Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent
Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent
ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului (b) esecul în dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare (c) lipsa dorintei de a impartasi placere, interese sau realizari cu alte persoane (de exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de interes de catre persoanele autiste) (d) lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale (2) impedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele: (a) întârzierea sau lipsa totala a limajului verbal (fara a fi însotita de încercarea de a compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea) (b) la indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment în abilitatea de a initia sau sustine o conversatie cu ceilalti (c) limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic (d) lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei (3) comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub forma a cel putin unuia din urmatoarele: (a) interes redus si anormal în intensitate sau concentrare (b) aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional (c) maniere stereotipe sau repetitive (de exemplu: fâlfâirea sau rasucirea mâinii sau a degetului, sau miscari complexe ale întregului corp) (d) preocupari insistente pentru parti ale obiectelor B. întarzieri sau functionari anormale într-unul din urmatoarele domenii: (1) interactiune sociala (2) limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala (3) joc simbolic sau imaginativ . Incidenta autismului era de 2-4/10.000 copii si este intr-o continua crestere. In SUA dupa ultimele statistici incidenta a ajuns la 1 copil din 150. Pe sexe repartitia este de 4:1 raport sex masculin/sex feminin. Semne precoce ale autismului 0 – 2 ani I. O – 6 luni II. Indiferenta fata de lumea sonora III. Anomalii de privire, strabism IV. Anomalii de comportament (copil prea calm sau prea agitat) V. Tulburari de somn si de alimentatie (forme atipice si/sau severe) VI. Anomalii globale ale motricitatii si tonusului muscular: hipotonie, hipoactivitate, tinuta corporala neobisnuita � 6 – 12 luni � Atitudini bizare si activitati solitare – fluturarea degetelor si mainilor in fata ochilor, balans, utilizarea neobisnuita a obiectelor (racaire, frecare) � Absenta interesului pentru persoane (lipsa de contact, anomalii de comunicare prin mimica, gesturi) � Emisii vocale putine/absente � Confirmarea particularitatilor motrice: hipo/hipertonie, hipo/hiperactivitate � Nu gangureste, nu arata cu mana, nu face vreun gest cu sens la varsta de un an � 1 – 2 ani
� Nedezvolatrea limbajului (nu spune nici un cuvant la 16 luni, nu combina 2 cuvinte la 2 ani; nu raspunde cand este strigat pe nume; pierde limbajul sau abilitatile sociale) � Pare sa nu stie cum sa se joace cu jucariile (saracia si stereotipia jocului) � Anomalii de comunicare non-verbala ( nu zambeste, uneori parca ar fi surd) � Apatia si indiferenta obisnuite contrasteaza cu fascinatia pentru lumini, muzica. Spectrul Autismului Există copii cu diagnosticul de autism infantil, care prezintă toate simptomele bolii şi copii care prezintă doar o parte dintre simptome, elemente autiste sau tulburare de spectru autist. La capatul superior al spectrului este un copil care poate parea aproape normal si poate avea doar putine trasaturi autiste. Ar putea, de exemplu, sa fie un copil linistit în gradinita-clasa, cu putini prieteni sau fara nici unul si cu câteva obiceiuri ciudate, cu o întarziere în achiziţionarea limbajului, cu rigiditate în gandire. Ar putea sa nici nu fie diagnosticat ca autist decât mult mai tarziu în viata. La capatul inferior al spectrului, copilul cu autism sever este putin functional si prezinta toate simptomele si criteriile de diagnosticare ale bolii autiste. Sindromul Asperger este similar cu autismul din partea superioara a spectrului, în ceea ce priveste modul în care afecteaza manierele copilului si caracteristicile lui sociale. O diferenta între Sdr. Asperger si autism este aceea ca copiii mici cu Sdr. Asperger cunosc adesea o dezvoltare normala a limbajului, desi ritmul si accentul sunt neregulate. Spre deosebire de autism, Sdr. Asperger nu întârzie alte aspecte ale dezvoltarii; un copil are de obicei o independenta si un interes privind lumea înconjuratoare potrivite cu vârsta. Cu toate acestea, asemanator autismului, copiii cu Sdr. Asperger au interactiuni sociale, expresii ale fetei si gesturi anormale. Sdr. Asperger afecteaza barbatii de 9 ori mai mult decât femeile. Etiologie. La ora actuala nu exista un consens in etiologia autismului, Sunt implicati factori multiplii, genetici, imunologici, multiple vaccinari. Familia copilului autist Copilul autist are doua perechi de parinti. Una pana in momentul aflarii diagnosticului (familie normala) si alta dupa aflarea diagnosticului. Dupa ce parintii primesc diagnosticul si afla ca autismul nu are tratament, intra intr-o stare de soc similara cu starea din tulburarea de stres post-traumatica (TSPT). Ca sa iasa din aceasta stare parintele are nevoie de un punct de sprijin solid. Il gaseste intr-o terapie, intr-un specialist sau se echilibreaza si il gaseste in el insusi. Copilul parintelui aflat in TSPT are progrese in recuperare foarte mici, deoarece isi inconjoara copilul doar cu disperare si nu poate intelege nevoile acestuia. El nu ofera un feed-back corect echipei terapeutice a copilului (doar feed-back-ul “nu merge nici o terapie”). Parintele care se echilibreaza si isi ia punctul de sprijin in el, intelege comportamentul si nevoile afective ale copilului si ofera toate informatiile corecte despre copil echipei terapeutice. Părintele care se echilibrează este capabil să-şi facă un plan, să-şi stabilească obiectivele şi să aleagă terapiile prin care le va obţine. Acest copil are cea mai buna evolutie. Cel mai important membru al echipei terapeutice este părintele copilului autist. Părintele stabileşte ce terapii va face copilul lui, el este cel care formează echipa terapeutică.
