Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Akademostransnaţională. Iată de ce, se impune necesitateapromovării unei universităţi inovative globale, acărei misiune să vizeze asigurarea calităţii educaţieişi numeroase oportunităţi pentru studenţi. În acestcontext, „învăţământul nu poate exista fără ştiinţă,iar ştiinţa nu are sorţi de izbândă fără învăţământ”,menţionează preşedintele Academiei (p.85).Considerând că integrarea europeană este oprioritate externă, dar mai cu seamă o strategie internăcare presupune modernizarea ţării în toate domeniile(p.33), autorul lucrării de referinţă menţionează, cădezvoltarea economiei inovaţionale trebuie să fiepartea dominantă a strategiei de integrare europeană.„O economie de piaţă funcţională – iată ce trebuiesă constituie scopul final al dezvoltării economice.Aceasta presupune, în primul rând, armonizarealegislaţiei naţionale cu cea europeană, liberalizareaeconomiei autohtone, diversificarea pieţelor dedesfacere, utilizarea realizărilor ştiinţifice alesavanţilor moldoveni în agricultură, în industriaalimentară, prelucrătoare şi uşoară, în industriafarmaceutică şi în sfera energetică”. În acest context,preşedintele A.Ş.M. consideră ca ceva axiomaticfaptul că „fără o dezvoltare economică durabilă nupoate fi vorba despre prosperarea societăţii” (p.74).În încheiere, doresc să constat următoarele: chiardacă obiectivele stabilite la Lisabona în anul 2000s-au dovedit a fi prea ambiţioase până şi pentru stateledezvoltate ale Uniunii Europene, este clar tuturor,că promovarea cercetării – dezvoltării – inovării şi afundamentelor unei societăţi informaţionale bazatepe cunoaştere, alături de educaţie, rămâne o condiţieobligatorie şi pentru Republica Moldova.Să-i dorim D-lui preşedinte Gheorghe Ducainspiraţie şi noi succese pe viitor, astfel caAcademia de Ştiinţe să devină cu adevărat acel„...arc în stare să ridice din genunchi economia ţăriişi să-i readucă populaţiei încredere într-un viitor maifericit”, precum a menţionat Domnia sa în unul dininterviurile inserate într-un capitol aparte în carte.Icoana Imparateasca Maica Domnului cu pruncul.1813. Din colecţiile Muzeului Naţionalde Arte PlasticeIcoana de Tampla. Arhanghelul Mihail călcânddiavolul în picioare. XVII. Din colecţiile MuzeuluiNaţional de Arte Plastice60 - nr.2-3 (7), septembrie 2007
Conferinţa Academiilor Carte din de vizită Europa de Est şi Sud-EstMembri titulari ai A.Ş.M.aleşi la 3 aprilie 2007VLADIMIR ARNAUTOVDoctor habilitat în ştiinţe matematice, profesoruniversitarData şi locul naşterii: 30 iulie 1939, or. Bolgrad,reg. OdesaFuncţia: Şeful secţiei matematică teoretică,Institutul de Matematică şi Informatică, A.Ş.M.Direcţia de cercetare: Algebra topologicăCercetări şi realizări ştiinţifice importante:Cercetările sale ţin de algebra topologică –ramură a matematicii teoretice, situată la confluenţaa două mari domenii ale matematicii contemporane,şi anume a topologiei set-teoretice şi a algebreimoderne.Astfel de obiecte ale algebrei topologice,precum grupurile abeliene local compacte (înparticular, grupurile Lie), corpurile local compacte(în particular, câmpul numerelor р-adice) îşi găsesco vastă aplicare nu numai în domenii adiacenteale matematicii (ecuaţii diferenţiale, geometrie,etc), dar şi în fizica teoretică. Inelele normate, pecare le-a studiat Vladimir Arnautov, fiind un cazparticular de inele topologice, se aplică pe larg înanaliza matematică şi analiza funcţională. În adoua jumătate a secolului trecut, pentru rezolvareaunor probleme ale fizicii teoretice (în particular, alemecanicii cuantice şi teoriei cuantice a câmpului)a apărut necesitatea folosirii în locul câmpuluinumerelor reale a câmpului numerelor р-adice.Aceasta a condus la crearea analizei р-adice,una dintre cele mai intensiv dezvoltate ramuri amatematicii moderne.VladimirArnautov a realizat cercetări valoroaseîn următoarele trei direcţii:1. Teoria radicalilor în inele topologice;2. Probleme privind prelungirea topologieiunui inel la unele suprainele ale sale (inele de câturi,inele semigrupale, etc.);3. Studiul proprietăţilor laticelor de topologiide grup şi de inel şi aplicarea acestor latici la studiulproprietăţilor grupurilor şi inelelor.Este unul din fondatorii şcolii autohtone ainelelor topologice.Autor a peste 150 de articole ştiinţifice şiteze la conferinţe ştiinţifice internaţionale. Autora 3 monografii. Unele dintre rezultatele sale aufost incluse în monografii despre inele şi câmpuritopologice N.Shel (SUA), S.Worner (SUA),W.Wieslaw (Polonia) etc.A pregătit 13 doctori în ştiinţe.MIHAIL DOLGANDoctor habilitat, profesor universitar, cercetătorştiinţific principalData şi locul naşterii: 5 februarie 1939, satulRediu Mare, r. DonduşeniFuncţia: Şeful sectorului literaturacontemporană, Institutul de filologie, A.Ş.M.;şeful Catedrei literatură română şi teorie literară,facultatea litere, USMDirecţia de cercetare: Tendinţele şi legităţile dedezvoltare ale literaturii contemporane şi ale criticiiliterarenr.2-3 (7), septembrie 2007 - 61
