Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Conferinţa Academiilor Carte Aniversări din de vizită Europa de Est şi Sud-Estr. Soroca. A absolvit Facultatea de biologie şichimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1960),după care activează ca profesor de biologie la şcoalamedie din s. Pragila, r-nul Floreşti (1960–1961),apoi asistent la Catedra de botanică a InstitutuluiPedagogic din Tiraspol (1963–1966). Face studiila doctorantură la Institutul de Botanică „V. L.Komarov” (Sankt-Petersburg, 1966–1969), fiinddiscipol al ilustrului paleobotanist P. Dorofeev.Deţine funcţiile de cercetător ştiinţific inferiorîn Laboratorul de Floră şi Geobotanică al GrădiniiBotanice a A.Ş.M. (1969–1974), cercetător ştiinţificsuperior (1974–1976), şef de laborator (1976–1981), director adjunct pentru problemele de ştiinţă(1981–1987), director al Institutului de Botanicăal A.Ş.M. (1988–1996). Între 1996 şi 2003 a fostprofesor universitar la Catedra de ecologie şi ştiinţeale solului a Universităţii de Stat din Moldova. Din2003 este şef al Catedrei silvicultură şi a GrădiniiPublice a Universităţii Agrare de Stat din Moldova.Este fondator al şcolii paleobotaniştilor dinRepublica Moldova. A descoperit peste 120 de taxonifosili noi pentru ştiinţă, evidenţiind etapele şi fazeleevolutive ale regnului vegetal pe parcursul ultimilor13 mil. de ani, a elaborat concepţia „Cronoflora-Cleome” şi a argumentat-o ştiinţific ca geotipfloristic nou în evoluţia lumii vege tale a Eurasiei,a elucidat documentar procesul de florogeneză aflorei şi vegetaţiei actuale europene. A contribuitla organizarea cercetărilor ce ţin de domeniulconservării biodiversităţii forestiere, de elaborareaşi implementarea Strategiei dezvoltării durabile afondului forestier naţional. În calitate de organizatorşi conducător al Institutului de Botanică al A.Ş.M.,a creat Laboratoarele de Biotehnologie, Arhitecturăpeisageră, Protecţia plantelor, de asemenea, un şir desectoare expoziţionale din cadrul Grădinii Botanice(Alpinariu, Iridariu, Peonariu, Pinariu, Siringariu,Sectorul ornamental, Grădina de Iarnă etc.).A publicat peste 200 de articole ştiinţifice şi10 monografii ce abordează domeniul floristiciievolutive, ecologiei, biodiversităţii şi protecţieilumii vegetale: Раннесарматская флора северовостокаМолдавии (1973); Понтическаяфлора Днестровско-Прутского Междуречья(1982); Меотическая флора Северо-ЗападногоПричерноморья (1986); Растения лесных полян иопушек (1986); Растения луговые, прибрежныеи водные (1988, în colab.); Plante rare din fl oraspontană a Republicii Moldova (2002); Taxoni raridin fl ora Republicii Moldova (2002); Lumea vegetalăa Republicii Moldova (vol. 2, 2005; vol. 3, 2006,în colab.). Deţine 1 brevet de invenţie. Rezultatelecercetărilor cu caracter teoretic sunt recunoscuteşi frecvent citate de savanţi cu renume din SUA,Marea Britanie, Japonia, Polonia, Cehia, Germania,Finlanda, Danemarca, Bulgaria, România, Ungaria,Franţa, Rusia, Belarus etc.A fost preşedinte al Consiliului ştiinţificspecializat pentru susţinerea tezelor de doctorşi de doctor habilitat în biologie la specialitatea„Botanică” (1988–1996). Sub conducerea lui au fostsusţinute 2 teze de doctor habilitat, 7 teze de doctorîn biologie la specialitatea „Botanica” şi 1 tezăde doctor la specialitatea „Ecologie”. Desfăşoarădiverse activităţi în calitate de membru al ColegiuluiAgenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”. Esteredactor ştiinţific coordonator şi coa utor al ediţiilorCartea Roşie a Republicii Moldova (2001);Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova(2002); al seriei Lumea vegetală a RepubliciiMoldova (în 4 vol., 2004–2006), coautor al ediţiilorcolective „Primul Raport Naţional cu privire laDiversitatea Biologică” (2000, în limbile română şiengleză) şi „Strategia naţională şi Pla nul de Acţiuneîn domeniul Diversităţii Biologice” (2001, în limbileromână şi engleză), redactor-şef al seriei „Cercetăribotanice”, preşedinte al Societăţii de Botanică dinRepublica Moldova (din 1992).Este decorat cu Medalia „Meritul civic”.SILVIU BEREJANla 80 DE ANILingvist, domeniul ştiinţific: lingvisticăromanică (în special română) şi slavă (în specialrusă). Doctor habilitat în filologie (1972), profesoruniversitar (1979). Membru corespondent (1989)şi membru titular (1992) al A.Ş.M..nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 83