cutiei de viteze 1.8<br />
Schimbător 2.0<br />
Ambreiaj 1.4<br />
Priză de putere 3.4<br />
Reglare continuă a vitezei, 4 trepte de viteze, 50km/oră viteză maximă<br />
(la 1,750 rpm), manetă fi nă pentru inversorul de sens, însă sistemul de<br />
management al motorului / cutiei de viteze nu răspunde comenzilor<br />
atunci când este decuplat. Mai exista detalii ce trebuiesc reconsiderate în<br />
ceea ce priveşte interacţiunea dintre motor şi cutia de viteze, iar cele doua<br />
viteze ale prizei de putere sunt insufi ciente.<br />
OSIILE şi VITEZELE DE RULARE I + +<br />
Direcţie 1.5<br />
4W şi diferenţial blocabil 1.3<br />
Frână de mână/picior 1.5<br />
Osie frontală/suspensie cabină 1.4<br />
Greutate şi sarcină utilă 2.2<br />
Valtra N142 Direct este un tractor agil, uşor manevrabil cu o direcţie foarte<br />
bună; foarte efi ciente sunt sistemele de funcţionare ale osiei frontale şi<br />
suspensiei; frâne puternice şi sarcină utilă mulţumitoare.<br />
CONECTIVITATE / SISTEM HIDRAULIC I + +<br />
Putere de ridicare şi înălţime la ridicare 1.4<br />
Operaţie 2.0<br />
Randament hidraulic 1.1<br />
Valve hidraulice 2.2<br />
Cuplaj hidraulic 2.2<br />
Ridicare lină, însă la un nivel ridicat al echipamentului de cuplat; randament<br />
hidraulic foarte bun şi efi cienţă a electrovalvei; cuplajele sunt bine<br />
marcate însă difi cil de cuplat dintr-o singură parte.<br />
CABINĂ I +<br />
Spaţiu şi confort 1.5<br />
Vizibilitate 2.1<br />
Încălzire/ventilaţie 1.7<br />
Nivelul zgomotului 2.0<br />
Sistemul electric 2.0<br />
Calitatea fi nisajelor 2.0<br />
Mentenanţă 1.5<br />
Acesul, spaţiul şi vizibilitatea sunt foarte bune, precum şi nivelul de<br />
74dB(A) al zgomotului.<br />
Abilităţi I<br />
Standarde de bază<br />
Standarde medii<br />
Standarde ridicate<br />
Munca pe teren<br />
Munca pe pajişte<br />
Transport<br />
Încărcare<br />
- - - 0<br />
Laţime I 245 cm<br />
Lungime I 523 cm<br />
Înălţime I 295 cm<br />
+ + +<br />
+ + foarte bun + bun 0 mediu - sub medie - - slab<br />
56 bovismagazin decembrie 2011<br />
g/<br />
kWh<br />
l/<br />
oră<br />
100% 1.847 247 29,9<br />
100% 1.539 232 24,7<br />
100% 2.000 257 30,9<br />
100% - - -<br />
Motor la turaţie maximă 80% Max 296 27,3<br />
Debit maxim 80% 90% 263 24,2<br />
Transport 40% 90% 318 14,6<br />
Debit minim la 1/2 din<br />
viteză<br />
40% 60% 263 12,2<br />
Debit maxim 1/2 viteză 60% 60% 240 16,6
cumpăraţişivindeţi<br />
maşinile dumneavoastră<br />
agricole folosite pe site-ul<br />
www.traktorpool.ro<br />
cea mai mare bursă pentru maşini agricole folosite din Europa<br />
un proiect dezvoltat cu sprijinul<br />
decembrie 2011<br />
bovismagazin<br />
57
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor<br />
Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.<br />
CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3<br />
Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj dorinachezan@yahoo.com ing. Dorina Chezan, Mob.> 25<br />
Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 41<br />
Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 12<br />
ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti ioan.ladosi@pic.com ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 11<br />
Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi ce@farmtech.ro Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 43<br />
Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna intervetromania@intervet.com dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 31<br />
Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău mba@vitfoss.ro ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 7<br />
Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov alina.cretu@limagrainromania.ro ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4<br />
Pfi zer Animal Health Medicamente Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6 andreea-cristina.pata@pfi zer.com Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034 23<br />
IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov diana.sava@ipso.ro Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 29 / 57<br />
TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa top.nutrition@yahoo.com ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 21<br />
G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi ce@evialis.ro ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 27<br />
Viking Genetics / DaNutrition Genetică T\rgu Mureş, jud. Mureş mariusvet@gmail.com dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032 53<br />
Noack România Furaje Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti mnastasache@noack.ro ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527 5<br />
Ecolab Detergenţi Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi ciprian.gal@ecolab.com Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124 10<br />
Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 alexandru.stoicescu@schaumann-agri.com Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 39<br />
REVISTÃ A CRESCÃTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA<br />
noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare<br />
Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru<br />
BOVIS magazin<br />
Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia<br />
documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie,<br />
str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.<br />
NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................<br />
TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................<br />
Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei):<br />
......................................................................................................................................................................................<br />
strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........<br />
sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................<br />
Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: ..............................................<br />
............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................<br />
Am achitat suma de:<br />
o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)<br />
• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de .....................................................<br />
pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la<br />
Raiff eisen Bank Piatra Neamţ.<br />
Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394<br />
58 bovismagazin decembrie 2011
ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI<br />
<strong>BOVISmagazin</strong><br />
2<br />
Diagnosticarea<br />
bolii<br />
1<br />
Identifi carea<br />
bolii<br />
Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1<br />
3<br />
Defi nirea unei<br />
strategii de<br />
lupta<br />
5<br />
Vaccin efi cace<br />
si sigur<br />
decembrie 2011 bovismagazin 59<br />
Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com<br />
Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60<br />
®<br />
4<br />
Vaccinare<br />
Imunizare<br />
Protectie<br />
COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate<br />
vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de<br />
la � nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus<br />
vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt.<br />
Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade<br />
gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura<br />
până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal,<br />
fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine � aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e� cacitatea se<br />
bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util<br />
să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare<br />
primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea primară să � e făcută cu 3<br />
săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Revaccinare La � ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la<br />
vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea<br />
primară să � e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la<br />
vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 � acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.