12.07.2015 Views

senatorul andrei, în gura primarilor psd: a furat doi iepuri! - BitPress.ro

senatorul andrei, în gura primarilor psd: a furat doi iepuri! - BitPress.ro

senatorul andrei, în gura primarilor psd: a furat doi iepuri! - BitPress.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

2 5 - 12 septembrie 2011int<strong>ro</strong>Deci......mi s-au părut întotdeaunastânjenitoareint<strong>ro</strong>ducerilepe care oricelansare pe piaţă a unuip<strong>ro</strong>dus le presupune. În primulrând pentru că etichetaîţi cere să fii absolut nesincerşi cât se poate de apretat.Trebuie, spre exemplu,să faci un fel de dare de seamăcătre cei care se întreabă,exasperaţi: ,,Prieteni, voice mai vreţi, piaţa e suprasaturată?!”Vedeţi, deja suntpusă în faţa unei întrebăristereotipe, al cărei răspunsnu are nicio relevanţă, pentrucă nimeni nu este datorsă creadă nimic. Lucruri precumîncrederea, respectul,aprecierea, adevăratele intenţii,sunt chestiuni pe carenumai timpul le decantează,ceea ce ne scuteşte de alteexplicaţii sterile şi care îmimănâncă din cele 2.100 desemne în care tehnoredactorulmă constrânge să măîncadrez.O p<strong>ro</strong>bă a timpului amtrecut-o cu Bitpress.<strong>ro</strong>. Depatru ani suntem pe piaţapublicațiilor elect<strong>ro</strong>niceşi, într-un timp destul descurt, am reuşit să ajungemlideri în Argeş, şi apoi să nemenţinem pe primul loc.Pasul către print a fost unulrelativ firesc în contextul încare o bună parte a populaţieimai are nevoie de câţiva anica să înveţe să manevrezemouse-ul (şi mă refer aicimai ales la publicul nostruţintă!). În plus, nu fac partedin categoria celor care audeclarat moarte creaţiei luiIulia CojocaruGutenberg, căci cele douăsuporturi prin intermediulcă<strong>ro</strong>ra se realizează informarea(sau dezinformarea, după cumaveţi no<strong>ro</strong>cul), prezintă în egalămăsură plusuri şi minusuri.În fapt, www.bitpress.<strong>ro</strong>şi ,,Bitpress magazine”reprezintă două faţete aleaceluiaşi p<strong>ro</strong>iect editorial.Ambele se completează,oferind un suport compactşi p<strong>ro</strong>fesionist de abordare ainformaţiei. Tocmai de aceea,în paginile săptămânalului, amfăcut deseori trimiteri cătreziarul elect<strong>ro</strong>nic, deoareceacolo puteţi găsi mai multăinformaţie, mai multe fotografii,fişiere video şi audio, concursuriinteractive ş.a.m.d..Încă un lucru pe care ţin săvi-l mărturisesc, spre final:dintr-un fel de... idealismdesuet (raportat la actualitateapragmatică), nu vom oferipublicului ceea ce îşi doreşte.Pentru că banul nu va fi niciodatăun scop în sine. Şi pentrucă vrem să ne plasăm undevaîn afara tiraniei unei majorităţidin ce în ce mai otevizate.Lăză<strong>ro</strong>iu, agăţat îndosarul Nicolescu„Râde ciob de oală spartă“spune un vechi p<strong>ro</strong>verb.I se potriveşte de minuneliderului PDL Curtea deArgeş, Ştefan Lăză<strong>ro</strong>iu,care nu l-a iertat cu nicioocazie pe adversarul directdin PSD, Mircea Drăghici.Astfel, Lăză<strong>ro</strong>iu a făcut înnenumărate rânduri trimitericătre implicarea parlamentaruluiPSD în dosarulNicolescu. Categoric că oastfel de slăbiciune merităspeculată electoral, dar cete faci când şi tu apari înacelaşi dosar, chiar în volumulI, iar faptele imputateacolo ar putea face obiectulunui dosar separat? Eradoar o curiozitate…Lucrul draculuipe Calea DrăceştiDe când se ştiu, locuitoriicartierului Mărcuş, dinCâmpulung, dau draculuiadministraţia locală pentrucă nu este în stare să lerepare singurul drum careîi leagă de restul oraşului.Acum, după ce primăriaa fost nevoită să anulezelicitaţia pe care tocmai olansase pentru reabilitareastrăzii respective din cauzalipsei de finanţare, este clarcă avem de-a face cu oforţă a răului care, pe de oparte, surpă mereu o zonăde coastă din drum, iar pede altă parte, pune piediciîn calea bunelor intenţiiale primarului Călin Andrei.Pentru noi nu e niciun secretcă pacostea stă în însăşidenumirea străzii, care senumeşte Calea… Drăceşti!A<strong>ro</strong>ganțelesăptămâniiDucele de Albota, zis si Ion Dumitru (foto stânga),care-i dă cu ciripitu’Aşa că dacă se vrea săse refacă porţiunea undecetăţenii stau cu frica în sâncă s-ar putea surpa malul cuei, credem că prima condiţiee să piară Satana din numeleacestei străzi. Variantelelogice şi eficiente pe carele-am identificat în acestsens sunt: „Bulevardul CălinAndrei“ sau, mai bine, „StradaCu Dumnezeu Înainte“.Ducele carete traducePrimarul localităţii Albota,Ion Dumitru, trăieşteîn această perioadă oadevărată dramă interioară,manifestată, mai ales, înexterior. După ce, pe lamijlocul lui august, chefuiacu pedeliştii pe la Cuca,marţea trecută, la cântatulcocoşilor, spărgea uşaşefului PSD, ConstantinNicolescu. Întâmplarea facecă în presă au apărut maiapoi şi culisele paranghelieide la Cuca, din carepedelistul Mircea Andreişi alţi portocalii de soi auieşit cam şifonaţi. Şi astapentru că Ducele, gură maislobodă, nu a putut să nuîmpărtăşească tărăşeniala tot judeţul. Ba chiar acreat şi confuzie în rândulpresei, unora spunândulecă Iani Popa şi MirceaAndrei au fost la un pas debătaie, iar altora că, în fapt,Iani şi Cătălin Teodorescuşi-au împărţit nişte sfinţi şiDumnezei. Domnule primar,vă înţelegem neliniştile şifaptul că nu vă găsiţi locul,dar Doamne fereşte să faceţivreo fractură de coloană!S-a dus dracu’şi Solidaritatea!Guvernul Boc inau<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>cu mare fast, în primul ande graţie al crizei, FondulSolidaritatea.Un fond la care ap<strong>ro</strong>ape căerau obligaţi să contribuiepoliticieni si oameni dinadministraţie ce deţineaufuncţii bine remunerate.A fost doar un boom deimagine, din păcate. Anulacesta, spre exemplu,contul din Argeş dedicatacestui Fond este gol-goluţ.Nimeni nu a depus nicimăcar un ban! Şi chiar dacăar fi depus, maniera în careau fost folosite până acumsumele acumulate nu a fostfăcută publică niciodată.Gerea, Iani şiPerianu dau de băutMembrii simpli sau maipuţini simpli ai PNL aupus ban pe ban –câte 10lei de persoană- pentrusărbătoriţii din partid (bugetde austeritate!). Dacăduminică, preşedintele PNLArgeş, Ion Popa, a fost aniversatul,luni, 5 septembrie,dă de băut preşedintelePNL Piteşti, Radu Perianu,iar în data de 8 septembrie,deputatul liberal AndreiGerea e dator de cinste.Redacţia Bitpress la ureazătutu<strong>ro</strong>r un sincer „La mulţiani!“, să crească mari şi sădepăşească cei 20 şi cevala sută la care s-au plafonatîn Argeş.Mai ieri,pe vremea asta5 septembrie 1980.Iată ce se întâmpla în Argeşul de acummai bine de 30 de ani!Pregătirea şcolilor pentru noul an deînvăţământ reprezenta o... „nobilăpreocupare“. Cadrele didactice, „cumânecile suflecate“, frecau duşumelelecu peria de scânduri, văruiau pereții şicoseau manualele uzate. Astăzi se freacăpolitic la un ghiozdan de-ţi piere şi chefulsă mai faci ceva pentru comunitate.Argeşul reuşea, trei ani consecutiv, săse claseze pe primul loc în întrecereasocialistă cu celelalte judeţe ale ţării înceea ce priveşte dezvoltarea economicosocială.Dacă nu ar fi fost Dacia Renault, cusi<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>nţă că bătălia s-ar fi dat acum pentruprimele locuri din coada clasamentului;Tovarăşul Ştefan Şuteu, cu mândriene informa că, prin grija DirecţieiComerciale Judeţene pe care o conducea,ceapa uscată a fost însilozată şi estepregătită pentru iarnă. Acum o găsim gataînsilozată pe rafturile hypermarket-urilor,adusă din Bulgaria, Olanda sau Ungaria.La cinematograful Dacia rulau filmele„A treia lovitură pentru Motan“ şi„Fraţii Jderi“. Nu erau 3D, în schimberau 3F – Frig, Foame şi Frică.Rubrică de veselă aducere aminteşi tristă reflectareD ilemade ArgeşSunt p<strong>ro</strong>bleme care au nevoie de soluţii.Ca atare, se nasc p<strong>ro</strong>puneri şi idei. Deaici apar discuţii. Noi, poporul, trebuiesă ne spunem răspicat părerea. De aceeainau gurăm această rubrică, pentru a demonstracă din aceste dileme putem ieşi doar împreună.Închipuiţi-vă, deci, că sunteţi lângă Fântânalui Pendiuc, în această „agora“ a Piteştiului, pentrua dezbate o chestiune arzătoare la ordinea zilei. Iardilema din această săptămână e următoarea:Este bine că elevii din clasa } ar puteaprimi ghiozdane din parteaConsiliului Judeţean, dacă îi lasăprefectul Gogu Davidescu?Deşi nu i-a întrebat nimeni, specialiştiinoştri au oferit următoarele răspunsuri:A. Pentru:- Este bine, pentru că elevii vor aveaunde să pună caietele de lucrări şcolarepe care directorii îi obligă să le cumpere;- Este foarte bine, pentru că existăgaranţia că aici încap p<strong>ro</strong>grameleguvernamentale „primul corn şi primul lapte“,„primul măr“ şi „primul examen picat labacalaureat“;- Este corect, deoarece copii vor primi unghiozdan şi de la Guvern, aşa că îl vor puteaalege pe acela care trebuie, în funcţie deculoarea politică a directorului;B. Contra- Nu e bine, pentru că elevii, avânddouă ghiozdane (unul de la ConsiliulJudeţean şi unul de la Guvern), se vorscuza la şcoală că, din greşeală, l-au luatpe acela cu temele nefăcute;- E riscant, fiindcă ghiozdanele, avândimprimate sigla Consiliului Judeţean, osă-i dea ministrului Funeriu ideea ca, în replică,fiecare măr din p<strong>ro</strong>gramul guvernamentalsă fie dat copiilor numai cu frunzalui Udrea;- Este grav, fiindcă aşa vrea prefectulGogu Davidescu.Sterian Pricope, Cătălin I. ButoiuBitpress.<strong>ro</strong>magazineAdresa redacţiei: Piteşti, BulevardulRepublicii, numărul 60, Etaj 1, Camera 1Telefon: 0753 083 826redactie@bitpress.<strong>ro</strong>DirectorIulia CojocaruMarketingCosti IordacheRedacţieRedactori:Sterian PricopeCătălin I. ButoiuAlina UţicăColaboratori:Claudiu DiţăAna JianuDesigner:Gabriel SăvulescuEditor: S.C. Smart Press S.R.LTipărit la Grafic Print IndustriesResponsabilitatea pentru opiniile exprimateîn articole aparţine în exclusivitate autorilor.


