<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Ion Vatamanu, “atât <strong>de</strong> mult al pământului...”oscilopolarografului, savurând scăpărările produse<strong>de</strong> reacţiile chimice rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong> pe picăturile <strong>de</strong>mercur din soluţia <strong>de</strong> analizat, scăpărări care auimprimat specificul sclipitorului lui vers.Ion Vatamanu a <strong>de</strong>monstrat pe viu că numaipoezia îi poate da chimiei analitice o extraordinarăsupleţe, condiţionându-i şi asigurându-i trecereala meto<strong>de</strong> noi <strong>de</strong> investigare, extrem <strong>de</strong> sensibile,precise şi rapi<strong>de</strong>, ajungându-se la <strong>de</strong>tectareainfinitezimalelor urme <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> în produseletratate (sol, apă, frunze, fructe, legume). Dintreelaborările protejate <strong>de</strong> brevete <strong>de</strong> invenţie vommenţiona un nou aliaj pe bază <strong>de</strong> nichel, a uneisoluţii pentru cuprarea dielectricilor, a unorproce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a ionilor <strong>de</strong> halogenuri,<strong>de</strong> <strong>de</strong>terminarea indirectă a calciului şi magneziuluiconcomitent prezenţi în proba <strong>de</strong> analizat, <strong>de</strong><strong>de</strong>terminare a indiului în semiconductoare. Apublicat studii înalt apreciate precum „Cineticaşi mecanismul proceselor chimice eterogene şiomogene” şi „Termodinamica hidrolizei ionilormetalici” pentru stu<strong>de</strong>nţi şi cercetători, cărţile„Aventurile lui Atomică” şi „O sută <strong>de</strong> probleme<strong>de</strong> chimie” pentru copii şi adolescenţi. Orice amzice, totuşi, pe Ion Vatamanu nu-l satisfăcea starea<strong>de</strong> lucruri în chimia analitică, şi, <strong>de</strong> ar fi avut ani şibani, adică echipament performant, ar fi schimbatfaţa chimiei analitice.Intersectarea preocupărilor sale <strong>de</strong> cercetătorchimist cu starea lui permanentă <strong>de</strong> poezie, i-arăscolit mereu mintea şi inspiraţia, predispunându-lla profun<strong>de</strong> meditaţii cu scânteieri neordinare <strong>de</strong>precursor în ambele domenii. Astfel, a fost să se78 - nr.2-3 (7), septembrie 2007întâmple ca într-o scrisoare adresată distinsei salesoţii, când se afla într-o Casă <strong>de</strong> Creaţie la Suzdal,poetul mărturiseşte prin anii ‘90 că a avut revelaţia<strong>de</strong>scoperirii unei noi ramuri a chimiei zisă Ecometrieşi, dacă ar şti câţi ani mai are, s-ar consacra totalmenteacestei ştiinţe care ar fi în stare să-i potoleascăsetea <strong>de</strong> chimie şi poezie, <strong>de</strong> cognitiv şi emotiv,<strong>de</strong> obiectiv şi subiectiv. Dar puţini i-au fost aniişi mult prea complicată era problema. ObiectiveleEcometriei au rămas nei<strong>de</strong>ntificate. Sunt tentat săcred că Ion Vatamanu chimistul vroia să pătrundăîn <strong>de</strong>signul molecular al substanţelor utilizândultrasunetele spre a pronostica starea mediului şi arestabili echilibrul ecologic dacă acesta este afectat,tot aşa precum medicii cu ajutorul ecoscopului<strong>de</strong>termină poziţia copilului, sexul şi sănătatealui înainte <strong>de</strong> naştere prin imaginea obţinută prinutilizarea ultrasunetelor. Adică Ion Vatamanu intuiatrecerea <strong>de</strong> la nivelul celular la cel molecular, <strong>de</strong> laecoscopie la ecometrie.Acesta-i chimistul şi poetul (dacă vreţi poetulşi chimistul) Ion Vatamanu: polivalent, purtător alvalorilor universalităţii, un vulcan <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i pentru ceidin jur, atribute fără <strong>de</strong> care Ion Vatamanu n-ar fifost Ion Vatamanu.Tu – o frunză / Eu – o frunză / Două frunze împreună, /Când se adună, / Ştii ce fac? / – Un copac. / Ţie ţi-i drag, /Mie mi-i drag (I. Vatamanu)
