Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent

Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent

28.11.2012 Views

Certificarea Calităţii Sistemelor EHR Europene EuroRec, EIHR: European Institute for Health Record-Institutul European pentru Evidenţa Datelor Medicale Referinţe bibliografice: [1] American Health Information Management Association, URL: http://www.ahima.org, [2] Certification Commission for Healthcare Information Technology, URL:http://www.cchit.org, [3] European Institute for Health Record , URL: http://www.eurorec.org, [4] Focşa M., Certificarea calităţii Sistemelor de Eidenţă Electronică a Datelor Medicale, Ed. Fokart, Timişoara, 2007 ION GEORGESCU VÎŞTE: TERMINOLOGIE MEDICALĂ POPULARĂ Dr. Felix MARIAN Volumul de faţă – având peste 600 de pagini – umple un gol pe un teren aproape total nestudiat şi este rezultatul unor cercetări de peste două decenii. Cu o temeinică pregătire literară, regretatul profesor Ion Georgescu-Vîşte a fost angajat la începutul anilor ’50 la compartimentul de Istoria Medicinei de la Institutul de Igienă şi Sănatate Publică din Bucureşti. Aici a pus bazele unei biblioteci care a cuprins un imens număr de publicaţii de interes medico-sanitar, apărute în ţara noastră de-a lungul timpului, precum şi o importanta arhivă documentară, un indice biografic şi ergografic al medicilor şi farmaciştilor, dovedind mult spirit de iniţiativă şi reale calităti de organizator. Autorul acestei originale lucrări, chiar în lipsa unei pregătiri medicale atestate, a reuşit să scoată în evidenţă numeroase aspecte necunoscute din trecutul milenar al vindecării bolilor. Prin cartea sa a demonstrat că preocupările privind istoria medicinei nu sunt numai apanajul celor din domeniu, ci şi a altor oameni de cultură, cu preocupări de amelioararea sănătăţii. După un studiu lingvistic despre istoria terminologiei medicale, volumul cuprinde capitole referitoare la “Consideraţii asupra terminologiei medicale de origine populară”, ”Omul.Familia”, apoi “Anatomia”, ”Fiziologie”, ”Noţiuni de sănătate şi boală”, ”Patologie”, ”Diverse”. O cuprinzătoare bibliografie este pusă la îndemâna celor interesaţi, care completează fericit acest volum. În Nota asupra ediţiei, dr. Mihaela Varga - redactor de carte-menţionează că prin pietatea ….. a doamnei Alina Pop şi prin sprijinul competent al doamnei dr. Zoe Apostolache Stoicescu, - muzeograf - s-a trecut la editarea manuscrisului pe care profesorul Ion Georgescu-Vîşte nu a mai avut bucuria să-l pregătească el însuşi pentru tipar, părăsindune la 20 martie 2004. L-am cunoscut pe distinsul profesor în toamna anului 1972. A fost primul care m-a sprijinit în cercetările mele de Istoria Medicinei, care n-au încetat nici astăzi. VISUL ŞI VIAŢA Dr. Iosif ANDERCO Medicul ar trebui să-l privrasca pe om în întregime, nu doar partea pe care o tratează. Medicul tratează corpul, prin acest procedeu frecvent îl scapă pe bolnav de moarte, dar omul constă nu numai din corp, de corp mai aparţin sufletul şi spiritul. Corpul şi sufletul deja în Phadros a lui Platon sunt considerate ca parte a Universului,