5 - 12 septembrie 2011actualitate3Pat<strong>ro</strong>nul Kranz, la DNA,pentru un contract via UdreaDupă ce a rămas blocată în telegondola din masivul Parâng, ministrulElena Udrea i-a purtat ghinion şi pat<strong>ro</strong>nului Kranz Eu<strong>ro</strong>centerMinistrul Elena Udrea, făcându-şi cruci pentru sănătatea clientelei PDLIulia CojocaruOmul de afaceriCorin Boian (sauafaceristul, funcţiede unghiul dincare priviţi p<strong>ro</strong>blema), pat<strong>ro</strong>n alsocietăţilor Kranz Eu<strong>ro</strong>center şiVasicos Center, a intrat în atenţiaDNA. Nu a DNA Piteşti, ci tocmaia Serviciului TeritorialAnticorupţie Alba Iulia. P<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>riiinvestighează în acest momentmodul în care s-a demaratinvestiţia privind dezvoltareadomeniului schiabil din masivulParâng, mai exact cuma fost decontat primul milionde lei (10 miliarde de lei vechi),acordat de către ministrulElena Udrea.Kranz Eu<strong>ro</strong>center Pitești acâştigat un contract fabulos,în valoare de 67 de milioanede eu<strong>ro</strong>, în contextul în carebilanţul contabil era de-adreptul dezastruos. P<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>riiverifică inclusiv modul încare a fost posibil ca o societatecu datorii mai mari decâtcapitalul social să fie eligibilăpentru o astfel de licitaţie.Povestea cu cântecîncepe la sfârşitul lui 2010,atunci când contractul pentrucea mai costisitoare pârtiedin România (devenită celebrădupă ce doamna ministruElena Udrea a rămas blocatăîn telecabina portocalie) a fostadjudecat de către asociereaSC Krantz Eu<strong>ro</strong>center SRLPiteşti & Doppelmayer Austriaşi SC Acomin Deva SRL, firmalui Corin Boian fiind coordonatoareaacestui consorţiu.Paradoxal, deşi miza financiarăa contractului era una foartemare, trio-ul mai sus menţionata fost singurul ofertant.De precizat că cele 67 de milioaneeu<strong>ro</strong> p<strong>ro</strong>vin din bugetulstatului, cu toate că suma puteafi atrasă pe filiera fondurilorcomunitare. Dar pentru atragereabanilor eu<strong>ro</strong>peni estemai mult de muncă şi… ciupealămai deloc. Iar unde ciupealănu e, motivaţie nici atât!De la încredinţarea lucrăriişi până în prezent, în conturileKranz Eu<strong>ro</strong>center Pitești aajuns deja o primă tranşă debani de la Ministerul Dezvoltăriişi Turismului. Este vorbade un milion de lei, urmândca anul acesta să fie decontatealte 4 milioane.Pentru primul milion dejaîncasat, firma lui Corin Boianavea obligaţia ca în cinci lunisă organizeze şantierul întrei puncte de lucru, adică săexecute o serie de lucrări precumamenajarea terenului,săpături, transport rutier, încărcare/descărcaremateriale,împrejmuiri ş.a.m.d.Investigaţiile presei localeau dezvăluit, însă, faptul căsituaţia de pe teren, la o distanţăde 5 luni de când firmaKranz a primit milionul delei, ar fi de-a dreptul dramatică.Toată organizarea lui Boians-ar rezuma nici mai multnici mai puţin decât lavreo patru containere, niştepomi tăiaţi, o moviliţă debalast, două utilaje mari şilate, nişte bucăţi de gardmetalic cu care încă nuse împrejmuise nimic şiun teren nivelat cu piatră.Direcţia Naţională Anticorupţies-a sesizat şi a solicitatp<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>rilor din cadrulServiciului Teritorial AnticorupţieAlba Iulia să verificemodul în care se deruleazăinvestiţia finanţată din banipublici. Potrivit unui comunicatal DNA, rezultatul verificărilorşi măsurile care vor filuate se vor comunica la final.E posibil ca p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>rii să se fireferit la finalul… mandatuluiactualei guvernări, obişnuiţifiind cu p<strong>ro</strong>nunţările funcţiede stăpânul politic.Situaţia financiarădezastruoasăa lui Boian200de miliarde lei vechi –atât valorează contractelede achiziţii publicecâştigate de firma KranzEu<strong>ro</strong>center, magnatulCorin Boian urmându-lîntr-un top naţional pepat<strong>ro</strong>nul Argecom,Gigi Axinte.la momentul în care a câştigatlicitaţia a fost încă unuldintre motivele sesizării celorde la DNA. Potrivit bilanţuluicontabil din anul 2009, KranzEu<strong>ro</strong>center însuma datoriide 35.940.694 lei, la o cifră deafaceri de 35.044.548 lei, uncapital social de 1.808.000lei şi creanţe de 7.095.394 lei.Chiar şi în ciuda acestor datefinanciare, societatea a fostdeclarată eligibilă şi mai apoicâştigătoare, ministerul condusde Udrea grăbindu-se lafinele lui 2010 să îi şi dea primulmilion de lei. În plus, licitaţiaîn loc să scadă bugetulpreliminar cum ar fi fost normal,l-a crescut cu 5 milioanede lei, adăugarea unui… nevinovatTVA schimbând totalsituaţia din scripte. Dar sănu fim cârcotaşi, i se mai întâmplăşi statului să semnezecontracte în defavoarea sa…Boian a fostbinecuvântat încalitate de sponsor PDLAu fost primele speculaţii făcuteîn jurul acestui contractcont<strong>ro</strong>versat. Ce-i drept,pat<strong>ro</strong>nul piteştean este unap<strong>ro</strong>piat al democrat-liberalilor,afişându-se mai ales la întâlnirileonorate de greii partidului,precum premierul EmilBoc (funcţia ce atârnă, că-nrest… premierul nostru e maiuşurel).În urmă cu doar un an, pat<strong>ro</strong>nulKranz era acuzat că afentat Fiscul după reţeta patentatăde pesedistul RobertNegoiţă, numai că, în prezent,este curat ca lacrima însituaţiile ANAF, datoriile saledispărând miraculos. Soţialui Corin Boian, CristinaDiculescu, evoluează şi domniasa, de câteva luni, pe scenapolitică, în calitate de preşedintea Organizaţiei deFemei a PDL Argeş.Partenerul de afaceri cucare Boian realizează domeniulschiabil din Parâng, înspeţă pat<strong>ro</strong>nul Acomin Deva,Dan Faur, nu a făcut niciodatăun secret din faptul că estecontributor fidel al campaniilorPDL şi abonat la lucrărilepe bani publici ale localităţilorcu primari PDL.Să mai adăugăm la toateacestea faptul că primarulpedelist al oraşului Pet<strong>ro</strong>şani,prin care se derulează fondurilevenite de la MinisterulDezvoltării, este TiberiuIacob-Ridzi (soţul celebreiMonica Iacob-Ridzi), recunoscutpentru faptul că, de-alungul mandatului, şi-a făcutun obicei din a acorda contracteconsistente cotizanţilorportocalii.Abordarea prin prismalegăturilor politice, însă, estesuperfluă, şi asta pentrucă toate guvernările, fărăexcepţie, au încredinţat lucrărilepe bani publici clienţilorpolitici. Se practică petot mapamondul şi nu reprezintănicio p<strong>ro</strong>blemă atâttimp cât firmele, vopsite înportocaliu, <strong>ro</strong>şu sau galben,p<strong>ro</strong>speră şi crează la rândullor locuri de muncă, plusvaloare şi implicit încasări labugetul statului.P<strong>ro</strong>blema survine atuncicând contractele sunt supraevaluatesau se plusează peparcurs, licitaţiile trucate,caietele de sarcini scrise cudedicaţie, iar lucrările realizatede mântuială sau deloc.La care capitol se încadreazăsocietatea condusă de cătreomul de afaceri piteşteaneste de competenţa justiţieisă decidă, mai ales că existăun dosar de cercetare înacest sens. Cert este căomul de afaceri Corin Boianare lipici la banii statului,într-un top al firmelor <strong>ro</strong>mâneştiîn funcţie de contractelede achiziţii publice câştigate,Kranz Eu<strong>ro</strong>center figurândcu suma de 18.957.248 RON,situându-se după societateaaltui magnat, Gigi Axinte,al cărui Argecom a „p<strong>ro</strong>dus“contracte cu statul învaloare de 256.483.073 RON,fără TVA.OmulsăptămâniiMihai Tudor,consilier local PDLPentru prestaţia pe care aavut-o în şedinţa de ConsiliuLocal, atrăgându-leatenţia celor din Executivcă băşcălia ar trebui lăsatăla o bere rece, pe terasă.PariulsăptămâniiDeputatul Vasilică peurmele Elenei Udrea50.000 de franci elveţieni– atât valorează creditulpe care deputatul RaduVasilică trebuie să îl restituie.Specialiştii financiariestimează că va urmao nouă apreciere a francului,ceea ce va reprezentao nouă lovitură dată celorcare s-au împrumutatîn această monedă.Cifrasăptămânii857.526 leiAcesta este cel mai marevenit net obţinut în 2010, înArgeş. Potrivit datelor de laFinanţele Publice Argeş,salariul de ap<strong>ro</strong>ape 715milioane de lei vechi pelună a fost încasat de unangajat (sau pat<strong>ro</strong>n) celucrează în domeniullucrărilor de construcţiicivile şi industriale.DeclarațiasăptămâniiConstantinNicolescu,preşedintePSD Argeş:„La o anumită perioadă detimp se naşte câte unulfoarte deştept, care neapărattrebuie să conducă singurşi toată lumea trebuiesă i se supună.“EvenimentulsăptămâniiAnca Alexandrescu,trimisă în judecatăŞefa DSP Argeş, AncaAlexandrescu, a fosttrimisă în judecată, alăturide soţul acesteia, pentrudare de mită. Alexandreascal-a tras după ea şi peDaniel Boda, preşedinteleAgenţiei Naţionale aMedicamentului, nimenialtul decât fiul cunoscutuluianalist politic Iosif Boda.


4 5 - 12 septembrie 2011dosarPresa din Argeş,de la oameni liberi,la sclavi pe plantaţiePremierea „fiilor“ şi „cetăţenilor de onoare“ ai Argeşului,eveniment ce a încheiat Sărbătorile Argeşului şi Muscelului,ne-a oferit prilejul să facem o incursiune în realitateamediatică a zilelor noastre. Am încercat să creăm untablou cât mai fidel cu sprijinul colegilor de breaslă, uniidintre aceştia oameni de cultură, directori de ziare saujurnalişti care activează la nivel naţional. Nu vrem să dămverdicte şi nici să tragem concluzii, tocmai de aceea văredăm punctele de vedere pe care colegii noştri au avutamabilitatea să ni le ofere.Octavian Sachelarie, sociologPresa de astăzi,pură pornografie!Dana Grecu, realizator Antena 3„Eu sunt un jurnalist liberşi îmi place să cred că voi rămâne aşa“Media din România nupoate şi nu este mai bunădecât societatea în ansamblulei. Va mai curge multăcerneală până când ziariştiidin România îşi vor găsimatca. Aici mă gândescla p<strong>ro</strong>fesioniştii care practicăaceastă meserie, la intruziuneapoliticului, dar şila chestiunile de finanţare apresei. Pe de altă parte, însă,nu trebuie contestat <strong>ro</strong>lulmediei de a informa şi de acreea o agendă, chiar dacăaceasta este de multe ori incorectăsau manipulatorie.Există anumite asemănăriîntre presa de ieri şi ceade azi. Şi acum, ca şi atunci,există o tentă foarte periculoasăde a avea un picde cult al personalităţii şide a le cânta în strună unorpersonaje care sunt, maimult sau mai puţin, goalede conţinut. Există tendinţade a transforma în modeleoameni care nu merită, şiaici mă gândesc la modelelearuncate în presă. Acesteafac un mare deserviciumediei <strong>ro</strong>mâneşti. Deosebiriledintre presa de azi şi ceade ieri constau în cantitateamare de informaţii şi de canalemedia. De asemenea,o diferenţă foarte mare estereprezentată de libertatea şiaccesul pe care omul îl arela foarte multe surse de informaţii.Presa <strong>ro</strong>mânească esteconsiderată una dintre celemai libere din lume, chiarnepermis de liberă. În media<strong>ro</strong>mânească poţi să înjuripe oricine. Se împ<strong>ro</strong>aşcă no<strong>ro</strong>ide la stânga la dreapta, fărăniciun fel de repercusiuni.Ziaristul nu are niciun fel derăspundere.Să ne uităm pe prima paginăa ziarelor de astăzi. Estepură pornografie. Nu existălibertate mai mare decâtaceasta. Dacă se vehiculeazăo informaţie care este falsăsau se dezinformează, nueste nicio p<strong>ro</strong>blemă. Nimeninu are de suferit de pe urmaacestor mizerii.În ceea ce priveşte influenţape care presa o are în viaţacetăţenilor, este de netăgăduitfaptul că media a influenţatşi influenţează foarte mult. Dinpăcate, oamenii au început sătrăiască într-un consum mediatic.Trăiesc conform televiziuniisau a imaginii, ce spuneimaginea este sfânt pentruei. Or, nu este normal să seîntâmple aşa ceva, mai alescă acest consum mediatic înseamnărealitate virtuală şi, defoarte multe ori manipulează,cu o uşurinţă debordantă.Dumitru AugustinDoman, şcoalaveche de presă„Aia<strong>ro</strong>mantică,şi astapolitică“„Dacă ar fi să rezum totulîn câteva cuvinte aş puteaspune cam aşa: aia era<strong>ro</strong>mantică, şi asta e politică.În aia nu era informaţie suficientă,în asta este, dar preamultă şi... manipulată.“„Faţă de presa din anii’90-2000, lucrurile sunt aşezateacum. Interesant estecă jurnaliştii îşi asumă chiarşi o atitudine politică, pe faţă.Este de lăudat, se întâmplăoriunde în lumea asta, nusuntem noi cei care amvenit cu o astfel de invenţie.Orice ziar îşi poate asumao direcţie politică, prinacel editorial care reprezintăun punct de vedere asumat.Şi, în orice ziar existămateriale care răspund lacele cinci întrebări care nuau cum să fie întinate politicîn niciun fel. Eu sunt unjurnalist liber şi îmi place săcred că voi rămâne aşa. Dacăşcolile de presă s-au înmulţitdupă ‘90 încoace, aitinde să crezi că lumea facepresă după carte. Din păcate,în presă ajung şi oamenicare nu au nicio legătură cumeseria asta.“Jean Dumitraşcu,director revista de cultură muzicală Euphonia„Ziaristul este şi el <strong>ro</strong>mân,simte nevoia de a avea un stăpân“„Ca om pasionat de istorie,am consultat presa <strong>ro</strong>mâneascăde la 1860 încoace,de pe vremea în care încă semai folosea alfabetul chirilic.Şi am descoperit cât de vie,pătimaşă şi... partinică a fost,este şi va rămâne presa<strong>ro</strong>mânească, aşa-zisa„curea de transmisie’’dintre conducere şi popor,cum o numea Stalin. Ziaristuleste şi el <strong>ro</strong>mân şi, genetic,ca orice <strong>ro</strong>mân, simte nevoiade a avea un stăpân,imediat după ce idealurilei se risipesc încă din prima tinereţe.În numele stăpânului,se crede şi el stăpân, ba chiarhegelian vorbind, stăpânulstăpânului, fără a bănui vreoclipă că nimeni nu are pic derespect faţă de slugi. În fapt,un ziarist trebuie să se supunădoar Adevărului, dar existăo scuză: nu există încă odefiniţie unanim acceptată aadevărului. Adevărul e doarla Dumnezeu. Şi de aici, libertateafiecăruia de exprimare,după posibilităţile cognitivep<strong>ro</strong>prii. Nu întâmplător ampomenit de ziarele de secolXIX. Am luat de bune, în uneledin studiile mele, ceea ceam citit într-un ziar, Românul,de pildă. Ca, ulterior, consultândşi alte surse, să descoperăcă anumite lucruri erautocmai invers. Din fericire, astăzi,cu atâtea publicaţii şiposturi radio-tv, plus celeon-line, ai şansa, totuşi, să-ţifaci o imagine veridică asuprarealităţii <strong>ro</strong>mâneşti. Sin<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>condiţie e să le citeşti(auzi, vezi) pe TOATE. Din firimituride adevăr, ca întrunjoc de puzzle, poţi reconstituirealitatea. Până şi o revistăca Euphonia, pe careo conduc, nu spune totul,principalul ei scop fiind p<strong>ro</strong>movareaimaginii instituţiei!“


5 - 12 septembrie 2011dosar5Octavian ŞtireanuBanul genereazăcomp<strong>ro</strong>misuri şi abdicăriCu toate imperfecțiunile sale, presa și-a meritat distincțiile primite din partea Consiliului Județean ArgeșSergiu Nicolaescu,exponent al vechii şcoli de presă„Dacă înainte era unstăpân, acum sunt 100“„Presa de dinainte era opresă pe care aşa o impuneaucei care conduceau laacea vreme. Acum avem opresă la care nu se mai gândeştenimeni, o presă de capulei. Pe de altă parte, şiatunci, ca şi acum, dacă doreaisă faci o presă bună, puteaisă o faci sau puteai să teînhami, să te înfeudezi, la câteun stăpân. Trăiau mai bine,dar numai jurnalişti nuerau. Dacă înainte era unstăpân, acum sunt 100. Iarstăpânul îşi doreşte să supu-Marilena Baraţă, director„Curierul zilei“„Presa e liberă, dar cupuţină teamă instituităîn ultimele mandate“„Presa s-a adaptat la oraactuală pentru că asta este,te adaptezi în funcţie dece doreşte spectatorul saucititorul. Dacă nu te adaptezi,ieşi de pe piaţă sau facipresă doar pentru tine.Presa este la fel de liberă cană toate mecanismele societăţii,nu numai presa. Păi dece credeţi că este bătaia astape putere?!“întotdeuna, pot spuneasta după 17 ani de cândfac parte din branşă, cupuţină teamă instituită înultimele mandate. Nu nis-a întâmplat nimic şi spernici să nu ni se întâmple deacum înainte.“GabrielLixandru,redactor-şef„Argeşul“„Presa de azimi se paremult preasuperficială“„Presa făcută de cei de după1989 era o presă adevărată, dacăîmi este permis să spun aşa,întrucât cei care o făceau eraumai responsabili, şi mai citiţi,mai specializaţi. Se puneamare preţ pe cuvântul scris.Presa de azi mi se pare multprea superficială, dar în toncu vremea: bazată mai multpe informaţie şi mai puţin pep<strong>ro</strong>funzime, pe analiză.“Perioada de tranziţie traversatăde societatea <strong>ro</strong>mâneascăse reflectă cumva şiîntr-o anumită metamorfozăa presei, căci nu îi pot spuneevoluţie. Primii ani de dupăRevoluţie au însemnat o veritabilăexplozie informaţională,exprimată în apariţia multorpublicaţii, într-o formidabilăcerere de forţă de muncă,de ziarişti şi de redactori, caresă acopere o teribilă cererede informaţii pe care societatea,în ansamblu, o simţeaîn anii aceia. A fost o perioadăde avânt, o perioadă <strong>ro</strong>mantică,o perioadă lirică în evoluţiapresei, dincolo de opţiunilesau ingredientele politice careau marcat deceniul res pectiv.Pe fond, acea perioadă a reprezentatun mare pas înaintefaţă de presa cenuşie de dinaintede ‘90. A însemnat uncontact direct al oamenilor cuinformaţii care adesea eraup<strong>ro</strong>hibite, erau necunoscutemarelui public.Ulterior, odată satisfăcutăaceastă nevoie primară de informaţie,de senzaţional, s-ainstalat un recul de credibilitate,p<strong>ro</strong>vocat de <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> factoriobiectivi: primul constă într-oofensivă fără precedent a preseionline care a îndepărtattreptat consumatorul de informaţiede presă scrisă, iaral <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng>lea factor îl reprezintăcreşterea exponenţială a dificultăţilorde ordin economicşi material pe care îndeosebipresa scrisă le-a întâmpinatp<strong>ro</strong>gresiv. Fără în<st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng>ală căClaudiu Diţă, redactor „Argeşul“„Goana după senzaţionalface ca presa să devinăvector al absurduluişi al ridicolului“„Din păcate, nu pot spunecă presa argeşeană a evoluatînspre mai bine. Îmi aducaminte că atunci când, în 1999,am intrat în presă, a trebuit săsusţin un concurs dur la TerraSat, un post de televiziune careîn vremea respectivă era foartecunoscut şi avea standarderidicate. P<strong>ro</strong>ba de cultură generală,eseu, gramatică, dicţie,telegenie, examen psihologic,interviu... Acum, angajareaîn presă se face după criteriimult mai simple: nu ai reuşitîn alt domeniu, poate merge înpresă, cam cum e şi cu învăţământulîn prezent. În plus, dacăînjuri şi scuipi cum trebuieşi eşti pasionat de monden,eşti numai bun! Mai sunt însă şipublicaţii care şi-au păstrat olinie normală şi în ton cu ceea cetrebuie să facă presa cu adevăopresă care se confruntă cudificultăţi este o presă slabă, opresă vulnerabilă.Albert Camus spunea în1944 că adevărata presă esteaceea care nu depinde nici debanii guvernelor şi nici de baniipat<strong>ro</strong>nilor. Este presa caretrăieşte prin p<strong>ro</strong>priul său exerciţiup<strong>ro</strong>fesional. Desigur, esteun ideal, un deziderat, dar el rămâneîn conştiinţa celor carefac presă de bună calitate.În prezent, viaţa presei estedestul de tulbure, destul deagitată, confruntându-se înpermanenţă cu dificultăţilemateriale tot mai mari, carep<strong>ro</strong>voacă ziariştii la comp<strong>ro</strong>misurişi abdicări. Dreptul la informaţieeste un drept fundamentalal omului, alături dedreptul la viaţă, muncă, liberăopinie ş.a.m.d. Deocamdatăsuntem supuşi unui p<strong>ro</strong>cesde manipulare pe care presa îlexercită cu sau fără voinţă, subimperiul p<strong>ro</strong>priilor sale slăbiciunişi dependenţe.rat, aşa cum este şi cea la carelucrez sau cum sunt unelesăptămânale care au apărutîn ultima vreme. Totuşi, nupot să nu regret că goana dupăsenzaţional face ca presa sădevină, din formator de opinie,vector al absurdului şi al ridicoluluiîn multe situaţii, având ocontribuţie deloc de neglijat înimbecilizarea populaţiei...“


