Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
AkademosChimie, Ion Vatamanu este transferat în funcţie decercetător ştiinţific inferior.În anul 1971 Ion Vatamanu susţine cu succesteza de doctor în chimie la Consiliul Specializat depe lângă Universitatea „Ivan Franco” din Lvov cutema „Studiul oscilopolarografic al complecşilor debismut(III), zinc(II) şi stibiu(III) cu liganzi adecvaţişi aplicarea acestor complecşi în analiză”.În 1973 este ales prin concurs şef al laboratoruluide Metode Electrochimice de cercetare. În calitate deşef de laborator Ion Vatamanu a depus multe eforturipentru a lărgi domeniul de cercetare. Astfel, auînceput cercetări în domeniul elaborării metodelorde determinare a pesticidelor în apele naturale,produsele alimentare etc. Cercetările realizate aupermis elaborarea unor metode performante dedeterminare a poluanţilor de natură organică şianorganică în diverse componente ale mediuluiambiant.Pe parcursul activităţii sale ştiinţifice IonVatamanu a publicat mai mult de 100 lucrări ştiinţificeîn reviste prestigioase din ţară şi străinătate, printrecare trei monografii, a obţinut trei brevete de autor.În timpul activităţii sale în cadrul Institutuluide Chimie al A.Ş.M. Ion Vatamanu, când oboseade chimie, se ocupa de poezie. Astfel, în pereţiilaboratorului de Metode Electrochimice de analizăal Institutului de Chimie au fost scrise, cred, sute, darpoate şi mii de poezii. Se întâmpla că seara târziu,după orele de program, Ion Vatamanu ne invita înbiroul său şi noi, chimiştii, eram primii ascultătorişi cititori ai poeziilor Domniei sale, de pe care încăcerneala nu reuşea să se usuce.Pe timpul când Ion Vatamanu era şef de laborator,orice activitate ştiinţifică era planificată. Eraplanificată şi susţinerea tezelor de doctor habilitat.În această listă figura şi numele dlui Ion Vatamanu.Ţin minte, la o şedinţă a Consiliului ştiinţific alInstitutului de Chimie Ion Vatamanu făcea bancurizicând că el este de acord să susţină teza de doctorhabilitat, dar cu o singură condiţie – să fie într-o zide joi, iar regretatul Valeriu Ropot să susţină vinereaimediată, ca să se organizeze un singur banchet. Autrecut anii dar, din păcate, nu am avut norocul săapucăm acele joi şi vineri pentru că prea tânăr aplecat dintre noi în lumea celor drepţi.Lucrările ştiinţifice ale dlui Ion Vatamanusunt şi astăzi opere de certă valoare în domeniulelectrochimiei şi fac parte din patrimoniul ştiinţificinternaţional.80 - nr.2-3 (7), septembrie 2007Ion Vatamanu, cel care a turnat poezia în chimie
Conferinţa Academiilor In memoriam din Europa de Est şi Sud-EstCRISTOFOR SIMIONESCU(17. 07.1920 – 06. 08. 2007)Comunitatea ştiinţificădin Republica Moldovaa aflat cu adâncă îndureraredespre trecerea în eternitatela 6 august curent a academicianuluiCristofor Simionescu,figură proeminentă alumii ştiinţifice şi culturaleromâneşti din ultimii 60 deani, ctitorul şcolii modernede chimia polimerilor naturalişi sintetici, conducătorexcepţional de instituţiiacademice, creator de asemenea instituţii. Profesorul dechimie organică şi macromoleculară Cristofor Simionescueste membru corespondent (din 1955), titular (din1963) al Academiei Române şi membru de onoare almultor Academii şi Societăţi ştiinţifice de pe mapamond,inclusiv al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 1991),a condus Filiala din Iaşi a Academiei Române (din 1963)şi Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”(din 1970). Este unul din pilonii chimiei româneşti şi acelei universale.Academicianul Cristofor Simionescu este ultimamare personalitate a unei generaţii care a cunoscutilustra pleiadă de profesori chimişti, ctitori de catedre,laboratoare, direcţii de cercetare, şcoli de chimie etc.Fără îndoială, de la ei a preluat profesorul CristoforSimionescu marea pasiune a cercetării, excelentul spiritde organizare a vieţii ştiinţifice, optimismul sănătos şipermanenta încredere în forţa binelui, conştiinţa mereutrează şi tendinţa de a descoperi şi a pune în adevărata luivaloare talentul, înzestrarea deosebită, spiritul tânăr etc.Cristofor Simionescu a trăit vremuri dificile, izbutind săadune o operă impresionantă prin dimensiuni, polivalentăprin preocupările sale şi să-şi manifeste rarele calităţi deorganizator şi diriguitor al complexei vieţi ştiinţifice.Printre multiplele şi febrilele pasiuni ale acestui om deun uimitor dinamism şi neobişnuită voinţă şi-au găsit locistoria chimiei şi munca de