şi Universul pe om îl cuprinde în întregime. Acum mă voi ocupa de spirit, care este „instrumentul„ de exprimare a sufletului. În realitate omul se întâlneşte prima dată cu spiritul în vis. Visul este exprimat pe limba spiritului. Visul aparţine de fiinţă. Şi chiar pentru cel mai simplu om, deja înseamna nivelul spiritului. Omul simplu nu-şi dă seama despre aceasta, din care motiv interpretează visul conform realităţii pământeşti, ceea ce nu este o procedură corectă. Oricât de neîvăţat să fie cineva, când visează deja se găseşte la nivelul spiritului. Această posibilitate a fost desăvârşită în stare de vigilenţă de conştiinţă deplină: Prin artă. În artă în permanenţă este şi un pic de vis, chiar omul cel mai simplu deja face şi filozafie. Această filozafie se ridică deasupra realităţii din toate zilele. Visul se maifestă numai în timpul somnului, chair şi somnul este o parte a vieţii. Numai omul viu viseaza. Din nou trebuie să înşir ce se întamplă în organism în timpul somnului. În timpul somnului se îmagazinează energia psihica (EP) în serul sangvin prin apa vie. EP nu se înmagazinează în corp în stare vigilentă, deci conştiinţa deplină exclude posibilitatea acumulării EP. În timpul somnului funcţionează numai conştiinta parţiala, care deja nu aparţine de categoriile biologice. Aceasta conştiinţă parţială se exprimă cu ocazia visului abstract, parţial trascedental, fiind că depăşeşte realitatea. Pentru aceasta este nevoie de filozofie la interpretarea visurilor, fiind că imaginile visului exprimă conţinut spiritual. Este visul realitate? Nu se poate măsura, nu se poate fotografia, nu se poate explora în laborator esenţa lui. Singure mişcările oculare REM se pot înregistra. Omul îşi aduce aminte frecvent asupra conţinutului visului, dar de multe ori le uita pe când se trezeşte. Visul totuşi se poate considera fenomen real (ca şi viaţa) fiind că mulţi se referă la el, practic la fiecare om se întâlneşte. Dacă un fenomen este observat la mulţi şi acesta este descris, acela exista. Dar nu este real tot ce exista. Ce are nevoie de vis: viaţa sau spiritul? Spiritul este doar mijlocul visului, care ulterior se va dezvolta intens în artă, de asemenea în ştiinţă, filozofie, religie. Eu mă apropiu dinspre viaţă la vis, visul se manifestă la nivelul vieţii. Visul este parte a spiritului. Magii din răsărit au fost anunţaţi prin vis, şi Iosif tot prin vis a fost înştiinţat că Maria va naşte un copil din partea Sfantului Duh. Aceasta a fost o comunicare transcedentală, deci spiritul dinspre transcendent a trimis exprimarile lui. Deci: care este sensul visului? Este acela ca dinspre transcendent, comunica ceva important asupra unor fenomene importante ale vieţii, şi va da îndrumare la atitudinea omului. Dar visul şi in direcţia corpului are însemnătate: prin încărcarea cu EP a centrelor energetice. În vis sosesc şi alte îndrumari spre corp, despre care conştiinţa deplina nu ia cunoştiinţa, dar sferele vegetative le vor întelege. („Tatal vostru ştie de ce aveţi nevoie” Matei 6,8). Dacă visul este parte a spiritului, în acest caz, toate ştiinţele spirituale dinspre vis au pornit şi au facut posibilă o realitate în viaţa pământească. Aşadar visul este parte a spirtului, dar în acelaşi timp este şi parte a fiinţei. Fiinţa îi va da spiritului continuţul. Spiritul este deopotrivă şi parte a transcendentului. Viaţa transcedentală se va realiza oarecum după putinţa visului. Este nevoie ca omul să viseze? Se leaga de existenta fiziologica, cine nu viseaza este bolnav la nivelul spiritului. Partea spirituală din vis, frecvent se orienteaza spre necesităţi corporale, dar este totuşi deasupra realităţilor practice. Cea mai mare importanţă corporală a visului constă în faptul că, la mişcările oculare REM centrele energetice se încarcă cu EP, deci EP va fi aproape presata de ele. Şi pentru decalnşarea visului este nevoie de EP, de receptorii EP, şi de apa vie. Care este mecanismul visului? Transmite imagini, dar şi orbii văd în vis, deci fiinţa de la început a programat visul ca o posibilitate în organism. La mişcările oculare şi afectivitatea îşi oferă energia ei, dar rolul visului este înca obscur (Popoviciu), şi tot Popoviciu citeaza pe Dement:

Certificarea Calităţii Sistemelor EHR Europene<br />

EuroRec, EIHR: European Institute for Health Record-Institutul European pentru Evidenţa<br />

