Obezitatea şi diabetul zaharat tip 2 la copil şi adolescent

universal recunoscut şi independent de sistem.
Sistemele actuale asigurând funcţii mult mai complexe în comparaţie cu registrele sau
dosarele medicale ca de exemplu schimbul computerizat de date sau suportul deciziei
medicale necesită verificarea şi certificarea din partea organismelor acreditate.
Există numeroase clasificări ale principalelor funcţii ale EHR. În Statele Unite, Comisia
de Certificare pentru Tehnologia Informaţiei în Domeniul Sănătăţii(CCITT) formată în 2004
de către Asociaţia Americană pentru Gestionarea Informaţiei Medicale (AHIMA), Societatea
pentru Sisteme de Gestiune şi Informaţie în Domeniul Sănătăţii (HIMSS) şi Alianţa
Naţională pentru Tehnologie Informaţională în Domeniul Sănătăţii având ca scop principal
adoptarea pe scară largă a sistemelor computerizate de prelucrare a datelor medicale prin
crearea unui sistem de certificare credibil, eficient precizează funcţiile de bază ale oricărui
EHR care constau în:
Colectarea datelor, a celor demografice, medicale a istoricului şi a problemelor de
sănătate prezente
Suportul deciziei medicale
Comenzi (medicale) computerizate, prescrieri şi rapoarte
Integrarea datelor din surse multiple şi schimbul de date eficient cu furnizorii de servicii
medicale şi pacienţi[1],[2].
Pe plan european, proiectele privind EHR, dezvoltate de Comisia Europeană, Qrec sau
sub EIHR, EuroRec au vizat în primul rând dezvoltarea sistemelor de certificare şi evaluarea
a calităţii EHR ca şi a cerinţelor privind interoperabilitatea acestora. [3]
Oricare sistem EHR trebuie să îndeplinească un minim de calităţi:
-accesibilitatea utilizatorilor autorizaţi la informaţiile specifice
-confidenţialitate, accesibilitatea la informaţii doar a utilizatorilor autorizaţi
-flexibilitate, adaptare în funcţie de cerinţele diferiţilor utilizatori
-integritatea datelor, copii de siguranţă
-auditul, evidenţa tuturor operaţiilor de acces şi modificare a datelor
-autenticitatea datelor, identificarea utilizatorului(utilizarea semnăturii electronice)
-integrarea cu alte sisteme clinice şi administrative
-performanţa, acces concurenţial, sigur, la datele înregistrate
-respectarea legislaţiei în vigoarea
-legături cu bazele de cunoştinţe
Cerinţele funcţionale de certificare şi evaluarea a calităţii EHR cuprind în primul rînd
7 criterii funcţionale:
Managementul medicaţiei
Evaluarea stării de sănătate şi duocumentarea diagnosticului
Planificarea şi partajarea îngrijirilor medicale
Documentarea rezultatelor,
Alerte, notificări şi aduceri aminte
Servicii demografice
Securitate
Primele 3 criterii funcţionale enumerate se regăsesc practic pe primul plan în toate
sistemele de certificare atât în cele europene cât şi în cele americane[5]. Pentru cabinetul de
medicina muncii deşi toate aceste criterii sunt importante, prin prisma legislaţiei actuale, pe
prim plan se situează criteriul referitor la evaluarea stării de sănătate şi documentarea
diagnosticului. Acest criteriu cuprinde în principal:
Episodul de îngrijire, definirea oricărei probleme de sănătate sau boală de la prima
prezentare la medic şi până la ultima consultaţie oferită pentru aceeaşi problemă de sănătate
sau de boală; crearea legăturilor între motivele, procedurile/intervenţiile, diagnosticele în
succesiunea şi dinamica lor din cadrul mai multor consultaţii. Particularităţi pentru
episoadele de îngrijire în medicina muncii sunt reprezentate de asocierea la orice asemenea