- Page 9 and 10: Conferinţa Academiilor din Europa
- Page 11 and 12: Conferinţa Academiilor din Europa
- Page 14 and 15: AkademosUNIVERSUL CĂRŢII LADIMITR
- Page 16 and 17: AkademosManifestând un mare intere
- Page 18: Akademosotomană propriu-zisă în
- Page 21 and 22: Mircea Eliade: 100 de ani de la na
- Page 23: LIMBA ROMÂNĂ,OASTEA NOASTRĂNAŢI
- Page 26 and 27: Akademosexplicative sau bilingve (r
- Page 28 and 29: Akademoslimba română ca limbă de
- Page 30: Akademoscircumspecţie politică, d
- Page 33 and 34: Laudatio lui Grigore Vieruprocedeaz
- Page 35 and 36: Laudatio lui Grigore VieruAlexei Ma
- Page 37 and 38: Laudatio lui Grigore Vierupe seama
- Page 39 and 40: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 41 and 42: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 43 and 44: Conferinţa Academiilor Filosofie d
- Page 45 and 46: Conferinţa Academiilor Cercetare d
- Page 47 and 48: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 49 and 50: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 51 and 52: Conferinţa Academiilor Fizică din
- Page 53 and 54: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 55 and 56: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 57 and 58: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 59: Conferinţa Academiilor Knowledge d
- Page 63 and 64: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 65 and 66: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 67 and 68: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 69 and 70: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 71 and 72: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 73 and 74: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 75 and 76: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 77 and 78: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 79 and 80: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 81 and 82: Conferinţa Academiilor In memoriam
- Page 83 and 84: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 85 and 86: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 87 and 88: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 89 and 90: Conferinţa Academiilor Kronos Cart
- Page 91: Conferinţa Academiilor din Europa
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>transnaţională. Iată <strong>de</strong> ce, se impune necesitateapromovării unei universităţi inovative globale, acărei misiune să vizeze asigurarea calităţii educaţieişi numeroase oportunităţi pentru stu<strong>de</strong>nţi. În acestcontext, „învăţământul nu poate exista fără ştiinţă,iar ştiinţa nu are sorţi <strong>de</strong> izbândă fără învăţământ”,menţionează preşedintele Aca<strong>de</strong>miei (p.85).Consi<strong>de</strong>rând că integrarea europeană este oprioritate externă, dar mai cu seamă o strategie internăcare presupune mo<strong>de</strong>rnizarea ţării în toate domeniile(p.33), autorul lucrării <strong>de</strong> referinţă menţionează, că<strong>de</strong>zvoltarea economiei inovaţionale trebuie să fiepartea dominantă a strategiei <strong>de</strong> integrare europeană.„O economie <strong>de</strong> piaţă funcţională – iată ce trebuiesă constituie scopul final al <strong>de</strong>zvoltării economice.Aceasta presupune, în primul rând, armonizarealegislaţiei naţionale cu cea europeană, liberalizareaeconomiei autohtone, diversificarea pieţelor <strong>de</strong><strong>de</strong>sfacere, utilizarea realizărilor ştiinţifice alesavanţilor moldoveni în agricultură, în industriaalimentară, prelucrătoare şi uşoară, în industriafarmaceutică şi în sfera energetică”. În acest context,preşedintele A.Ş.M. consi<strong>de</strong>ră ca ceva axiomaticfaptul că „fără o <strong>de</strong>zvoltare economică durabilă nupoate fi vorba <strong>de</strong>spre prosperarea societăţii” (p.74).În încheiere, doresc să constat următoarele: chiardacă obiectivele stabilite la Lisabona în anul 2000s-au dovedit a fi prea ambiţioase până şi pentru statele<strong>de</strong>zvoltate ale Uniunii Europene, este clar tuturor,că promovarea cercetării – <strong>de</strong>zvoltării – inovării şi afundamentelor unei societăţi informaţionale bazatepe cunoaştere, alături <strong>de</strong> educaţie, rămâne o condiţieobligatorie şi pentru Republica Moldova.Să-i dorim D-lui preşedinte Gheorghe Ducainspiraţie şi noi succese pe viitor, astfel ca<strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe să <strong>de</strong>vină cu a<strong>de</strong>vărat acel„...arc în stare să ridice din genunchi economia ţăriişi să-i readucă populaţiei încre<strong>de</strong>re într-un viitor maifericit”, precum a menţionat Domnia sa în unul dininterviurile inserate într-un capitol aparte în carte.Icoana Imparateasca Maica Domnului cu pruncul.1813. Din colecţiile Muzeului Naţional<strong>de</strong> Arte PlasticeIcoana <strong>de</strong> Tampla. Arhanghelul Mihail călcânddiavolul în picioare. XVII. Din colecţiile MuzeuluiNaţional <strong>de</strong> Arte Plastice60 - nr.2-3 (7), septembrie 2007