- Page 1 and 2: RĂSFOIND REVISTE MEDICALE REVISTA
- Page 3 and 4: Din cuprinsul revistei se mai remar
- Page 5 and 6: Figura nr.2 Acest raport studiază
- Page 7 and 8: alimentare şi a prevalenţei obezi
- Page 9 and 10: fericirea a început sa fie condiţ
- Page 11 and 12: In care din acestea poate exista fe
- Page 13 and 14: sensibilitatea, emoţia şi memoria
- Page 15 and 16: ALTERNATIVE LA RECONSTRUCTIA CHIRUR
- Page 17 and 18: Lector univ. dr. Monica Maier Probl
- Page 19 and 20: �Lipsa unei îngrijiri medicale a
- Page 21 and 22: Medicina si Biologie Bucuresti 16-1
- Page 23 and 24: mai mare de 30 minute trebuie sa pr
- Page 25 and 26: epede în special ca în prezentăr
- Page 27 and 28: episod a tuturor informaţiilor ref
- Page 29 and 30: şi Universul pe om îl cuprinde î
- Page 31 and 32: 14,7). “Tatăl vostru ştie de ce
- Page 33 and 34: Important de reţinut: Energia spir
- Page 35: Mihaela Leşe, medic primar chirurg
- Page 39 and 40: comportamentala aplicata), in urma
- Page 41 and 42: principiu si pe factorul practic in
- Page 43 and 44: motrice, motricitatea fina si capac
- Page 45 and 46: activităţi de sensibilizare şi i
- Page 47 and 48: Preşedinte Asociatie AUTISISM BAIA
- Page 49: viitoarele studii epidemiologice se
ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului<br />
(b) esecul în dezvoltarea unor re<strong>la</strong>tii caracteristice nivelului de dezvoltare<br />
(c) lipsa dorintei de a impartasi p<strong>la</strong>cere, interese sau realizari cu alte persoane (de exemplu nu<br />
sunt aratate sau aduse obiectele de interes de catre persoanele autiste)<br />
(d) lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale<br />
(2) impedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele:<br />
(a) întârzierea sau lipsa tota<strong>la</strong> a limajului verbal (fara a fi însotita de încercarea de a compensa<br />
aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)<br />
(b) <strong>la</strong> indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment în abilitatea de a initia sau sustine o<br />
conversatie cu cei<strong>la</strong>lti<br />
(c) limbaj stereo<strong>tip</strong> si repetitiv sau limbaj idiosincratic<br />
(d) lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei<br />
(3) comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereo<strong>tip</strong>e, manifestate sub forma a<br />
cel putin unuia din urmatoarele:<br />
(a) interes redus si anormal în intensitate sau concentrare<br />
(b) aderenta aparent inflexibi<strong>la</strong> pentru un ritual specific si nefunctional<br />
(c) maniere stereo<strong>tip</strong>e sau repetitive (de exemplu: fâlfâirea sau rasucirea mâinii sau a degetului,<br />
sau miscari complexe ale întregului corp)<br />
(d) preocupari insistente pentru parti ale obiectelor<br />
B. întarzieri sau functionari anormale într-unul din urmatoarele domenii:<br />
(1) interactiune socia<strong>la</strong><br />
(2) limbaj asemanator cu cel din comunicarea socia<strong>la</strong><br />
(3) joc simbolic sau imaginativ .<br />
Incidenta autismului era de 2-4/10.000 copii si este intr-o continua crestere. In SUA dupa<br />
ultimele statistici incidenta a ajuns <strong>la</strong> 1 <strong>copil</strong> din 150. Pe sexe repartitia este de 4:1 raport sex<br />
masculin/sex feminin.<br />
Semne precoce ale autismului 0 – 2 ani<br />
I. O – 6 luni<br />
II. Indiferenta fata de lumea sonora<br />
III. Anomalii de privire, strabism<br />
IV. Anomalii de comportament (<strong>copil</strong> prea calm sau prea agitat)<br />
V. Tulburari de somn si de alimentatie (forme a<strong>tip</strong>ice si/sau severe)<br />
VI. Anomalii globale ale motricitatii si tonusului muscu<strong>la</strong>r: hipotonie,<br />
hipoactivitate, tinuta corpora<strong>la</strong> neobisnuita<br />
� 6 – 12 luni<br />
� Atitudini bizare si activitati solitare – fluturarea degetelor si mainilor in fata ochilor, ba<strong>la</strong>ns,<br />
utilizarea neobisnuita a obiectelor (racaire, frecare)<br />
� Absenta interesului pentru persoane (lipsa de contact, anomalii de comunicare prin mimica,<br />
gesturi)<br />
� Emisii vocale putine/absente<br />
� Confirmarea particu<strong>la</strong>ritatilor motrice: hipo/hipertonie, hipo/hiperactivitate<br />
� Nu gangureste, nu arata cu mana, nu face vreun gest cu sens <strong>la</strong> varsta de un an<br />
� 1 – 2 ani