6 5 - 12 septembrie 2011economicCompaniioameniidei„Mulţi întreprinzătorisunt limitaţi. Vor să-şifacă p<strong>ro</strong>fit pentru p<strong>ro</strong>priilebuzunare şi nimicmai mult. Nici măcar cu casade marcat nu cochetează.Ion GlişcăantreprenorPat<strong>ro</strong>nul Giramex susţine că mediul economic din România va avea de câştigat numai prin unitateAlina UţicăPentru a rezista pe o piaţăîn care marile lanţuride supermarket-uri faclegea de ceva ani buni,trebuie să ai un st<strong>ro</strong>p de viziuneşi, foarte important, spirit de iniţiativă.Din păcate, majoritatea întreprinzătorilor<strong>ro</strong>mâni au rămasîncorsetaţi în p<strong>ro</strong>pria inerţie,preferând să se vaite decâtsă facă f<strong>ro</strong>nt comun alături decei aflaţi în aceeaşi situaţie. IonGlişcă, directorul Giramex, esteunul dintre cei care au spart tiparele.Dacă mai acum un anera foarte îngrijorat de concurenţaucigătoare a hypermarketurilor,anul acesta pare a fide-a dreptul încrezător că a găsitsoluţia cu care nu doar că varezista pe piaţă, dar va face şi unp<strong>ro</strong>fit frumuşel.Cum pot câştigamagazinele decartier războiulcu mamuţii externiUn hypermarket autohton aavut şi România – PIC-ul luiCornel Penescu – dar s-auocupat tot ai noştri să-l punăpe butuci (cu ajutor consistentde la „deşteptul” de pat<strong>ro</strong>n,trebuie să recunoaştemşi asta!).Acum, preţul pieţei este făcutde către mamuţii din afară.Asediate din toate părţilede Met<strong>ro</strong>, Carrefour, Eu<strong>ro</strong>mall,Auchan, Kaufland şi altebranduri de gen, sute de magazinede cartier din Argeş aupus lacătul pe uşă. Şi omul deafaceri Ion Glişcă se resemnase,la un moment dat, pânăcând, paradoxal, criza afost aceea care i-a adus ideeasalvatoare.Raţionamentul este simplu:oamenii nu mai dispunde lichidităţi ca în perioada deboom a guvernării Tăriceanu,când hypermarket-urile duduiaude cărucioare. Ca atare,Magazinele decartier au declaratrăzboi lanțurilorde hypermarket-uriOmul de afaceri Ion Glişcă şi partenerii săi vin cu preţuricu 30% mai mici decât ceea ce există pe piaţa din Româniasingurul care va face diferenţape piaţă este, ca să cităm moto-uldefunctului PIC, „preţulcel mai mic”. Ca să ai preţul celmai mic la vânzare, trebuie săai şi preţul cel mai mic la ap<strong>ro</strong>vizionare.Şi ca să te ap<strong>ro</strong>vizionezicât mai ieftin, trebuiesă cumperi în cantităţi cât maimari. PARTENERIAT –aceastaa fost ideea prin care IonGlişcă şi Florin Arsene, pat<strong>ro</strong>nulmagazinelor PRAXIS dinPiteşti şi alţi 13 p<strong>ro</strong>prietari demagazine de cartier din judeţulArgeş au demarat o afacerecare, la acest moment, seaflă în continuă expansiune.Ion Glişcă: „Mulţiîntreprinzătorisunt limitaţi”Până la parteneriat estecale lungă întrucât oameniiau o viziune îngustă şi decâtsă rişte, preferă să moară lentsau să se rezume la mici…ciupeli: „Mulţi întreprinzătorisunt limitaţi. Vor să-şi facăp<strong>ro</strong>fit pentru p<strong>ro</strong>priile buzunareşi nimic mai mult. Nicimăcar cu casa de marcat nucochetează. Din fericireau fost şi oameni deschişi,care au văzut imediatoportunitatea. Le-am pus ladispoziţie depozit, logistică,transport, angajaţi, casă demarcat, etc. pentru că einu aveau de niciunele,decât magazinul.”A urmat încheierea unorConcurs!Orlen Oil, cel mai mare p<strong>ro</strong>ducătorde lubrifianţi dinPolonia, a intratde curând pepiaţa dinRomânia.SocietateaGiramex,manageriată deomul de afaceriIon Glişcă, esteunic distribuitorîn ţaranoastră. Prinamabilitateaacestuia, Orlencontracte cu două mari grupuride furnizori din afară.„Avem o grupă de furnizoride p<strong>ro</strong>duse de bază, zahăr, uleietc., şi o alta de salam, brânză şiouă. Ne grupăm, fiecare dă comandăşi apoi negociem preţulpe TIR, nu pe palet, pentrucă astfel obţinem un p<strong>ro</strong>fit maimare. Am înfiinţat un depozitCâştigă cu Orlen Oil!Oil pune la bătaie, pentru cititorii„Bitpress magazine”, unregional numit CBA LogisticMuntenia pentru descărcareap<strong>ro</strong>duselor venite din afară” explicăomul de afaceri. Cu toatecă a fost gândit ca un depozitlocal, CSA Logistic Muntenia aînceput să-şi distribuie p<strong>ro</strong>duseleîn Vâlcea şi Oltenia, reuşindsă pătrundă chiar pe piaţa dinBucureşti.set de accesorii şi consumabileauto de primă clasă.Urmează paşii şi poţi fi unuldintre cei 10 câştigători:-Intră pe www.bitpress.<strong>ro</strong>-Accesează rubrica„Concursuri” de laprima pagină-Postează la „Comentarii”răspunsulla întrebarea:„Cine este uniculdistribuitor alp<strong>ro</strong>duselor OrlenOil, în România?”Lovitura cea mai mare aconstituit-o colaborarea cuCBA Ungaria, o mare reţea deg<strong>ro</strong>s, un fel de Met<strong>ro</strong> care s-adezvoltat în Ungaria, Polonia,Cehia şi Slovacia. Partenerii luiGlişcă îşi p<strong>ro</strong>cură de aici p<strong>ro</strong>duselela preţuri mult inferioarecelor din România.„CBA reprezintă 50% dinap<strong>ro</strong>vizionarea pe care unsupermarket de cartier o face,cealaltă jumătate venindde la restul de două grupuride furnizori. Dacă vrea cinevaaceste p<strong>ro</strong>duse, le ia de lamine, deoarece am exclusivitatepentru ele. Aducemgama CBA de p<strong>ro</strong>duse alimentareşi nealimentare laun preţ fără concurenţă înRomânia. Foarte multe dintreele sunt cu 20%-30% sub preţulmarilor lanţuri comerciale.”,mai spune Ion Glişcă.„Capitalul <strong>ro</strong>mânesceste omorâtprin indiferenţă”Pat<strong>ro</strong>nul Giramex constatăcu amărăciune că în ultimiiani capitalul <strong>ro</strong>mânesc a fostomorât de intervenţia marilorlanţuri de supermarketuri,şi asta cu largul concursal statului. „Statul a fost maidur decât un contabil din ălarău şi rece, care stă la bi<strong>ro</strong>u şianalizează nişte cifre şi taie,adună, înmulţeşte. Toate deciziilemari, cu impact asupramediului economic din România,se iau pe genunchi,în grabă, şi asta pentru cănumirea oamenilor se facepe criterii de disciplină politică,de… «Să trăiţi, şefu’!».Toate ordinele se execută,nu se discută.În ceea ce priveşte mediulde afaceri, acesta nu esteunit. Pe de o parte pentru cănu poate pierde timpul cu acţiunide forţă, deoarece trebuiesă p<strong>ro</strong>ducă bani, să-şi plăteascăangajaţii, iar pe de altăparte din teamă, laşitate saudin cauza presiunilor la careeste supus de către instituţiilede cont<strong>ro</strong>l.Toate acestea, la un loc,au dus la starea de faptactuală. Trebuie să înţelegem,însă, că numai prin unitateputem răzbate, iar mediulde afaceri <strong>ro</strong>mânesc trebuiesă iasă din inerţie dacă vrea săfacă faţă unei pieţe din ce înce mai concurenţiale” a conchisIon Glişcă.


Incredibil!Un senatora <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng> Paginile 8-9De ce sepenseazăBebe Ivan Pagina 10Cătălin Rădulescu,în chiloți lavânătoarede femei Pagina 10Căpitanulde pe Golden ŞpriţSterian PricopePe vremea aialaltă,când păpicaşi căldura neerau raţionalizate„ştiinţific”, circula unbanc despre Nea Nicucare se confesa Leaneicum că i-a dat poporuluiinundaţii, i-a dat cutremur,aşa că ultima variantăe să-i dea cianură.N-a ajuns Ceaşcăpână acolo, dar uite căTraian Băsescu îl răzbunăşi transformă bancul înrealitate.Argumentele cu careflotantul de la Cot<strong>ro</strong>ceniia partea unei afaceri păguboasecare imită vânzareaPet<strong>ro</strong>m-ului sunt lafel de forţate şi de subţirica mandatul de eu<strong>ro</strong>parlamentaral Ebei.P<strong>ro</strong>babil că Băsescuîşi plăteşte astfel p<strong>ro</strong>tecţiaMarelui Licurici,fiindcă sunt convinschiar dacă în şcoală n-afăcut pagubă în diplome,ştie, totuşi, deşi amândouăsunt tari, cianura nu etot una cu whisky-ul şi,deci, nu se drege cu zeamăde varză.Dar abureala e mareacalitate a preşedinteluiatunci când se pogoarăînţelept în faţa poporului,ca Sfântul Duh, başcaminciuna spusă natural şiconvingător, ca pe vremeacând declara senin vameşilorcă pe vapor n-aremarfă de contrabandă.Ultima invenţie e că statulnu se mai poate implicaîn exploatarea p<strong>ro</strong>priilorresurse; nu ştiu undestă scris asta, dar văd căacelaşi stat se implică lagreu în construirea de sălide sport pe coclauri, bunedoar ca să-şi pună babelefasolea la uscat, şi detelegondole, unde ElenaUdrea îşi aeriseşte, hlizindu-se,fofoloanca.Se vede însă că TraianBăsescu e adeptul zicalei„după noi, potopul” sau alfilosofiei hoţilor că mai binesă furăm noi, că e păcat săfure alţii. Aşa că dârzenia destabilopod cu care el spargevalurile care se fac pe temap<strong>ro</strong>iectului de la Roşia Montană,nu mă miră.În definitiv, ca fost comandantde navă, e normal ca elsă stabilească azimutul iar noisă fim trimişi la frecat puntea,asta dacă nu ne dăm seamacă preşedintele ne face binecu forţa şi credem că n-aremamă, n-are tată, n-are patrie-adorată.Dar dacă îl doare în pupăde ecologie, de mediu, deinteresele pe termen lungale României, de AcademiaRomână şi de cei care îi spun căaurul nu trebuie risipit aiurea,mă miră faptul că n-are inimănici măcar pentru cumătrulBercea Mondialul. Nu dealta, dar or fi vrând şi puradeiiacestuia să-şi pună dinţi deaur când s-or face mari şi, lace jaf se pune la cale, n-o sămai aibă de unde!Dacă tot n-a schimbatgraniţele ţării, uite că TraianBăsescu e gata să-i modificerelieful, tocând nişte munţi şiaşezând pentru vecie un laccu cianuri.Să căutăm rapid dacă, dingreşeală, nu ne-a mai rămasnevândut vreun vapor,să-l botezăm Golden Şpriţ şi,când Marinarului i s-o isprăvimandatul pe uscat, să-l punempe dumnealui căpitan,ca să plimbe sterilul care o săne rămână pe balta cu otravădin Apuseni!Paparaţii Bitpress MagazineÎn exclusivitate pe intervalulde orar 18.30-19.00, paparaţii noştril-au surprins pe şefulPDL Argeş, Mircea Andrei,într-o amplă operaţiunede salvare a pisicii din copac.Această acţiune încununeazăca un co<strong>ro</strong>lar demersuriledomnului Mircea Andrei desalvare a Argeşului de ciuma<strong>ro</strong>şie. După ce a scăpat AROde la o moarte lungă, scurtându-i-oprin servicii deavocatură p<strong>ro</strong>fesioniste, apoia uşurat nişte primari de povarade a face parte din partidullui Nicolescu, <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>Andrei a decis că trebuie ruptăpisica-n două, mai ales că,de mai bine de 20 de ani, PSDnu a fost în stare să coboaremâţa la sol .„De 20 de ani pisica stăîn copac, deshidratată, lividă,de-a dreptul anorexică.Vedeţi, nici măcar nu vreasă se lase salvată, aiurează!Ăsta este rezultatul a 20 deani de PSD, de ciumă <strong>ro</strong>şie!Dar noi vom stopa acest lucru,pentru că nicio pisică nuar trebui să treacă prin astfelde traume! Ruşine, domnuleConstantin Nicolescu,aveţi şi dumneavoastră pisiciacasă!” ne-a declarat domnulMircea Andrei, senatorde Dâmboviţa, preşedinte alPDL Argeş.