propagare şi popularizare aştiinţei. Diferite aspecte ale activităţii acestui savant denotorietate mondială confirmă încă odată cât de multe sepot face totuşi într-o singură viaţă de om.Născut pe 17 iulie 1920 la Dumbrăveni judeţulSuceava, a avut parte de o temeinică pregătire, fiindu-iprimă învăţătoare mama sa. După absolvirea LiceuluiNaţional din Iaşi, urmează studiile universitare laFacultatea de Chimie Industrială de la Şcoala Politehnică(azi Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”) din Iaşi, pe careo absolveşte în 1944 cu menţiunea „magna cum laudae”.După susţinerea strălucită a tezei de doctorat (1948), seîncadrează în învăţământul tehnic superior, ajungând înscurt timp profesor şi şef al Catedrei de Celuloză şi Hârtie(1949), prorector (1951) şi rector (1954) al prestigiosuluiInstitut Politehnic din Iaşi. Din acest moment începeascensiunea unei strălucite cariere de profesor, angajatcu dăruire şi pasiune în dificila muncă de sporire aprestigiului şcolii româneşti în general, modernizând-o,adăugându-i noi nume de savanţi-cercetători şi profesori,pregătiţi de el.Una dintre cele mai importante lucrări ale sale, Tratatde chimie a compuşilor macromoleculari (în 4 volume)reuneşte într-un tot întreg problemele de fizică, fizicochimiapolimerilor cu cele de sinteză şi cu proprietăţilecompuşilor macromoleculari. Cristofor Simionescu esteautorul a aproape o mie de lucrări ştiinţifice originale,publicate în reviste de prestigiu din ţară şi de pestehotare, pe lângă altele peste o mie de articole şi eseuridespre învăţământ, ştiinţă, filozofie, istoriografie, risipiteîn diverse periodice ale timpului respectiv etc. A mai scrispeste 30 de cărţi de factură didactică sau monografică.Activitatea multiplă a profesorului CristoforSimionescu se axează pe cele trei componente definitoriiale unei cercetări ştiinţifice angajate plenar în opera deprosperare a societăţii româneşti: cercetarea fundamentală-cercetareaaplicativă-inovarea şi dez vol tareatehnologică. În cadrul Şcolii de Chimie Macromoleculară,ilustrată de Cristofor Simionescu, cercetarea fundamen talăşi cercetarea aplicativă se află într-un echilibru dinamiccu oscilaţii spre dreapta sau stânga în funcţie de vârstaciclului de lucrări în domeniul fundamental sau aplicativ,exigenţele strategice ale statului, comenzile socialeetc. Înalta competenţă ştiinţifică şi profesionalismulperformant al liderului păstrează neafectat echilibrul întrecomponen tele principale din sfera cercetare-dezvoltareşi inovare. Având anvergura imaginaţiei adevăratuluicreator în ştiinţă, precum şi o solidă predispoziţie pentrufilozofie, Cristofor Simionescu a formulat şi fundamentato nouă concepţie despre originea vieţii pe pământ,înscriindu-şi astfel numele în rândul enciclopediştilorlumii.Cristofor Simionescu a fost un bun cunoscătorşi susţinător al cercetărilor academice de la noi,întreţinând relaţii de prietenie şi colaborare cu savanţiide la Chişinău. Toţi cei care l-au cunoscut personal sauopera şi activitatea sa de nepreţuit, au ţinut să constatecă academicianul Cristofor Simionescu a fost un om cuchip frumos, un adevărat mag al ştiinţei, un spirit vizionaruniversal, un exemplu de personalitate, care s-a risipit cudăruire într-o muncă dificilă de cercetare şi organizare aştiinţei, manifestându-şi din plin calităţile deosebite deom de cultură, tactul nobil, predispoziţia pentru un dialogconstructiv, atrăgând prin toate aceste calităţi generoasesimpatia şi adeziunea tuturor celor din jur.Dumnezeu să-l ierte şi să-l aşeze la locul ce i secuvine pe bună dreptate în împărăţia Sa. Sufletele noastreîndurerate îi vor păstra mereu memoria.Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele A.Ş.M., acad.Pavel VLAD, m.c. Aurelian GULEA, m.c. ConstantinTURTĂ, dr.hab., Dumitru BATÎR, dr.hab. TudorLUPAŞCU, dr.hab. Mihai REVENCOnr.2-3 (7), septembrie 2007 - 81
- Page 30: Akademoscircumspecţie politică, d
- Page 33 and 34: Laudatio lui Grigore Vieruprocedeaz
- Page 35 and 36: Laudatio lui Grigore VieruAlexei Ma
- Page 37 and 38: Laudatio lui Grigore Vierupe seama
- Page 39 and 40: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 41 and 42: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 43 and 44: Conferinţa Academiilor Filosofie d
- Page 45 and 46: Conferinţa Academiilor Cercetare d
- Page 47 and 48: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 49 and 50: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 51 and 52: Conferinţa Academiilor Fizică din