Conferinţa Aca<strong>de</strong>miilor Comemorări din Europa <strong>de</strong> Est şi Sud-EstION VATAMANUCHIMIST DE CERTĂVALOAREDr. habilitat, prof., Tudor Lupaşcu,Director, Institutul <strong>de</strong> Chimie, A.Ş.M.Ion Vatamanu a început a „intra” în taineleştiinţei chimice prin anii 50, pe când Domnia Sa erastu<strong>de</strong>nt la Facultatea <strong>de</strong> chimie a Universităţii <strong>de</strong> Statdin RSS Moldovenească. Cercetările ştiinţifice auluat amploare după anul 1960, când Ion Vatamanu,absolvind facultatea, este repartizat la Institutul <strong>de</strong>Chimie al A.Ş.M. şi angajat în calitate <strong>de</strong> laborantîn laboratorul Chimie Analitică prin ordinul nr. 40din 12.IX.1960, semnat <strong>de</strong> reputatul savant AntonieAblov. Sub conducerea aca<strong>de</strong>micianului IurieLealicov, pe atunci şeful laboratorului <strong>de</strong> ChimieAnalitică, tânărul laborant Ion Vatamanu începecercetările în domeniul evi<strong>de</strong>nţierii proceselor şi amecanismelor <strong>de</strong> formare a compuşilor complecşiîn soluţie şi pe suprafaţa electrodului picurător<strong>de</strong> mercur prin metoda polarografică. Rezultateleştiinţifice au permis elaborarea a noi meto<strong>de</strong>electrochimice <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a unui şir <strong>de</strong> ioni cuvalenţă mixtă în diverse obiecte ale mediuluiambiant.Utilizarea efectelor <strong>de</strong> cataliză şi <strong>de</strong> absorbţie,care se produceau în soluţii şi pe electrod, au permismărirea <strong>de</strong> 200 – 300 ori a sensibilităţii meto<strong>de</strong>lorpropuse. In calitate <strong>de</strong> liganzi în aceste procese aufost utilizaţi diverşi compuşi bi<strong>de</strong>ntaţi care conţingrupări O, O- şi N, O-.Rezultatele cercetărilor vizând procesele <strong>de</strong>formare a compuşilor complecşi au <strong>de</strong>monstratcă reacţiile chimice care <strong>de</strong>curg sunt complexe şi<strong>de</strong>pind <strong>de</strong> mulţi factori. Pentru elucidarea acestorfenomene au fost <strong>de</strong>duse formulele matematicecare <strong>de</strong>scriu relaţiile dintre curentul <strong>de</strong> schimb şipotenţialul <strong>de</strong> echilibru în procesele <strong>de</strong> oxidarereducerecare se realizează în soluţie şi pe suprafaţaelectrodului.Studiile privind influenţa substanţelortensioactive asupra proceselor <strong>de</strong> oxidare-reducerea complecşilor ionilor metalelor cu valenţă mixtăau permis <strong>de</strong> a stabili posibilitatea <strong>de</strong>plasăriipotenţialelor redox în sistemul ion/metal. Acestfenomen a permis elaborarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectarea ionilor metalelor care au potenţiale redox apropiatedin amestecul acestora.Rezultatele pe care le obţinea tânărul laborantn-a lăsat indiferentă conducerea institutului. Astfel,în 1964, prin ordinul directorului Institutului <strong>de</strong>Chimia, mereu în reacţie cu poezianr.2-3 (7), septembrie 2007 - 79