8 5 - 12 septembrie 2011pamfletDeci... Nicolescu şi Bratu s-auciondănit iar. Nimic nou subsoare. De data aceasta aubăgat ghiozdanul la mijloc.Cât mă bucur că oameniiăştia nu au acces la bombeatomice!... presupun că primarulde la Curtea de Argeş credecă cea mai bună este caleade mijloc. Nu de alta, darcând îi vin oaspeţi de la PSD(partid căruia îi aparţine),trage o plimbare cu ei. Dacăvin în oraş cei de la PD-L, nupoate omul să-i refuze nicipe aceştia. Aşa că cel maibine i-ar fi dacă s-ar strecuraprintre cele două tabere,prin mijlocul acestora,să scape de toţi!... a fost o şedinţăde Consiliu Local recordsăptămâna trecută! ViceprimarulLiliana Gagiu a terminatîn mai puţin de o oră 40de puncte de pe ordinea dezi, l-a lăsat trist şi nevorbitpe consilierul PDL MarieanNeacşu şi le-a închis rapid<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng> celor care aveau chefde caterincă estivală. Grabadoamnei viceprimar apărut foarte ciudată în ochiimultora, mai ales că lăsaimpresia că ceva mult maiimportant o reţinea într-unloc în care nu ar fi dorit săse afle. De aici şi speculaţiilerăutăcioase, de care noi nedezicem, potrivit că<strong>ro</strong>ra fiebăgase rufe la spălat, fie i seardea curcanul în cuptor, fieuitase să închidă găinile.... prefectul a aflat că înRucăr şi Topoloveni suntcele mai însemnate defrişăridin judeţ, adică pe-acolo setaie pădurea, iar autorităţiledoar ştiu acest lucru. GoguDavidescu nu mai vedepădurile tăiate din cauzacopacilor din parcul Trivale,cruciada mandatului săufiind salvarea de la transformareaîn scobitori a cinciarbori de pe lângă „CornulVânătorului”.... PUR s-a umflat înMioveni. În martie avea 500de membri, acum a ajunsla 689. Cel puţin asta spuneliderul Neagoe (Iacşa arealt simţ al măsurii). Astaînseamnă că prin 3.200,când vor dispărea femeiledin România, PUR Mioveniva avea vreo 2.335.284 demembri, adică mai multdecât populaţia ţării, şi eaîn scădere drastică în acelevremuri.... în scandalul cu sediul,ţărăniştii din Piteşti au avutparte de rutină măcar înprivinţa poştaşului. Adică totau primit corespondenţa.Inclusiv un plic cu un mesaj,fără antrax şi fără semnătură.Principala ţintă a mesajuluidur este preşedinteleGheorghe Dinescu (nici nuse putea altfel!). Acesta a lucrattimp de patru zile şi treinopţi la scrierea mesajuluiîn grafie specifică vârsteide optzeci de ani şi astfela reuşit să mai fie băgat înseamă încă o dată. Era grav:chiar nu mai avea omulsubiecte şi risca să reintreîn anonimat!... prefectul Davidescus-a supărat pe P<strong>ro</strong>gramul„Primul ghiozdan” la fel cape vremea când era în clasaI. Nu mai vrea să-l vadă, nicicu siglă de la ConsiliulJudeţean, nici fără. Prinurmare a anunţat că mergeîn contencios administrativ,să anuleze hotărârea dată degaşca lui Nicolescu, inclusivde consilierii de la PD-L. Aicisurprinde întârzierea reacţiei,un semn rău pentru PD-L!La hotărârea cu referendumuls-a acţionat rapid,acum a trecut ceva timp.Înseamnă că partidul a avutp<strong>ro</strong>bleme cu dezbaterile şicu transmiterea mesajuluicătre prefect. Sper ca astasă fie explicaţia, să nu fi fostvorba de faptul că prefectulGogu e uituc! Fiindcă nici elnu va mai fi uitat în funcţie.„Asta e tare, dă-tedracu’: Mircea Andreia <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>!”Însufleţiţi de prezenţa Liei Olguţa Vasilescu, primarii dinAlbota, Miceşti şi Bascov au făcut caterincă de <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> PDL,pe care vor să-l ridiculizeze la televiziunile naţionaleIulia CojocaruDimineaţa îşi beaucafeaua la PSD, cupreşedinteleConstantinNicolescu, iar noaptea şpriţuiesc(doar apă plată cu lămâie!)cu <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> PDL MirceaAndrei&Co. Pe la prânz, (aşacum a fost şi sâmbăta asta, cuprilejul „Zilei fiilor şi cetăţenilorde onoare ai Argeşului” de laMuzeul Goleşti), primarii noştricei zglobii fac o caterincă de zilemari. Victimă le-a picat chiar<st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> Andrei.Însufleţiţi de prezenţa stimulator-vizualăa doamnei senatorLia Olguţa Vasilescu, IonDumitru, zis şi Ducele deAlbota şi Dumitru Voicu, primaruldin Miceşti, s-au vitejit înreplici, că doar nu era subiectulde faţă. Mai timid, primarul dinBascov şi cel din Ţiţeşti, mustăceaupe margini. Ştirea de senzaţiea venit de la primarulMiceştiului, care a povestit oricuipe care l-a întâlnit în calecum ar fi <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> Mircea Andrei<st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>, chiar de la unitateamilitară la care a făcut armata.Primarul Voicu a rugat-o insistentpe Olguţa Vasilescu sămediatizeze povestea la televiziunilecentrale, ca să-l facă derâs pe fostul p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>r (auzi, <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>!). Vă redăm, în continuare,o conversaţie savu<strong>ro</strong>asă pecare am avut-o cu domnii primari,cu precizarea că am tăiatdin greu la replicile mai delicate,ca să nu le stricăm de tot începutulde săptămână.„Zii, mă, a înjuratcineva acolo?”Reporter: Domnule primar,ştie Mircea Andrei că vă aflaţi laGoleşti, cu pesediştii?Ion Dumitru, zis şiDucele: Ce să-mi facă mieMircea Andrei?Rep.: Să vă certe că trădaţicauza!Ducele: Vreţi să ştiţi cumi-am înjurat eu, ca la uşa cortului?Rep.: Domnule primar, suntcu reportofonul în mână dupăcum vedeţi, puteţi să repetaţipartea cu... înjuratul ca la uşacortului? Presupun că vă refereaţila paranghelia de laCuca. (n.r. Citiţi la A<strong>ro</strong>ganţeledin pagina 2 pentru maimulte lămuriri!)-Ducele: Deci, hai să văspun, de fapt am înjurat pe ceicare au dat informaţia. Vă daucuvântul meu de onoare cănu s-a înjurat nimeni cât amstat eu acolo, vă poate confirmaşi colegul (arată către primarulPSD din Bascov,Gheorghe Stancu).Rep.: Aţi fost şi dumneavoastră,aşadar, la aniversareapedeliştilor!-Ducele: La ziua lui DanLazăr! Care e p<strong>ro</strong>blema?-Stancu: Aşa e, m-a invitatLazăr, că a fost o onomasticăa lui, m-a pus la masă, mi-adat o cafea...-Ducele: Zii, mă, a înjuratcineva acolo?-Stancu: Eee, cum aşa?!-Ducele: Domnişoară, aşaeste, nu ne-a înjurat nimeni!Nici pe mine şi nici pe colegulmeu. Ceilalţi... nu ştiu, că apoiam plecat.-Stancu: Eu am plecat cumult înainte, chiar!-Ducele: Se exagerează,domnule!Rep.: Sunt mai frumoasepetrecerile PDL?-Stancu: Ca orice petrecere,depinde de ambianţă şipersoanele cu care stai.-Ducele: Eu nu beau!-Stancu: Da, nu bea! A băutprea mult şi şi-a terminat cota!„Linge mereu,aşa e el, nu se decide!”În scenă apare Lia OlguţaVasilescu, senator de Dolj,în <strong>ro</strong>chiţă <strong>ro</strong>şie, cu decolteuadânc. O încântare a simţurilorpentru primari, care se şi grăbescs-o ia la pupat de mânuţeşi obrăjori.Rep.: Doamnă Olguţa, peunde aţi fost, că primarul dinAlbota a cam patinat la PDL!Olguţa: Lăsaţi primarul, cănu a patinat, e cu noi, ştie ceare de făcut!Ducele: N-am fost niciodatăaltfel! Dacă m-am supăratcu Filip Georgescu este treabamea!Rep.: Atunci, răspundeţiclar, domnule primar, vă lepădaţide satana?Ducele: Care e satana?Rep.: Jucaţi la dublu!Ducele: N-am jucat niciodată!Rep.: V-aţi în<strong>ro</strong>şit şi mai tare,v-a crescut şi nasul!Ducele: Eu am fost întotdeaunacu PSD. Nu am semnatniciodată nimic, sunt alţiicare au semnat.Rep.: Semnătura e cu sufletul,domnule primar, că hârtianu ţine căsnicia politică!Ducele: Sufletul rămâne laAlbota şi lângă... my dar(ling).Stancu: Linge mereu, aşa eel, nu se decide!Ducele: Pot eu să plec dinPSD? Ia uitaţi ce doamnă senatorfrumoasă avem!Rep.: Viitor parlamentar deCâmpulung?Ducele: Viitor parlamentarde ce vrea dumneaei!Olguţa: Nu mai băgaţi dinastea, că se sperie lumea!Ducele: Dacă vrea săcandideze în judeţ, noio susţinem!Olguţa: Mi-am câştigatcolegiul în Dolj cu 63%, de cesă vin la Argeş?„Asta e tare, dă-te dracu’,auzi, Mircea Andreia <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>!”Dumitru Voicu, primarulMiceştiului, care până atunciascultase cu atenţie, intrăabrupt în discuţie. Avea cevaimportant de dezvăluit!Voicu: Mi-a spus primarulde la Slătioarele, de lângăSă ne iubimpe tancuri!Ș oseaua de CenturăChiar dacă face partedin PSD, primarul TudorPendiuc este prieten lacataramă cu politicieni dintabăra adversă (avantaj el!).Face ce face, mai trage ofugă pe la Bucureşti şi nuse întoarce cu mâna goală.Ultima oară a trecut pe laministrul Apărării, GabrielOprea, să bea o cafea şia venit cu… două tancuri.Consilierii locali au stabilitla ultima şedinţă că, în ziuainaugurării, viceprimarulCornel Ionică ar fi celmai potrivit să intre cutancurile în Piteşti, călarepe amândouă în acelaşitimp, dacă se poate (deşiare picioare scurte, iar peunul dintre ele l-a avut înghips anul ăsta).Mai sensibil din fire,doctorul-consilierGheorghe Frătoaica s-adeclarat oripilat ca tocmai„Oraşul lalelelor” să fieasociat cu asemeneamaşinării de război, numaică primarul Pendiuc i-areplicat că avioane cureacţie nu a reuşit săgăsească prin bătăturaministrului Oprea.Viceprimăriţa Liliana Gagiua venit şi domnia sa cu op<strong>ro</strong>punere împăciuitoarepentru ambele tabere:Vicele Ionică a trecut de la dat tunuri, călare pe tun!„cum să nu meargă lalelelepe tancuri, poate aşa vomface şi noi pace politică”.Băiat cu iniţiativă, pedelistulŞtefan Ciocănel a adus larândul său îmbunătăţirisubstanţiale: „Să punemşi o cruce <strong>ro</strong>şie pe tancuri!”.„Se rezolvă, cruceao punem peste un an.Şi, da, o vom pune cu <strong>ro</strong>şu”i-a replicat primarulTudor Pendiuc. La final,consilierul PNL FlorinGardin a p<strong>ro</strong>pus ca istoricaintrare a tancurilor înPiteşti, cu vicele Ionicăfoarte călare pe situaţie, săaibă loc în ziua alegerilorcomasate de la anul.Ion Trivalea


5 - 12 septembrie 2011pamflet9Ducele: Vreţi ceva totoficial?Rep.: Numai oficial, vă<strong>ro</strong>g!Ducele: Dacă la Parlamentva candida cineva dinBucureşti, eu nu-l susţin! Astadacă ajung să fiu candidat laprimărie, dacă Dumnezeu nuîmi dă cu meteoritul în cap,cum i-a dat împăratuluiChinei... E posibil orice!Rep.: Primarul Pendiuc adeclarat că un candidat pecolegiul Piteşti va fi numit deel personal. Dacă va fi de laBucureşti?Ducele: Să fiţi convinsă căva fi unul de aici, cu care săstăm de vorbă. Oricum nu neajută pe noi parlamentarii ăştia,nici nu au cu ce. Să vinăsă vorbească cu mine, ce săvorbească? Să vină să i-o arătpe Mariţa lu’ Chibei de laAlbota? A murit aia! P<strong>ro</strong>blemaeste ca cel care se duceacolo să-şi facă treabade parlamentar onest.Rep.: Cu doamnaVasilescu aţi fi vrut...Ducele: Dar nu vedeţicum arată doamna Vasilescu,o fată frumoasă şieducată, cui nu i-ar plăcea?...„O ştiţi pe aiacu <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>i?”De la dreapta la stânga, în ordinea sosirii dubei de la DNA: Ion Dumitru din Albota şi Dumitru Voicu de la Miceşti. Tudor Pendiuc şi Gheorghe Stancu, mai cuminţei, ar putea să scape...Olt, că Mircea Andrei, cândera fruntaş în armată, a <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng> de la unitatea militarăşi i-a dus la mă-sa acasă.Băgăm treaba asta înaintede alegeri, pe televiziune!Am martori, să mor eu!Ducele: Asta e tare, dă-tedracu’, auzi, Mircea Andrei a<st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>! (lumea e pejos de râs)Voicu: Să mor aici, suntmartori care vor mărturisi tot!Olguţa: Ăsta a păpat miliardeşi tu vii să-mi spui că a<st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>?Voicu: Păi nu, că a începutcu <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>i! La unitatea militară12-13 Slatina, vă spuneu! Ce, n-o băgaţi şi pe asta laTV? O băgăm!Olguţa: Asta e mică,domnule!Ducele: Vrei mai mari?Haideţi, doamnă, nu candidaţila noi?Olguţa: Primare, de latine aştept 80%!Rep.: Păi bine, domnuleprimar, parcă aţi vorbit să-lsusţineţi pe candidatul PDL,Gabriel Bratu...Ducele: Să trăim pânăatunci, domnişoară... Suntmai hoţ decât vulpea!Olguţa: Ok, eu am plecat,mă mai plimb pe aici...Voicu: Dacă daţi deMircea Andrei, spuneţi-ică-l caut şi eu!(Lia Olguţa Vasilescu seretrage)„Domnule, liceul Ăla ap<strong>ro</strong>dus doar chestiibune, numai ăsta a ieşitun bagabont!”Ducele: Ia mai zi-o, mă, peaia cu iepurele!Voicu: Mircea Andrei, cândera în armată fruntaş, la Unitatea12-13 Slatina, a <st<strong>ro</strong>ng>furat</st<strong>ro</strong>ng> de launitatea militară, de la gospodăriaagricolă, <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>, în sân,şi i-a dus lu’ mă-sa şi lu’ tac-so,care erau ditamai p<strong>ro</strong>fesorii,domnule! Martor am un primarde la Slătioare, dacă mă dăîn judecată. Şi încă ceva: acestindivid Mircea Andrei a terminatLiceul Industrial Numărul1, pe care l-am terminat şi euînaintea lui cu vreo patru ani.Domnule, liceul ală a p<strong>ro</strong>dusdoar chestii bune, numai ăstaa ieşit un bagabont, domnule!Rep.: Domnule primar,mai uşor cu denigratul căvine DNA peste dumneavoastră!Aţi făcut numai p<strong>ro</strong>stiiîn comună!Voicu: Eu? Mă cunoaşteţi?Dacă nu mă cunoaşteţi, nuaveţi cultură.(Apare val-vârtej MariaDinu, consiliera preşedinteluiConstantin Nicolescu, şi îipune la punct pe primarii careîncepuseră să facă prea tarebășcălie, de se auzea până pescena pe care se făceau premierile.Gaşca de edili se mutăpuţintel mai departe, aşa că neluăm iar cu discuţiile.)„Să vină să i-o arăt peMariţa lu’ Chibei de laAlbota? A murit aia!“Ducele: Ia uitaţi-vă laVoicu ăsta, e primar decinci stele, spre şase. Cesă mai, e primar de cândl-a căcat mă-sa.Rep.: Domnule primarde cinci spre şase stele,dumneavoastră vă jucaţi cufocul... nu vă e teamă că văcalcă instituţiile de cont<strong>ro</strong>ldacă mai faceţi băşcălie?Voicu: M-au căutat toţi, inclusivANI, DNA şi tot ce vreţi.Sunt nervoşi că au trebuit să-midea NUP. Asta e viaţa! Dar noi,când i-om prinde tura cealaltă,mai facem un canal cu ei.Apare primarul Piteştiului,Tudor Pendiuc.Ducele: I-auziţi,domnule primar, ce măîntreabă, dacă sprijin eucandidatul dumneavoastră...Rep.: Păi îl aveţi,domnule primar?Pendiuc: Este...Rep.: Cine este?Pendiuc: O să-l vedeţi!Rep.: Din zonă?Pendiuc: Din zonă,din zonă!Rep.: Zona ap<strong>ro</strong>piată sau...met<strong>ro</strong>polă?Pendiuc: Zonă, zonă...Rep.: Şi când îl scoateţi?Pendiuc: Din zonă, dinzonă...Ducele: O ştiţi pe aia cu<st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>i?Lumea se pune pe râs,iar primarul Voicu maispune odată povestea cu<st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> Mircea Andreişi cei <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng>Din culisele negocierilorcu investitorii chineziCa să nu mai rămânărepetent şi anulacesta la atrascapital dinChina, primul ministrua efectuat o vizită de partidşi de stat la Beijing.În ciuda răutăcioşilor carenu văd marile realizări alemicului nostru premier, s-audiscutat mai multe variantede colaborare, respectivcons truirea a două reactoarenucleare la Cernavodă,şoseaua de centură aCapitalei şi canalele Siret-Bărăgan şi Dunăre Bucureşti.Partea chineză a urmăritcu real interes discursul luiBoc despre cum s-a luptat elcu criza până când a scos-oîn şuturi din ţară, şi nici vorbăcă unii chinezi să fi aţipit, aşadupă cum s-a văzut la televiziunilemogulilor, ci toţi aufost fooaaarte atenţi, dar aşaau ei ochii mici.În final, Emil Boc a primitmulte p<strong>ro</strong>misiuni şi urări desănătate şi succes în activitate,ceea ce vă dorim şidumneavoastră.Totuşi, investitorii chineziau solicitat cinci condiţiieconomice pentru a veniîn România, condiţii carevor fi parafate atunci cândpremierul chinez ne va întoarcevizita.Între timp, conducereaPDL a stabilit, la rându-i,cinci condiţii politice fermeşi nenegociabile care să lefie cerute chinezilor în contrapartidă,condiţii pe carele-am aflat şi noi de la uncrap chinezesc pe care l-amcumpărat din Piaţa Ceair.Iată-le:1. Întotdeauna să se deaceva şi la partid2. Se pot mări valoareacontractelor şi termenul deexecuţie, dar să rămână fixcomisionul3. Orice contract săpoată fi reziliat dacă nu maivrea Băsescu4. Toate investiţiile să fievopsite în portocaliu5. Toate investiţiile să fierealizate în judeţul ClujPicăcăturachinezeascăAm primit la redacţiePe cuvânt de onoare că nicinu ne gândeam că o să scoatemziarul şi ne-am pomenitcu sute de scrisori din parteacititorilor. Iată doar una dintreele:„Stimată redacţie,Mă bucur foarte multcă urmează să apăreţi şi văurez succes. Vă scriu în urmaunor emisiuni unde s-adezbătut p<strong>ro</strong>punerea ca,anul viitor, toate alegerile săse desfăşoare simultan. Suntde acord cu criticile aduseacestei idei, fiindcă asta înseamnăzăpăcirea electoratuluişi mascarea uriaşelorfraude pe care portocalii lepun la cale. În plus, am descoperiteu, varianta ne aducenouă, alegătorilor, prejudiciimateriale. După cene-au tăiat pensii, salarii şiajutoare sociale, vor să netaie şi un rând din sacoşelecu ulei, zahăr şi mălai pecare le primeam drept mităelectorală. Aşa că fie rămânemla două rânduri de alegeri,fiecare cu sacoşele,micii şi pepenii săi, fie să sefacă un singur rând de alegeri,dar să ni se dea câtedouă rânduri de cadouri, aşadupă cum este normal.Vă mulţumesc şi mă semnez:Un alegător din judeţul Neamţ”