- Page 53 and 54: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 55 and 56: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 57 and 58: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 59 and 60: Conferinţa Academiilor Knowledge d
- Page 61 and 62: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 63 and 64: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 65 and 66: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 67 and 68: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 69 and 70: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 71 and 72: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 73 and 74: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 75 and 76: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 77 and 78: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 79: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 83 and 84: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 85 and 86: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 87 and 88: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 89 and 90: Conferinţa Academiilor Kronos Cart
- Page 91: Conferinţa Academiilor din Europa
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Chimie, Ion Vatamanu este transferat în funcţie <strong>de</strong>cercetător ştiinţific inferior.În anul 1971 Ion Vatamanu susţine cu succesteza <strong>de</strong> doctor în chimie la Consiliul Specializat <strong>de</strong>pe lângă Universitatea „Ivan Franco” din Lvov cutema „Studiul oscilopolarografic al complecşilor <strong>de</strong>bismut(III), zinc(II) şi stibiu(III) cu liganzi a<strong>de</strong>cvaţişi aplicarea acestor complecşi în analiză”.În 1973 este ales prin concurs şef al laboratorului<strong>de</strong> Meto<strong>de</strong> Electrochimice <strong>de</strong> cercetare. În calitate <strong>de</strong>şef <strong>de</strong> laborator Ion Vatamanu a <strong>de</strong>pus multe eforturipentru a lărgi domeniul <strong>de</strong> cercetare. Astfel, auînceput cercetări în domeniul elaborării meto<strong>de</strong>lor<strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a pestici<strong>de</strong>lor în apele naturale,produsele alimentare etc. Cercetările realizate aupermis elaborarea unor meto<strong>de</strong> performante <strong>de</strong><strong>de</strong>terminare a poluanţilor <strong>de</strong> natură organică şianorganică în diverse componente ale mediuluiambiant.Pe parcursul activităţii sale ştiinţifice IonVatamanu a publicat mai mult <strong>de</strong> 100 lucrări ştiinţificeîn reviste prestigioase din ţară şi străinătate, printrecare trei monografii, a obţinut trei brevete <strong>de</strong> autor.În timpul activităţii sale în cadrul Institutului<strong>de</strong> Chimie al A.Ş.M. Ion Vatamanu, când obosea<strong>de</strong> chimie, se ocupa <strong>de</strong> poezie. Astfel, în pereţiilaboratorului <strong>de</strong> Meto<strong>de</strong> Electrochimice <strong>de</strong> analizăal Institutului <strong>de</strong> Chimie au fost scrise, cred, sute, darpoate şi mii <strong>de</strong> poezii. Se întâmpla că seara târziu,după orele <strong>de</strong> program, Ion Vatamanu ne invita înbiroul său şi noi, chimiştii, eram primii ascultătorişi cititori ai poeziilor Domniei sale, <strong>de</strong> pe care încăcerneala nu reuşea să se usuce.Pe timpul când Ion Vatamanu era şef <strong>de</strong> laborator,orice activitate ştiinţifică era planificată. Eraplanificată şi susţinerea tezelor <strong>de</strong> doctor habilitat.În această listă figura şi numele dlui Ion Vatamanu.Ţin minte, la o şedinţă a Consiliului ştiinţific alInstitutului <strong>de</strong> Chimie Ion Vatamanu făcea bancurizicând că el este <strong>de</strong> acord să susţină teza <strong>de</strong> doctorhabilitat, dar cu o singură condiţie – să fie într-o zi<strong>de</strong> joi, iar regretatul Valeriu Ropot să susţină vinereaimediată, ca să se organizeze un singur banchet. Autrecut anii dar, din păcate, nu am avut norocul săapucăm acele joi şi vineri pentru că prea tânăr aplecat dintre noi în lumea celor drepţi.Lucrările ştiinţifice ale dlui Ion Vatamanusunt şi astăzi opere <strong>de</strong> certă valoare în domeniulelectrochimiei şi fac parte din patrimoniul ştiinţificinternaţional.80 - nr.2-3 (7), septembrie 2007Ion Vatamanu, cel care a turnat poezia în chimie
Change language