Datelor Medicale<br />

Referinţe bibliografice:<br />

[1] American Health Information Management Association, URL: http://www.ahima.org,<br />

[2] Certification Commission for Healthcare Information Technology,<br />

URL:http://www.cchit.org,<br />

[3] European Institute for Health Record , URL: http://www.eurorec.org,<br />

[4] Focşa M., Certificarea calităţii Sistemelor de Eidenţă Electronică a Datelor Medicale, Ed.<br />

Fokart, Timişoara, 2007<br />

ION GEORGESCU VÎŞTE:<br />

TERMINOLOGIE MEDICALĂ POPULARĂ<br />

Dr. Felix MARIAN<br />

Volumul de faţă – având peste 600 de pagini – umple un gol pe un teren aproape<br />

total nestudiat <strong>şi</strong> este rezultatul unor cercetări de peste două decenii. Cu o temeinică pregătire<br />

literară, regretatul profesor Ion Georgescu-Vîşte a fost angajat <strong>la</strong> începutul anilor ’50 <strong>la</strong><br />

compartimentul de Istoria Medicinei de <strong>la</strong> Institutul de Igienă <strong>şi</strong> Sănatate Publică din<br />

Bucureşti. Aici a pus bazele unei biblioteci care a cuprins un imens număr de publicaţii de<br />

interes medico-sanitar, apărute în ţara noastră de-a lungul timpului, precum <strong>şi</strong> o importanta<br />

arhivă documentară, un indice biografic <strong>şi</strong> ergografic al medicilor <strong>şi</strong> farmaciştilor, dovedind<br />

mult spirit de iniţiativă <strong>şi</strong> reale calităti de organizator.<br />

Autorul acestei originale lucrări, chiar în lipsa unei pregătiri medicale atestate,<br />

a reu<strong>şi</strong>t să scoată în evidenţă numeroase aspecte necunoscute din trecutul milenar al<br />

vindecării bolilor. Prin cartea sa a demonstrat că preocupările privind istoria medicinei nu<br />

sunt numai apanajul celor din domeniu, ci <strong>şi</strong> a altor oameni de cultură, cu preocupări de<br />

amelioararea sănătăţii.<br />

După un studiu lingvistic despre istoria terminologiei medicale, volumul<br />

cuprinde capitole referitoare <strong>la</strong> “Consideraţii asupra terminologiei medicale de origine<br />

popu<strong>la</strong>ră”, ”Omul.Familia”, apoi “Anatomia”, ”Fiziologie”, ”Noţiuni de sănătate <strong>şi</strong> boală”,<br />

”Patologie”, ”Diverse”. O cuprinzătoare bibliografie este pusă <strong>la</strong> îndemâna celor interesaţi,<br />

care completează fericit acest volum.<br />

În Nota asupra ediţiei, dr. Mihae<strong>la</strong> Varga - redactor de carte-menţionează că<br />

prin pietatea ….. a doamnei Alina Pop <strong>şi</strong> prin sprijinul competent al doamnei dr. Zoe<br />

Aposto<strong>la</strong>che Stoicescu, - muzeograf - s-a trecut <strong>la</strong> editarea manuscrisului pe care profesorul<br />

Ion Georgescu-Vîşte nu a mai avut bucuria să-l pregătească el însu<strong>şi</strong> pentru <strong>tip</strong>ar, părăsindune<br />

<strong>la</strong> 20 martie 2004.<br />

L-am cunoscut pe distinsul profesor în toamna anului 1972. A fost primul care<br />

m-a sprijinit în cercetările mele de Istoria Medicinei, care n-au încetat nici astăzi.<br />

VISUL ŞI VIAŢA<br />

Dr. Iosif ANDERCO<br />

Medicul ar trebui să-l privrasca pe om în întregime, nu doar partea pe care o tratează.<br />

Medicul tratează corpul, prin acest procedeu frecvent îl scapă pe bolnav de moarte, dar omul<br />

constă nu numai din corp, de corp mai aparţin sufletul <strong>şi</strong> spiritul.<br />

Corpul <strong>şi</strong> sufletul deja în Phadros a lui P<strong>la</strong>ton sunt considerate ca parte a Universului,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!