10 5 - 12 septembrie 2011pamfletConcursL icitațiileVIP-urilorÎn fiecare lună, politicienii argeşeni vor scoate la licitaţiepentru cititorii Bitpress, o serie de obiecte care le aparţinsau care îi reprezintă. Nu vorbim despre o licitaţie pebani, întrucât câştigători vor fi aceia care vor plusa maimultă imaginaţie. Tot ceea ce trebuie să faceţi este sătransmiteţi politicianului al cărui cadou doriţi să-l câştigaţiun mesaj despre ce aţi vrea să facă pentru judeţul saulocalitatea dumneavoastră el sau partidul pe care îlreprezintă. Pentru a transmite doleanţele dumneavoastră,intraţi pe www.bitpress.<strong>ro</strong>, accesaţi secţiunea de Concursuride la prima pagină şi urmaţi indicaţiile pe care le veţi găsiacolo. Iată ce obiecte vor fi „licitate” în luna septembrie şi,mai ales, cine sunt primii care sparg gheaţa!Constantin Nicolescu– o icoană cu valoaresentimentalăPreşedintele PSD Argeş, ConstantinNicolescu, scoate la licitaţie oicoană deosebită, întruchipând-ope Fecioara Maria cu Pruncul,pe care a desprins-o pentrudumneavoastră chiar de peperetele din bi<strong>ro</strong>ul personal.De precizat că şeful PSD se rupe foartegreu de icoanele sale, mai ales că de majoritatea îl leagănumele şi sentimentele faţă de cei de la care le-a primit.Andrei Gerea– un ceas personalizatGabriel Bratu- „Istoria” luiNicolae ManolescuInspectorul general Gabriel Bratu,prim-vicepreşedinte al PDL Argeşşi candidat pe un colegiu de Piteşti,pune la bătaie o carte cont<strong>ro</strong>versatăşi care a suscitat vii polemici în lumeaoamenilor de cultură. Este vorba de„Istoria critică a literaturii <strong>ro</strong>mâne”, a luiNicolae Manolescu. Cu si<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>nţă, cei care nu şi-au permissă o cumpere, dat fiind şi preţul uşor piperat pentruveniturile unui <strong>ro</strong>mân obişnuit, se vor înscrie în cursapentru această carte.Deputatul liberal Andrei Gerea este opersoană căreia i-a plăcut mereu săse înscrie într-o anume simbolistică.După ce a meditat îndelung ceobiect ar putea scoate la licitaţie,parlamentarul PNL a găsit o ideeexcelentă, mai ales că reprezintăun colegiu piteştean: un ceas înformă de hartă a României, cuimagini din Piteştiul zilelor noastre. Un obiect original carecu si<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>nţă va crea concurenţă printre cititori!Afaceristul CătălinRădulescu, în chiloți,la vânătoare de femeiRădulescu este cercetat, în prezent, pentru un presupus violIulia CojocaruCătălin Rădulescueste în afaceri camceea ce reprezintăLavinia Năstaseîn lumea showbizului – adicăun tip cont<strong>ro</strong>versat. Renumitpentru modul excentric încare îşi etalează potenţa financiară(mai mică sau maimare, funcţie de cum dauexecutările silite peste el), celsupranumit „Berlusconi deArgeş” se expune pe reţelelede socializare în toată splendoareasa… economică: închiloţi, cu o mână la ceafă şialta susţinând un pahar cubere fără guler, într-o poziţierelaxată şi plină de virilitateintelectuală. Şi nu este sin<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>poză în care se destăinuievirtual, la această manieră,varianta în chiloţi fiind ceamai potrivită, în opinia pat<strong>ro</strong>nuluiConcordia Con. Strade,pentru scopul socializării:acela de a cunoaşte domnişoareîntre 19 şi 35 de ani.Şi totuşi, nu estepixelul albastru…Cu toate că specialiştii noştriîn Photoshop au studiat foartebine fotografiile şi au ajunsla concluzia că nu ar fi vorbade un „trucaj ordinar” (ca s-ocităm pe Rona Hartner), amtrimis imaginile şi ministruluiEducaţiei, Daniel Funeriu,expert în depistarea pixeluluialbastru în cazul dosului deCătălin Rădulescu, un afacerist căruia nu i-ar strica şi puţină virilitate... intelectualăpalmă dat de către preşedinteleTraian Băsescu unui puşticare-l simpatiza pe Ion Iliescu.De asemenea, nu credemnici că cineva ar fi putut să-ifacă un astfel de cont afaceristuluiargeşean, ţinând contcă mare parte din fotografiile regăsim şi pe pagina sade Facebook, unde se declarăinteresat tot de… femei (oopţiune sănătoasă!). În plus,descrierea pe care şi-o faceeste menită să atragă dintr-unfoc domnişoarele obişnuitesă supravieţuiască princăpuşări succesive: „Om deafaceri, co-p<strong>ro</strong>prietar companiide construcţii dinRomânia, Ma<strong>ro</strong>c, Libia,co-p<strong>ro</strong>prietar restaurante,cluburi, hoteluri, în Piteşti,Bucureşti şi Mamaia.”Perversiuni sexualesau… politice?Ipostaza uşor nepotrivităpentru un bărbat puţin camînsurat nu-i face deloc bineÎntrebarea denici în dosarul în care esteanchetat pentru o presupusăfaptă de viol. La finele luniiiulie, Cătălin Rădulescu eraacuzat de o tânără de 20 deani că a vrut să o supună laperversiuni sexuale şi să o violezeîntr-un hotel de lux dinSibiu. Dosarul se află în cercetare,iar Rădulescu neagătoate acuzele, susţinând căeste o înscenare a celor dinPDL. Cu alte cuvinte, tânăral-a supus pe el unor perversiunipolitice.Constantin Polexe– un album valo<strong>ro</strong>spentru câmpulungeniLiberalul Constantin Polexereprezintă în Consiliul JudeţeanArgeş zona Câmpulung. Tocmaide aceea a identificat un cadoucare va fi pe placul locuitorilor dinzonă (sau al oricărui argeşean, dece nu?): un album de valoare încare este prezentată istoria şi cultura Câmpulunguluide la înfiinţarea sa şi până în prezent. Valo<strong>ro</strong>sul documenteste realizat cu finanţarea Consiliului Local şi aPrimăriei Câmpulung.Multă baftă şi fie să câştige cele mai interesante,pertinente şi bine argumentate mesaje!De ce se penseazăprimarul Bebe Ivan?Începem această rubricăa întrebărilor... tabloidizatecu o mare curiozitate careanimă de câteva săptămânilumea politico-administrativăa Argeşului, mai exact decând primarul localităţii Băbana,Bebe Ivan, a apărut laşedinţa de Colegiu Prefecturalpensat la limita... masculinităţii.Inevitabil, toţişi-au pus întrebarea: „De cese pensează Bebe Ivan?”Au încercat să găseascăexplicaţii plauzibile <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng>colegi-primari şi iată caresunt opiniile acestora!Dumitru Voicu,primar Miceşti:„Sincer, mă întreb peunde se mai pensează, căeste important. Acum, eul-am văzut îmbrăcat numaiîn alb şi galben, nu l-amvăzut în <strong>ro</strong>z. Mie îmi placdamele, asta e beleaua, numă interesează Bebe Ivan!Eu urmez cele două vorbezise de către Gheorghiu Dej înprivinţa bărbaţilor:«Ex Clus!»!”Ion Dumitru,primar Albota:„Oare s-o fi arzând, s-o fiarzând? Poate aşa îl vor ziaristele,pensat (n.r. referirela scandalul sexual înurma căruia a pierdutun p<strong>ro</strong>ces în faţa ziaristeivizate). Pe mine nu m-aars nimeni, deşi toatălumea zice că ar fi făcut-oMircea Andrei!”


c my k5 - 12 septembrie 2011actualitate11c my kLoteria Naţională intrăîn cârciumi şi la nunţi!Statulîşi facepomanăcu OrangeDirectorul Loto vrea să înlocuiascămărturiile de la nunţi, cu lozuri în plic!Alina UţicăCompania NaţionalăLoteria Română(CNLR) este în plinăextindere a reţeleide agenţii către zona domeniuluiprivat. Asta înseamnă cheltuielimai mici cu chiria şi plataangajaţilor, explică DumitruZamfirache, şeful AgenţieiLoto Argeş. Practic, toate vânzărileunei agenţii private ajung lacompania ,,mamă”, care le oferăcomision în funcţie de cotape care o are fiecare p<strong>ro</strong>dus înparte.Unde vine omulsă bea un păhărel,completeazăşi un bilet la 6 din 49În judeţul Argeş figurează,la această dată, 43 de agenţiiloto pat<strong>ro</strong>nate de cătreCNLR, dintre care 24 suntdin sistemul privat. Pentru acăpăta dreptul de a comercializap<strong>ro</strong>duse loteristice,un întreprinzător trebuie sămeargă mai întâi la RegistrulComerţului pentru a-şi înfiinţafirma (atenţie, înregistrărilese fac pe Codul Caen9200, care permite comercializareap<strong>ro</strong>duselor tip jocuride no<strong>ro</strong>c ce aparţin statului!).După această p<strong>ro</strong>cedură,viitorul administratorurmează să închirieze unspaţiu de minimum 10 metripătraţi (dacă deja îl deţine,cu atât mai bine!) şi să îşi angajezetradiţionalul vânzătordin spatele ghişeului. LoteriaRomână îi pune la dispoziţie,,materialul”, infrastructuraspecifică şi branduirea, iarcomerciantului nu-i mai rămânedecât să-şi atragă câtmai multă clientelă, căci dinp<strong>ro</strong>centul de vânzare vinetot câştigul. Potrivit directoruluiDumitru Zamfirache, ,,lajocurile 6 din 49, No<strong>ro</strong>c, Joker,5 din 40 şi SuperNo<strong>ro</strong>c,administratorii agenţiilor privateprimesc un comisionde 7%, la video-loterie sau,,păcănele” - 15%, iar la pariurilesportive - 5%”.Pentru a maximiza p<strong>ro</strong>fitulCompaniei Naţionale,Zamfirache a pus ochii inclusivpe cârciumile de la ţară,căci unde vine omul să beaun păhărel, completează şi unbilet la 6 din 49. Ca atare, directorulAgenţiei Loto Argeşface apel către cei care deţinlocaluri şi ar dori să facă unban în plus, să includă în ,,meniu”şi p<strong>ro</strong>dusele Loteriei, căcip<strong>ro</strong>centele sunt tentante, iarefortul financiar, egal cu ze<strong>ro</strong>.Directorul Zamfirachevrea să int<strong>ro</strong>ducălozurile şi la nunţi!Lunar, în conturile AgenţieiLoto Argeş, intră ap<strong>ro</strong>ximativ25 de miliarde de leivechi. Câştigurile sunt, îngeneral, liniare, nefiind foartemult modificate de cătrecriză nici în plus, nici înminus. ,,Înainte de a veni laconducerea Agenţiei,Argeşul se afla pe locul 20din punct de vedere al încasărilorşi al atingerii targeturilorp<strong>ro</strong>puse, iar acum seaflă pe locul 10 la nivel naţional”mărturiseşte DumitruZamfirache, care s-a străduitîn toată această perioadăsă demonstreze că nu esteun simplu executant numitpe criterii politice. Deşinu ne stă în fire să lăudăm,directorul PDL s-a întrecutpe sine însuşi, înaintând cătreCNLR două p<strong>ro</strong>puneri deîmbunătăţire a p<strong>ro</strong>duselorLoteriei. Prima p<strong>ro</strong>punerevizează schimbarea modalităţiide câştig la joculNo<strong>ro</strong>c, astfel încât să fiemult mai tentant pentrucumpărători. Tot Dumitru„Am fost un jucător fidelal Loteriei Române.În anii ‘90 eram fericitulcâştigător al unui potdestul de mare, însă odată numitdirector a trebuit să renunţla această practică.Dumitru Zamfiracheşeful Agenţiei Loto ArgeşDumitru Zamfirache, un director plin de idei... câştigătoareZamfirache este şi iniţiatorul,,Lozului mirilor”, de la carese aşteaptă să aibă marepriză la nunţile din mediulrural: ,,Când are loc o nuntă,se poate folosi lozul mirilorpe post de mărturii. Din 300de invitaţi, spre exemplu, tottrebuie să câştige cineva! Înplus, e vorba şi de factorulsurpriză.”Lozul mirilor va putea fiachiziţionat la un preţ chiarmai mic decât al tradiţionalelormărturii: 2 lei pentru un setde 2 bilete. Şeful Agenţiei LotoArgeş este optimist în ceea cepriveşte implementarea acestorp<strong>ro</strong>puneri, deoarece, susţineacesta, multe dintre ideilesale au fost deja puse în practicăde către CNLR.CulmeaincompatibilitĂŢIJucător împătimit la Loto 6 din49, Dumitru Zamfirache a trebuitsă-şi pună… no<strong>ro</strong>cul încui odată ce a ajuns în frunteaAgenţiei Argeş. O clauză internăle interzice tutu<strong>ro</strong>r angajaţilorşi familiilor lor să joace. ,,Amfost un jucător fidel al LoterieiRomâne. În anii ‘90 eram fericitulcâştigător al unui pot destulde mare, însă odată numitdirector a trebuit să renunţ laaceastă practică deoarece clauzeleinterne nu mai permit.Mă conformez, dar dacă joacăcineva din familia mea, cumaş putea să opresc acest lucru?Nu-mi permit să-mi suntoate rudele să le spun… ştiţi,acum că sunt directorul agenţiei,nu mai aveţi voie să puneţila Loto!” ne mărturiseşte, uşoramuzat de situaţie, DumitruZamfirache. Domnule director,măcar să dea no<strong>ro</strong>cul cel marepeste rudele dumneavoastră,că incompatibilităţile se rezolvăde la sine!Ana JianuCompania Orangetrebuie să plătească,anual, 8.300 deeu<strong>ro</strong>, pentru faptulcă se foloseşte de terenurilemunicipiului Piteşti pentru instalareade fibră optică. Contractulnu a intrat încă în vigoare, întrucâtExecutivul piteştean nu atrecut Bac-ul la matematică şia făcut varză transformările dinmetri liniari în metri pătraţi, însăva fi ap<strong>ro</strong>bat în viitoarea şedinţăde Consiliu Local. Chestionatpe tema preţului derizoriu,totuşi, pentru o multinaţionalăprecum Orange, ConstantinZichil, şeful Serviciului Public deExploatare a Patrimoniului dincadrul Primăriei Piteşti, a declaratcă… ,,cei de la Orange ne-aurugat să le oferim un tarif nediscriminatoriu,adică ap<strong>ro</strong>piat decel practicat şi în alte localităţi aleRomâniei. Tariful p<strong>ro</strong>pus de noise ap<strong>ro</strong>pie de media naţională”.Argumentul este unul uluitor,pentru că a nu face discriminarenu înseamnă a accepta untarif de-a dreptul dezavantajospentru municipalitate, doarpentru că şi alţii au acceptat. Îiapreciem pe cei de la Orangepentru talentul de buni negociatori,însă de ce statul <strong>ro</strong>mântrebuie să-şi facă pomană cu unasemenea colos, chiar nu înţelegem.Mă <strong>ro</strong>g, ne facem că nuînţelegem…Romtelecoma luat-o dinuşă în uşăAna Jianuc my kConcurs!Ştii ce carburanţi se comercializeazăîn benzinăriile OMV? Oferă unul saumai multe exemple şi dealerul OMVMioveni (prin societatea S.C. MotoBenz Distribution SRL) îţi face cinste,la finele lunii, cu 40 de litri!Urmează paşii şi poţi fi tucâştigătorul:-Intră pe www.bitpress.<strong>ro</strong>-Accesează rubrica de„Concurs” de la prima pagină-Postează la ,,Comentarii”răspunsul la întrebarea pusămai sus şi aşteaptă extragereade la finalul lunii!Fă-ţiplinul laConarg şi Kranz scot miliardedin buzunarul JustiţieiValentin Vişoiu, pat<strong>ro</strong>nulConargşi Corin Boian –Kranz Eu<strong>ro</strong>center –au tras lozul câştigător pusla bătaie de către MinisterulJustiţiei. Cei <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> s-au aliat şiau câştigat licitaţia pentru ridicareaPalatului Justiţiei dinIaşi. Valoarea contractului:42.845.696,72 de lei.Clădirea care adăposteşteTribunalul şi Curtea de Apela fost construită înainte de1989, iar demersurile pentruun alt sediu au început în2002. Iniţial, şefii justiţiei ieşenepreconizau că lucrărilese vor desfăşura în perioada2006-2010, însă până acumnu s-a pus nici măcar o cărămidă.Banii pentru noul palatvin de la Banca Mondială, printr-unp<strong>ro</strong>iect derulat împreunăcu Ministerul Justiţiei.Oamenii de afaceri piteştenitrebuie să finalizeze lucrareaîn următorii <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> ani.De precizat că pat<strong>ro</strong>nul de laKranz este un mai vechi abonatal Ministerului Justiţiei,acesta ocupându-se şi de renovareaCurţii de Apel Piteşti,după ce a reuşit să semnezeun contract de subantrepriză.Iulia CojocaruConcurenţă mare pepiaţa telefoniei dinArgeş. Dacă Orangeşi Vodafone se ,,bat”în fibră optică, Romtelecom aluat-o din uşă în uşă. Filiala dinPiteşti angajează în aceastăperioadă agenţi de vânzăridoor-to-door, în vederearealizării a cât mai multor abonamente.Compania se laudăcu condiţii ,,foarte atractive”:contract de muncă, bonusurifixe, comision din vânzări şip<strong>ro</strong>gram flexibil (în funcţie derezultate). Pentru 21 de abonamentevândute, un agentpoate câştiga un salariu de500 lei dar, spun reprezintanţiicompaniei, se poate ajunge,,,cu ceva efort”, şi la suma de2.500 lei. Cu ceva mai multefort, am adăuga noi, ţinândcont de faptul că piaţa estesuprasaturată.c my k


12 5 - 12 septembrie 2011politicăSăptămânapoliticăBăsescu - agentde vânzăriDeputatul Andrei Gereasusţine că preşedinteleTraian Băsescu s-a transformatîn agent de vânzăripentru firma Gold Corporationpentru a-şi primi comisionulde campanie electorală.În opinia liberalului, toatemăsurile luate de tătucaPDL sunt antinaţionale şireprezintă un ,,jaf” făţis laadresa poporului <strong>ro</strong>mân.Duvăz şi-a spălatpăcateleCând să spunem că deputatulDuvăz a trecut prinArgeş ca rapidul prin haltaG<strong>ro</strong>peni, iată că puncteazăpe final. Pesedistul ar fi reuşitsă deblocheze lucrărilepentru Pasajul Podul Viilor,după o cafeluţă cu AncaBoagiu, pe care ar fi rugat-osă nu mai fie aşa... pedelistă.Urmează licitaţia care va ficâştigată de... un client PDL?Mircea Andreivrea să câştigeCâmpulungulfără să-l atace!Înainte ca Adrian Popasă părăsească blatulPD-L care nu va creştedin cauza neghineipicată de la Dâmboviţaîn grâul argeşean, m-am întrebatde ce ocoleşte MirceaAndrei municipiul Câmpulung.Au fost atraşi bani pentruCurtea de Argeş: hop a răsărit<st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> în vârful grămeziide arginţi; fonduripentru drumurile din judeţ:iată-l pe liderul PD-L cumtrâmbiţează succesul; spectacolela Piteşti şi Mioveniîn zile de sărbătoare: încăunul de la PD-L cu senatorîn chintă!În schimb – ca să nuanţeztermenul “ocoleşte” – <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>a poposit în Câmpulungdoar pentru a încerca ofoarfecă pe panglica unei grădiniţeşi ca să se apere de dracialături de arhiepiscop, de ZiuaCopilului. A ocolit Zilele Municipiului,deşi a durat o săptămână,trimiţând doar vestitorisaltimbanci în tricouri portocalii.S-a dus spre Valea Mare,dar nu a oprit, p<strong>ro</strong>babil de ruşinearestanţelor la plata chirieipentru sediu. Dar cel mai surprinzătormoment a fost cel încare primarul liberal alCâmpulungului, Călin Andrei,a fluturat vesel hârtia cu semnăturăde la Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Turismuluipentru obţinerea finanţăriinecesare p<strong>ro</strong>iectului de reabilitarea Centrului Istoric al municipiului.Ochii multora s-aufăcut mari de mirare: un primarliberal primeşte ceea cei s-a refuzat ani de-a rândul,chiar şi când ai lui erau la guvernare?!Primeşte din parteaunui ministru PD-L?! Iar <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>Mircea Andrei nu iese înfaţă cu acest lucru?! Greu decrezut că “personalitatea argeşeanăcea mai apreciată deelita care conduce România”putea rata o asemenea ocaziede auto-p<strong>ro</strong>movare. Şi totuşi…Şi totuşi s-a întâmplat.Între timp, cel mai bun omal partidului a părăsit corabia,dezgustat inclusiv deCătălin Ion Butoiu„Ochii multora s-au făcutmari de mirare: unprimar liberal primeşteceea ce i s-a refuzatani de-a rândul, chiar şi cândai lui erau la guvernare?! Primeştedin partea unui ministruPD-L?! Iar <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng> MirceaAndrei nu iese în faţă cuacest lucru?! Greu de crezutcă ,,personalitatea argeşeanăcea mai apreciată de elita careconduce România” putearata o asemenea ocazie deauto-p<strong>ro</strong>movare. Şi totuşi…comportamentul aberant al<st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>ui, dar apele nu seagită. A apărut un lider interimarnecunoscut, cei miciîşi fac mendrele prin partid,încercând să atragă atenţia,nimeni nu accelerează spregăsirea unui alt candidat laPrimăria Câmpulung. Zvonurilesunt legate de o (im)posibilă înţelegere între cei<st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng> Andrei, primarul şi<st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>. Nimeni nucrede aşa ceva, dar mulţialimentează ideea cu elementenoi. Altfel nimeni nuîşi explică de ce MirceaAndrei ocoleşte Câmpulungul,învăluindu-l, de fapt, prinmaximum de interes arătatcelorlalte oraşe şimunicipii din judeţ.Afacerea„maidanezul”- tun de 300de milioanede eu<strong>ro</strong>Pedeliştii estimează la 100 de eu<strong>ro</strong> sumanecesară pentru eutanasierea unui singur câineEste dificil să discuţidespre p<strong>ro</strong>blema câinilorvagabonzi fără afi înjurat de una dintretabere. Pentru a nu crea derutăprintre cititori, menţionezdin start că pe noi ne pot înjuracei care sunt partizanii eutanasieriilor. Odată lămurit acestaspect, vă p<strong>ro</strong>pun să privimmai departe de p<strong>ro</strong>blematicace face apel la filonul emoţional,şi anume la cea mai de…culise, care implică factorul financiar.P<strong>ro</strong>babil că v-aţi întrebatşi dumneavoastră cumse face că, odată cu ap<strong>ro</strong>piereaalegerilor, clasa politică numai poate dormi de grija maidanezilor.Brusc, toate p<strong>ro</strong>blemeleţării pălesc în faţa comunitarilor,mai importanţi decâtînsăşi criza economică, apreciereafrancului elveţian saupantofii doamnei ministru ElenaUdrea.Câinii fac nu doarpurici, ci şi banide campanieActuala Putere a decis anulacesta să reinstituie eutanasiereacâinilor fără stăpân. Dupăo încercare nereuşită, legeava fi repusă pe tapet în sesiuneaparlamentară din aceastătoamnă. Pentru a scăpa <strong>ro</strong>mâniide ,,fiarele” cu patru picioare,guvernanţii sunt dispuşi să„Degeaba eutanasiez sausterilizez câinii, dacă înalte localităţi nu se faceacelaşi lucru.Tudor Pendiucprimar al MunicipiuluiPiteştialoce de la stat sumele necesaremasacrului în masă: camla 100 de eu<strong>ro</strong> estimează pedeliştiică ar costa una bucatăinjecţie letală, pentru ca patrupedulsă moară în condiţii... eu<strong>ro</strong>pene,fără dureri.Pe piaţă s-au şi lansat niştecifre ameţitoare: Româniaeste invadată de două, banu, chiar de patru milioane decâini comunitari. Cifrele crescîn <st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng> pedeliştilor cu fiecarezi ce se ap<strong>ro</strong>pie de adoptarealegii, la fel ca şi fondurilecare ar fi necesare pentru eutanasiereamaidanezilor: în jurde 300 de milioane de eu<strong>ro</strong>.Adică în jur de 100 de milioanede eu<strong>ro</strong> pentru fiecare dintrecele trei campanii care urmează,statistica arătând faptulcă la un astfel de buget seridică un tur de scrutin.Nu cred că este necesar să faceţiun efort de memorie pentrua vă aminti cu ce au fosteradicate gripa aviară şi gripaporcină, în România: cu apăchioară, plătită la preţ de dezinfectantde lux. Tocmai de aceeaîndrăznim să speculăm faptulcă şi în privinţa câinilor comunitarise va p<strong>ro</strong>ceda identic:dacă tot sunt omorâţi, de cele-ar păsa guvernanţilor cămor în chinuri? În definitiv, cecontează pentru călău dacă îşiucide victima cu ghilotina saucu ciocanul de bătut şniţele?Tot un călău este.La Piteşti, Pendiuc i-areutanasia şi nu prea...În ceea ce priveşte Piteştiul,primarul Tudor Pendiuc esteîmpărţit între teama de anu-şi atrage un val de antipatiedin partea cetăţenilor şi dorinţade a mai rări din patrupedelede pe străzile municipiului, careîi şifonează constant spaţiulverde şi-i sperie peştişorii aurii.Acesta a afirmat în repetaterânduri că abia aşteaptă să sevoteze Legea maidanezilor, pecare o va aplica indiferent deconţinut. ,,Sper ca din aceastătoamnă să se voteze o legeclară, fără tot felul de interpretări,şi indiferent de forma ei, ovoi aplica. Degeaba eutanasiezsau sterilizez câinii, dacă în altelocalităţi nu se face acelaşi lucru.”a declarat Pendiuc. Acestaeste la un pas de a rezilia contractulpe care îl are cu AsociaţiaUte Langenkamp Iubiți Maidanezii– Aulim, cea care, dezece ani, a gestionat (mai multsau mai puţin dubios) Biobazade la Smeura. Convins că statular putea fi mult mai eficient,primarul a achiziţionat deja unteren pe care să fie realizat unadăpost p<strong>ro</strong>priu pentru câini.De asemenea, din aceastălună, Constantin Zichil, şefulServiciului Public de Exploatarea Patrimoniului din cadrulPrimăriei Piteşti, susţine că vafi repus în funcţiune şi incineratorul,tocmai bun pentru rezolvareap<strong>ro</strong>blemei câinilor cevor fi eutanasiaţi. Despre costurileşi eficienţa acestei soluţii,inutil să mai vorbim.


5 - 12 septembrie 2011politică13Cât costă un şpriţelectoralSenatorul Mircea Andrei afăcut cinste cu juma’ de podla Bogaţi şi tare ne e teamăcă va avea p<strong>ro</strong>bleme acasă.Parcă şi aud cum îl tragenevasta la răspundere: ,,Ce-aifăcut, mă, prăpăditule? Iarai fost la sărbătoarea uneicomune?! Cât ai cheltuit?! Unmiliard jumate?! Mai bine teapucai de băut, că e mai ieftindecât litra de voturi!”.Ghiozdanulcare dezbinăpoliticianul,,Orice lucru care se face înafara celor de la Putere este înneregulă” a declarat președinteleCJ Argeș ConstantinNicolescu, supărat că prefectulDavidescu i-a interzis dreptulla ,,Primul ghiozdan”. Ce să-ifacem, dacă n-a venit măcarla jumătate cu ideea: să fipăstrat sigla CJ, dar să fi făcutghiozdanele portocalii.Primarul Diaconu sededă la dulcegăreliPrimarul Diaconu de laCurtea de Argeş s-a săturatsă fie minge de ping-pongîntre PSD şi PDL, aşa căs-a retras pe pagina sa deFacebook, unde postează dezor dulcegării muzicale. Areşi cântăreţi preferaţi: EnriqueIglesias, Mariah Carey sauMichael Bolton, iar cândsupărarea este prea mare, odă pe... „oldies, but goldis“.Zâna de Dolj,aşteptată în ArgeşLia Olguţa Vasilescu poateapărea în Argeş ca o zână deDolj pe un colegiu în care USLstă p<strong>ro</strong>st. De ce Lia? Fiindcă aplâns cu vorbe când Nicolescuse dădea de ceasul morţiila DNA, în timp ce unii dinjudeţ nu au scăpat o lacrimănici măcar din cauza gerului.Colegiul deficitar ar fi în zonaMuscel, aşa că o aşteptăm peLia să salveze prăvălia.S-au înmulţit câinii în Piteşti,dar direct p<strong>ro</strong>porţional cucei cu două picioarePrimarul Pendiuc, în vizită la Biobaza Smeura, pe vremea cândîncă mai avea acces acoloDe ce săsterilizămcu 13 eu<strong>ro</strong>,când putemomorî cu 100?Ţinând cont de mişcarea civicădin România, parcă şiprefigurăm ce se va întâmplatoamna aceasta: Vadim Tudorîşi va pune o zgardă de gât şiva ,,lătra” cu spume, legat dePalatul Parlamentului, MirabelaDauer, mare iubitoare denecuvântătoare, se va lamentapuţin la Măruţă pe ,,hepilică”,Mihai Constantin va cântapentru a mia oară ,,Iubiţi şicâinii vagabonzi”, la televiziunilede ştiri vom avea partede o zi a apocalipsei canine,după care liniştea se va aşterneşi Legea eutanasierii, cutoate costurile electorale pecare le implică, îşi va urma cursul.Ap<strong>ro</strong>ximativ 2,6 milioane deeu<strong>ro</strong> – atât ar însemna efortulbugetar pentru sterilizareatutu<strong>ro</strong>r câinilor din România,bani care ar putea veni maiales din partea ONG-urilor dinstrăinătate care s-au implicatconstant în p<strong>ro</strong>blema maidanezilor.Numai că niciodatănu s-a dorit aplicarea unuiplan unitar de sterilizare, realizatla nivelul tutu<strong>ro</strong>r judeţelorşi singurul care ar fi pututfi eficient. Pentru că strategiaasta, oricât de logică şi de bunsimţ ar fi, nu este aducătoarede comisioane.G hiceștepersonajulÎncepem incursiuneanoastră în trecut cuun personaj foarte simpaticşi carismatic, tatăde copii (fete, mai exact),adult responsabil, îmbrăcatîn haina statului(a Camerei Deputaţilorsau... a Senatului).Câteva indicii:absolvent de liceu şifacultate la vremea lor;i se mai spune şi„Boierică”; înoată cândare timp, iar când nu aretimp... nu înoată; esteîndrăgostit de cea maitare maşină din lume.Variante posibile (doar una este corectă!):a) Filip Georgescub) Şerban Valecac) Andrei Geread) Adrian Miuţescu(sau nu mai e parlamentar?...)e) Mircea Drăghicif) Ion Burneig) Sorin PandeleAşteptăm răspunsul dumneavoastrăpe adresa redactie@bitpress.<strong>ro</strong>.Cel care va oferi patru săptămâniconsecutiv răspunsul corect în privinţapersonajelor ce vor apărea înaceastă rubrică, va primi un premiuinedit din partea redacţiei: un pachetde cărţi de joc cu figurile personajelorpolitice din Argeş. Atenţie,nu este o cacealma!N-o fiprea devreme?De regulă, dacă întrebiconducereaunui partid politicce candidaţiare pentru alegerile careau loc peste ceva vreme osă afli, ap<strong>ro</strong>ape invariabil,că se păstrează „surpriza”pentru perioada din imediataap<strong>ro</strong>piere a alegerilor.Se mizează pe două aspecte:„ceilalţi” nu vor aveatimp să „bubuie” candidatulla o Primărie, să zicem, nicisă sape după aspecte întunecateale activităţii sale şiale trecutului acestuia; deasemenea, se mizează peefectul surprizei, pe emulaţiaunei noi candidaturi.PDL şi aliaţii săi ştiu acumcu cine vor lupta, cel puţin înceea ce priveşte Consiliile Judeţeneşi marile oraşe. Au timpsă îşi pregătească bine contraofensiva,să vină pe piaţă cu ocontra-ofertă. De asemenea,mai au timp şi să umble la sertăraşulcu dosare. Sunt în staresă pun pariu pe un milionde eu<strong>ro</strong> (nu-l am, dar zic aşa,să fie miza mare...) că în perioadaurmătoare vom asista laacţiuni demne de luat în seamă.Candidaţi ai USL care vorface drumuri la DNA, care sevor trezi cu atacuri sub centură,care nu vor fi siguri că maiapucă să candideze. Trebuiespus că nici candidaţii USL nusunt uşă de biserică şi, p<strong>ro</strong>babil,au destule tinichele atârnatede coadă.Venind în Argeş, este interesantcă avem de-a face cuo candidatură „de titular” laConsiliul Judeţean şi cu una„de rezervă”. Având în vederep<strong>ro</strong>blemele de sănătate şijuridice pe care preşedinteleConstantin Nicolescu le-aavut, nu ar fi de mirare să seajungă în punctul în care viceleFlorin Tecău să se trezeascăîn postura nedorită de nimeniîn USL, de a fi el cel cetrage căruţa. Nicolescu demonstreazăînsă că, pe lângăorgoliu, are şi forţă. La un momentdat s-a spus despre el căeste terminat politic, mai alesdupă vizita la DNA şi reţinereasa, dar şi după gravele p<strong>ro</strong>blemede sănătate care i-aupus în pericol viaţa. Nicolescudă impresia că a ieşit întăritClaudiu DIŢA„Sunt în stare să pun pariupe un milion de eu<strong>ro</strong>(nu-l am, dar zic aşa, săfie miza mare...) că înperioada următoare vom asistala acţiuni demne de luat înseamă. Candidaţi ai USL carevor face drumuri la DNA,care se vor trezi cu atacuri subcentură, care nu vor fi sigurică mai apucă să candideze.Trebuie spus că nici candidaţiiUSL nu sunt uşă de bisericăşi, p<strong>ro</strong>babil, au destule tinicheleatârnate de coadă.din această încercare, dar elînsuşi a recunoscut că „se aşteaptăla orice”. Deci apele înceea ce priveşte candidaturala Consiliul Judeţean nu suntîncă limpezi.În ceea ce priveşte Piteştiul,Tudor Pendiuc nu doar că nuare emoţii, nu are nici contracandidat.Cu ce poate ieşi laînaintare PDL astfel încât sădetermine o schimbare masivăde opţiune a unui electoratcare, conform ultimuluisondaj de opinie, îşi vrea acelaşiprimar şi în următorii anila cârmă? Şi nu vorbim de unscor de 50% plus unul, ci depeste 80%, ceea ce este năucitorpentru oricine.Una peste alta, la întrebarea„O fi prea devreme pentru USLcă şi-a anunţat candidaţii?” nuva răspunde decât timpul. Darp<strong>ro</strong>vocarea a fost lansată, rămânede văzut dacă şi cândPDL va ridica mănuşa.


14 5 - 12 septembrie 2011justiţieFiica Argeşului îl judecăpe tătucul ArgeşuluiCitat din preşedintele nostru: ,,Băieţi, mai uşor cu circulmediatic, justiţia nu se face pe televizor şi nici cu lăutari!”Iulia CojocaruDebutul luiseptembriecoincide cufinalul vacanţeijudecătoreşti. Cu si<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>nţăcă cel mai aşteptat dosar,prin prisma mizei uriaşe, estecel al preşedintelui ConsiliuluiJudeţean Argeş, ConstantinNicolescu. Până la acest moment,la modul concret, nu s-afăcut nimic în acest caz. La primaînfăţişare, o parte a acuzaţilorau solicitat încă un termenpentru a-şi angaja avocaţi, iarla a doua înfăţişare… p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>riine-au surprins prin ingeniozitateafără limite: aceştia ausolicitat Înaltei Curţi să mutedosarul la o instanţă din alt judeţpe motiv că, judecătoareacăreia i-a fost repartizat cazulspre soluţionare – IrinaLazăr -, a primit chiar de laNicolescu distincţia de ,,fiică aArgeşului”. Aşa cum era deanticipat, magistraţii ÎnalteiCurţi au respins cererea DNA.Acum, între noi fie vorba,nu ştim dacă această decizieîl avantajează sau nu pe şefulConsiliului Judeţean Argeş. Înprimul rând pentru că doamnajudecător a fost făcută doar,,fiică”, nu ,,cetăţean de onoare”,şi poate are nişte resentimenteîn acest sens. În al <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng>lea rând,dacă Nicolescu va fi nemulţumitde modul în care se deruleazăp<strong>ro</strong>cesul, poate îi retragetitlul doamnei judecător, şisă te ţii atunci la recuzări de instanţe!În al treilea rând, cine şiardori să fie judecat într-un judeţîn care presiunea mediaticăeste imensă? În cazul dosarului,,Mită la Permise”, spreexemplu, acuzaţii au avut o binemeritatăvacanţă mediaticăde când p<strong>ro</strong>cesul a fost strămutatla Târgu Mureş. În privinţaliderului PSD, fiecare pas îieste monitorizat şi punctat decătre adversari.Teatru radiofonic,la DNAOricum, este inoportun săne p<strong>ro</strong>nunţăm de pe acumîn privinţa cursului pe care l-ar putea lua cazul Nicolescu.Cert este că p<strong>ro</strong>cesul vafi unul de durată, ţinând contde ,,biblioteca” de volume pusăla dispoziţie de către p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>riiDNA, p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>ri pentrucare am avea o sugestie caresă le uşureze munca: în locsă piardă timpul şi să distrugăşi pădurile patriei cu transcriereaatâtor conversaţii telefonice(că au consumatniște sute de hectare bune decând s-au putu<strong>ro</strong>şit şi stau cupâlnia pe la uşi!), mai bine săfacă o bază audio şi s-o încadrezela capitolul ,,Teatru radiofonic”.Astfel, împuşcă <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>iepuri</st<strong>ro</strong>ng> dintr-o dată: oferă judecătoruluişansa de a ascultape viu conversaţiile (acasă,în maşină sau la serviciu), fărăa avea dubii că au fost desprinsepasaje din context, iarsifonările prin presă, în specialpe TV, vor fi mult mai spectaculoasecu voci originale, decâtdublate.Cum spuneam, va fi unp<strong>ro</strong>ces de uzură şi care, sprenecazul adversarilor politici, nuare cum, teoretic, să se finalizezepână la alegerile de anulviitor. Chiar dacă se vor desprindeşi alte dosare din sagaP<strong>ro</strong>nunţare inedită în dosarul„Mafia italiană a gunoaielor”Ana JianuPentru cititorii depresă, dosarul ,,Mafiaitaliană a gunoaielor”este unuldeja cunoscut, iar despre ramificaţiilesale în Româniaeste plin internetul (dacă sunteţimai puţin edificaţi, daţi unLecţie pentru Nicolescu: faptele bune nu scapă nepedepsite!search inclusiv pe <st<strong>ro</strong>ng>BitPress</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>!).Interesant de punctat este undocument existent într-undosar aflat la Tribunalul Bucureşti,document ce are caobiect comisia <strong>ro</strong>gatorie solicitatăde către autorităţile italieneîn litigiul care priveşte SIR-CO-ECOREC, cele două firmece-şi dispută supremaţia asupragunoaielor din România.Din acesta reiese că, după ceanchetatorii au făcut toate verificările,s-a dispus neîncepereaurmăririi penale faţă deacţionarii ECOREC, VictorDomb<strong>ro</strong>vchi, Sergio Pileri şiGiuseppe Pilerri. Nu pentru căn-ar exista indicii de vinovăţie,ci pentru că, dacă s-ar comunicasoluţia, s-ar ajunge la,,atenţionarea persoanelor faţăde care există suspiciuneacă ar fi implicate în activităţiDNA, iar p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>rii îl vor ţinepe Nicolescu numai în vizite înfapt de seară sau zori de zi, preşedinteleTraian Băsescu tocmaice a dat un avertismentmagistraţilor anticorupţie (dupăce a văzut-o, ce-i drept, peAncuţa Boagiu strecurânduse,mititica, pe uşa din dos):,,Băieţi, mai uşor cu circul mediatic,justiţia nu se face pe televizorşi nici cu lăutari!” Să vedematunci cât de eficienţi vorfi domnii p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>ri, care vor finevoiţi să p<strong>ro</strong>ducă şi cevapâine, nu doar circ.Ca să nu fiu acuzată deipocrizie, şi noi, ziariştii, vomfi puţin mai trişti, căci nu vommai putea savura scene precumnumăratul tablourilor dinZambaccian (cel din wc-ul luiNăstase era fenomenal!).infracţionale.” Astfel, au fostfăcute mai multe disjungeri laDIICOT, pentru aspecte ce ţinşi de alte prezumtive infracţiuniîn care ar fi implicate maimulte persoane decât cele alecă<strong>ro</strong>r nume au fost vehiculatepână în prezent. Este de notorietatefaptul că la acest scandala fost anexat şi numelepreşedintelui PDL Argeş,Mircea Andrei, presa din Argeşcare a punctat posibilele saleimplicaţii în dosarul ,,mafieiitaliene” fiind acţionată înjudecată şi de <st<strong>ro</strong>ng>senatorul</st<strong>ro</strong>ng>pedelist, şi de o parte aacţionariatului ECOREC.Theodor Nicolescu nu suportă p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>rii copy-pasteTheodor Nicolescu:,,Parchetul este obişnuitsă lucreze ca pe vremealui Ceauşescu!”Iulia CojocaruDe când a fost strămutatla TârguMureş, cazul ,,Mităla permise” a intratîntr-un con de umbră. Şiva intra într-un anonimat totalţinând cont că dosarul sejudecă din decembrie 2008,iar p<strong>ro</strong>cesul urmează a se întindepe mulţi ani de acumînainte. Ritmul este unul perfectnormal, susţine avocatulTheodor Nicolescu, argumentândcă justiţia nu trebuiefăcută după modelul heirupistp<strong>ro</strong>movat de ex-ministrulJustiţiei Monica Macovei, citrebuie să-i permită cetăţeanuluisă-şi susţină nevinovăţia.Mai dramatic este atuncicând suntem cotaţi pe primelelocuri în Eu<strong>ro</strong>pa ca nivelal corupţiei, iar din dosarele finalizaterezultă că suntem unpopor de… inocenţi.„Tu, statul, trebuie sădovedeşti vinovăţia,nu invers!”,,Ştiu că sunt în jur de 3.000 deacte de corupţie care trebuieinstrumentate în dosarul Permiselor,deci 3000 de acte caretrebuie dovedite. Cu altecuvinte, trebuie să-l chemi pemortul care a dat bani, dacă semai întoarce de la g<strong>ro</strong>apă, pecel care a luat, pe cei 60 de inşicare aveau mutaţie înaceeaşi garsonieră ş.a.m.d....Gândiţi-vă câţi martori şi câtepărţi sunt în dosar! P<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>riifac cea mai mare manipulareposibilă, căci spun: judecaţi repede!Nu, domnule, nu se judecărepede, se judecă în modcorect! Numai că Parchetuleste obişnuit să lucreze cape vremea lui Ceauşescu:«Dacă ţi-am pus 100 de declaraţiila rechizitoriu, înseamnăcă aşa e! Tu, judecător, ia dosarul,fă copy-paste şi condamnă-lpe om!» Nu aşa se face! Îndosarul Zambaccian sunt 900de martori, puşi ca la spectacolde p<strong>ro</strong>curatură, să fie. Acumîl înţeleg şi pe Adrian Năstasecând i-a spus p<strong>ro</strong>cu<strong>ro</strong>rului decaz: «Prietene, mi-ai pus 900de martori, lasă-mă acum să-iaudiez şi eu, că ăsta este dreptulmeu la apărare!» Şi uite aşavor mai curge câţiva ani pentrucă, obiectiv vorbind, nu poţiîncălca drepturile omului doarpentru a da verdicte la foc automat.”argumentează avocatulTheodor Nicolescu.Rep<strong>ro</strong>şul său cel mai marese îndreaptă către cel mai...,,ameţit” ministru al Justiţiei,Monica Macovei: ,,Am ajunsîn punctul în care suntem dincauza unor oameni precumMonica Macovei, care ies pesticlă şi spun că X trebuie sămeargă în instanţă să-şi declarenevinovăţia. Asta înseamnăcă ne întoarcem cu50 de ani în istoria dreptului!„Obiectiv vorbind, nu poţiîncălca drepturile omuluidoar pentru a da verdictela foc automat.Theodor NicolescuavocatTu, statul, trebuie să dovedeştivinovăţia, nu invers! Pe cetăţeannu ştiu dacă îl intereseazădacă Năstase este arestatsau nu pentru o faptă de corupţie,dar îl interesează foartemult dacă în instanţă estetratat cu respect şi corectitudine.Reforma în justiţie nuînseamnă să trimiţi 10 băieţi lapuşcărie, ci să creşti încredereaîn sistem. Ei fac spectacolmediatic în contextul în caresunt două milioane de dosarepe <strong>ro</strong>l.” a conchis TheodorNicolescu.Dosarul ,,Mită laPermise”, în cifreÎn ap<strong>ro</strong>ximativ 3 ani de la debutulp<strong>ro</strong>cesului ,,Mită la permise”,au avut loc ap<strong>ro</strong>ximativ150 de termene de judecată,au fost audiaţi peste 100 demartori şi vizionate în jur de700 de ore de înregistrări.Dosarul conţine 104 volume,fiecare având câte 500 - 1.000de pagini, plus rechizitoriul ceconţine 863 de file. Iar asta setraduce în câţiva ani buni deinstrumentare a cazului.


5 - 12 septembrie 2011timp-liber15Dan Puric, un prestidigitator de stereotipuriDan Puric, stand-upcomedy pentrusemi-intelligence-ul<strong>ro</strong>mânescMajoritatea doamnelor au plecat răvăşiteintelectual, ca de la un panaceu al tutu<strong>ro</strong>rcrizelor prin care trece societatea zilelor noastreIulia CojocaruAm vrut să ajung laDan Puric acumcâteva luni, cânda venit la Casade Cultură a Sindicatelor dinPiteşti, numai că sute de piteştenise îmbulzeau maiceva ca la fluturatul chiloţilorşi portofelelor pestemoaştele Sfintei Paraschivade la Mănăstirea Curtea deArgeş. Ca atare, am renunţat.Vinerea ce tocmai a trecut,însă, Consiliul Judeţeanl-a invitat la Muzeul Goleşti,într-un decor superb, prilejpentru lumea bună a judeţuluisă se delecteze cuo ,,Conferinţă Despre Iubire”.Pe Dan Puric îl mai urmărisemla televizor şi, recunosc,mă cam ,,pierdea”pe drum, abuzând de preamulte citate şi trimiteri filosofice,care îi transformaudiscursul într-un ghivecide maxime celebre, condimentatecu mesaje naţionalist-legiona<strong>ro</strong>ideşi cli-şee discursive ieftine. Toateîmbrăcate într-o aură ortodox-habotnică,dar în egalămăsură clădite pe un scheletmitologic prin care se intenţionareconstruirea uneilumi aflate în plină deconstrucţie.Faţă în faţă, Dan Puriceste infinit mai seducătorca personaj în sine, dar, înceea ce mă priveşte,rămâne acelaşi prestidigitatorde stereotipuri, fermecătorîn mediocritatea sa. Mimde vocaţie, efectul asupradoamnelor de lume, consumatoarede operetă şiCoco Chanel, poate fi devastator:majoritatea auplecat răvăşite intelectual,ca de la un panaceu al tutu<strong>ro</strong>rcrizelor prin care trecesocietatea zilelor noastre.Există printre detractoriilui Puric unii care spun cămesajul său, grefat pe ortodoxie,este cât se poatede nociv pentru societate,dincolo de intenţia sa deîndreptare, de vindecare, şiasta pentru că ne cam întoarcecu faţa către un Estce se dorea apus la picioareleVestului p<strong>ro</strong>gresist. Mătem că nici măcar acest pericolnu există şi asta pentrucă, după minutele ce preceddiscursul lui Puric, încare ecourile mesajelorsale se lovesc de cotloanelespirituale ale fiecăruia dintrecei prezenţi, oamenii seîntorc la ale lor ca şi cum nimicnu s-ar fi întâmplat. Viaţanimănui nu se schimbă.Viaţa nimănui nu cunoaşteun alt sens. Şi nimeni, cuadevărat, nu aplică în practicăceea ce şi-a însuşit ca fiindmoral, corect, curat saudemn. Au apus vremurileîn care Nae Ionescu isterizageneraţiile cu mesajele saleortodox-extremiste.Generaţiile de astăzi suntuşor autiste, le-a rămas doarreflexul de a ciuli urechea lalucruri care li se par a se înscrieîntr-un trend al snobismuluiintelectual şi nimic maimult. Suntem într-o aşa marefugă de noi înşine încât, teamăîmi este, omenirea a camrătăcit drumul către p<strong>ro</strong>prianormalitate.UNIVERSITATEADIN PITEŞTIADMITERE 2011-Sesiunea septembrie-STUDII DE LICENŢĂFACULTATEANumăr locuri pentru studii de licenţăseptembrie 2011-de labugetCALENDARUL ADMITERIIcutaxă*Înscrieri la concurs 01- 09 septembrie*P<strong>ro</strong>bă de aptitudini 10 septembrie*P<strong>ro</strong>bă de concurs 10 - 11 septembrie*Afişarea rezultatelor - 12 septembrie*Contestaţii în 24 de ore de la afişarea rezultatelor*Înmatriculări 11-13 septembrie*Afişarea rezultatelor - 14 septembrietotalŞTIINŢE 8 214 222LITERE 0 174 174MECANICĂ ŞI TEHNOLOGIE 0 30 30ELECTRONICĂ, COMUNICAŢIIŞI CALCULATOARE2 158 158TEOLOGIE 25 204 229ŞTIINŢE ECONOMICE 0 782 782ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE 0 218 218EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 0 11 11MATEMATICĂ - INFORMATICĂ 0 75 75ŞTIINŢE SOCIO - UMANE 17 168 185ŞTIINTELE EDUCAŢIEI 0 167 167TOTAL LOCURI 52 2.201 2.251La domeniile pentru care nu se organizează p<strong>ro</strong>be eliminatoriişi/sau p<strong>ro</strong>be de concurs, perioada de înscriere se prelungeştecu intervalele aferente p<strong>ro</strong>belor care nu se mai susţin.Pentru informaţii despre:STUDII DE MASTER şi ŞCOLI DOCTORALE, accesaţiwww.upit.<strong>ro</strong> sau urmăriţi ediţia următoare a ziarului nostru!Concurs!Filarmonica Piteşti pune la dispoziţiepatru invitaţii gratuite la concertul careva avea loc joi, 8 septembrie, începândcu ora 19.00, la Casa de Cultură aSindicatelor.Intră pe www.bitpress.<strong>ro</strong>, acceseazăsecţiunea Concursuri de la primapagină şi postează la comentariirăspunsul la întrebarea: ,,Care e diferenţadintre alleg<strong>ro</strong> şi allegretto într-o lucraremuzicală?” Dacă sunteţi nişte iubitoriai muzicii clasice merită efortul de agăsi răspunsul la această întrebare,mai ales că joi sunteţi invitaţi la oavanpremieră la p<strong>ro</strong>gramul cu careFilarmonica Piteşti va evolua, pentru adoua oară consecutiv, la prestigiosulFestival Internaţional „George Enescu”.Câştigăinvitaţii4Librăriala Filarmonica Piteşti!Mea & Bitpresste invităla ceai!Concurs!Ofertă de nerefuzat pentru luna septembrie!Cu numai 5 lei puteţi savura, la LibrăriaMea (Strada Crinului, Nr 51, Pitești), ceaiuriaduse de pe patru continente, într-un ambientrelaxant, cu muzică bună, în cramă saula terasă. Seara, locul se animă şi devine idealpentru o ieşire cu prietenii. Cel puţin o datăpe săptămănă ai aici un concert live, o piesăde teatru sau un alt eveniment, astfel încâtvei reveni cu si<st<strong>ro</strong>ng>gura</st<strong>ro</strong>ng>nţă de câte ori veiavea timp.Tot ce trebuie să faceţi este să aveţi la voiBitpress.<strong>ro</strong> Magazine şi beneficiaţi de super-ofertă!Şi încă ceva! Săptămâna aceasta,sunteţi aşteptaţi la o degustare de vin oferităde Gramma Wines, marţi, începând cuora 20.00. Duminică, începând cu ora 11.00,cei mici sunt invitaţi la o p<strong>ro</strong>iecţie de deseneanimate în condiţii de cinema, cursuri dedans şi un work-shop în cadrul căruia vor fiînvăţaţi să realizeze accesorii hand-made.


16 5 - 12 septembrie 2011interviu„Viaţa mea s-a schimbat,am devenit mult maidură cu mine însămi”Bitpress Magazine, în dialog cu Denisa Dumitru, manager Ramada Piteştiana jianuSă manageriezi, la 27de ani, o investiţie de20 de milioane deeu<strong>ro</strong>, nu este un lucrutocmai uşor. Denisa Dumitru aprimit de la tatăl ei, cunoscutulom de afaceri Virgil Dumitru,un cadou ceva mai… atipic: unhotel de patru stele plus – RamadaPiteşti-, singurul hotel debrand din municipiul reşedinţăde judeţ. În fapt, cadoul primitare o simbolistică aparte, căcivorbim de o predare de ştafetăîn lumea afacerilor de top. Opredare care se va face treptat,Denisa fiind acum la etapaîn care, după ce a urmat paşiiunei p<strong>ro</strong>fesionalizări în domeniu,va trebui să se confruntecu lumea dură a concurenţeişi cu p<strong>ro</strong>vocările pe care lepresupune. Despre toate acestea,într-un interviu pe care celmai tânăr manager argeşean– la acest nivel de business – aavut amabilitatea să ni-l ofere.Nu mulţi tineri se pot lăudacu faptul că au primit de lapărinţi, drept cadou, un hotelde patru stele plus. Pe dealtă parte, responsabilitateafaţă de un astfel de... cadoueste pe măsură. Cum s-aschimbat viaţa dumneavoastrăo dată cu preluareaconducerii singurului hotelde brand din Argeş?Îl pot numi şi un cadou, darmai degrabă este o ştafetă caremă responsabilizează şi careîmi dă ocazia să demonstrezcă ceea ce am învăţat, pe băncilefacultăţii de Turism, se vaoglindi în rezultatele, careîmi doresc din tot sufletul săapară odată cu 1 septembrie,când a avut loc deschidereaoficială a hotelului. Viaţamea s-a schimbat, am devenitmult mai responsabilă, maidură cu mine însămi şi am căpătatun caracter mai puternicşi o forţă de muncă pe măsură.Şi pe această cale aş vrea să lemulţumesc părinţilor mei, şi înspecial tatălui meu, pentru încredereape care o are în mine.Este recip<strong>ro</strong>că!Tatăl dumneavoastră doreştesă vă predea din timpştafeta pentru o lume destulde dură, cea a afacerilorde top. Consideraţi că sunteţipregătită pentru o aşaresponsabilitate?La numai 27 de ani, Denisa Dumitru a intrat în lumea dură a afacerilor de topChiar dacă am doar 27 deani, experienţa de viaţă, demuncă şi mai ales educaţiaprimită de la familia mea mărecomandă şi mă aruncă într-oastfel de luptă. Am fostpregătită psihic din primul moment,iar pe parcurs am devenitdin ce în ce mai antrenată,iar acum sunt pregătită săfac faţă oricărei situaţii care vaapărea. Sunt foarte optimistă,iar acest lucru mă ajută şi îmidă puterea de a merge mai departeoricâte greutăţi ar apăreape parcurs.Până la a ajunge directorulRamada, aţi mai manageriatvreo altă afacere sau aţi lucratîn domeniu?Eu am terminat Facultateade Turism, şi am ales încădin primul an de studii să ap<strong>ro</strong>fundezacest domeniu practicândchiar într-un hotel. În primulan de facultate am fostagent de turism iar ulterior, înanul <st<strong>ro</strong>ng>doi</st<strong>ro</strong>ng>, am obţinut postul de„Am pus suflet în fiecarecolţișor al acestui hotel,m-am implicat de lacele mai mici amănuntepână la p<strong>ro</strong>bleme majore.Cred că aceasta este amprentape care până acum am lăsat-o:dăruirea. Şi lucrurile nu se vo<strong>ro</strong>pri aici.“Denisa Dumitrumanager Ramadarecepţioneră la hotelul „HowardJohnson” din Bucureşti.La scurt timp, mai exact la vârstade 22 de ani, am fost p<strong>ro</strong>movatăîn funcţia de AsistentF<strong>ro</strong>nt Office Manager. Îmi placlucrurile făcute treptat, tocmaide aceea am ales să lucrez într-unastfel de sistem, după caresă pun pe picioare o afacere,care s-a concretizat în aducereabrandului Ramada în oraşulPiteşti. Nu este atât de simpluprecum poate îşi imagineazăunii: eu nu am primit acest cadoucum îi spuneţi dumneavoastră,aşa, din senin. Vreau săcred că l-am meritat pentru cănu sunt străină de el.Chiar dacă sunt dezavantajatede lipsa de experienţă,generaţiile tinere compenseazăcu un suflu nou,energie, abordări originale şiavangardiste. Care este amprentapersonală pe care aţilăsat-o la Ramada, din acestpunct de vedere?Chiar dacă funcţia mea dedirector are poate la bază o altăsemnificaţie, p<strong>ro</strong>babil cămulţi dintre dumneavoastră îşiimaginează că stau într-un bi<strong>ro</strong>uşi dau comenzi. Lucrurilenu sunt deloc aşa. Am pus sufletîn fiecare colţișor al acestuihotel, m-am implicat de lacele mai mici amănunte pânăla p<strong>ro</strong>bleme majore. Credcă aceasta este amprenta pecare până acum am lăsat-o:dăruirea. Şi lucrurile nu se vo<strong>ro</strong>pri aici.„nu ne placesă ne asociemcu cuvântul lux”Dincolo de avantaje, gestionareaunei afaceri precumRamada înseamnă şi grijăpentru salariile celor câtevasute de angajaţi, facturilecu întreţinerea unui impresionanthotel, taxele şi impozitelela stat, ratele către bancăşi lista poate continua. Cuma fost impactul cu toate acestecifre pe care trebuie să legestionaţi?Tocmai pentru că am experienţăîn acest domeniu,sunt lucruri cu care m-am maiîntâlnit, şi chiar dacă am întâmpinatnoutatea, nu m-amsperiat; dimpotrivă am învăţatpe parcurs, şi mai ales din greşeli.Nu s-a născut nimeni omniscient,suntem oameni şi învăţămunii de la ceilalţi, iar euam no<strong>ro</strong>cul de o echipă minunată,cu care mă completezperfect.Hotelul dumneavoastră seadresează unui public highlevel,obişnuit cu luxul. Nişavă avantajează întrucât întotdeaunavor fi oameni cubani care vor dori să îi cheltuiepe servicii de calitate. Încomparaţie cu alte hoteluride gen, care este plusul saunoutatea cu care vineRamada?Primul plus pe care Ramadaîl are este evident faptul căhotelul este singurul brand dinoraşul Piteşti. Nu ne place săne asociem cu cuvântul „lux”,suntem moderni şi în pas custandardele eu<strong>ro</strong>pene, şi punemla dispoziţie servicii şi facilităţipe care şi le-ar dori oricemusafir care ne calcă pragul.Ne adresăm în special oamenilorde afaceri, dar în aceeaşimăsură oferim piteştenilorşi nu numai, servicii de calitateprecum: centru de relaxarecare include: spa, sală de fitness,salon de înfrumuseţare şimasaj, precum şi două restauranteunde se pot servi specialităţimediteraneene, franţuzeşti,balcanice sau bucătărietradiţională, pregătite minuţiosde un maistru bucătar câştigătoral premiului „Bucătarulde Aur”. De asemenea, clienţii,atât cei cazaţi aici, cât şi ceicare doresc să ne calge pragul,pot servi la barul hotelului(non stop) şi pot gusta dulciurileşi prăjiturile din cofetăria culaborator p<strong>ro</strong>priu. De menţionateste faptul că preţurile nusunt mari, ba chiar avem ofertep<strong>ro</strong>moţionale pentru următoareleluni. De aceea estimezcă, din p<strong>ro</strong>centul veniturilor, înjur de 30% vor veni de la clasade mijloc.Bitpress.<strong>ro</strong>Intraţi pe site şi citiţi interviulintegral! Aflaţi de acolo dacămanagerul Ramada estetentat să intre în politică şi cepărerea are despre modul încare politica se răsfrânge asupramediului de afaceri!În plus, vă aşteaptă un premiuspecial oferit de Ramada: unabonament la sala de fitness ahotelului. Intră pe site şi află cetrebuie să faci!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!