Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

AkademosAlocarea mijloacelor în ştiinţa regională a ţărilormici şi mijlocii, a regiunilor sepa rate din unele statemari ş.a., conţine un grad înalt de risc, condiţionatde însăşi natura ştiinţei care este parte a sistemuluicomun de cunoştinţe. În acest context, nu este nimicmai important în dezvoltarea ştiinţei regionaleşi naţionale decât siguranţa de a nu alune ca spre“provincialismul ştiinţific”. Condi ţiile financiare,sociale şi în special poli tice, constituie mediul în carepoate înflori “provincialismul ştiinţific”. Un exempluconcludent în acest sens îl oferă dezvoltarea ştiinţeibiologi ce în ex-URSS după sesiunea din august1948 a ВАСХНИЛ, în urma căreia s-au declanşţatrepresalii împotriva genetecii. Acest exemplu poatefi examinat ca fiind unul al ştiinţei regionale, dinmotiv că doar în această regiune (URSS) şi înaceastă perioadă, în pofida datelor obţinute în ştiinţabiologică din întreaga lume, ştiinţa era dominată dedogmele determinate de directivele ideologice. Esteun exemplu elocvent, dar departe de a fi singurul.J. Ferro, academician francez, în legă tură cuaceasta, a scris următoarele: “Felul în care istoriaeste predată copiilor din diferite ţări ale lumiipresupune că is toria regională nu este ştiinţă, cidoar “slu jeşte” intereselor elitelor de la putere saucreează nişte mituri istorice care au sco puri benefi ceîntru unifi carea naţionalităţilor, ţărilor, dar de faptavând foarte puţin în comun cu istoria propriei ţărica ştiinţă.”În “ştiinţa globală”, care este parte a sistemuluicomun de cunoştinţe, există multe bariere în caleaacestor tipuri de activităţi anti- şi pseudoştiintifice.Ştiinţa regională este neputincioasă în faţa unorastfel de “coroziuni ale propriului funda ment”. Separe că singura soluţie pentru pro blema respectivăar fi lichidarea “pietre lor subacvatice” ale ştiinţeiregionale, adică crearea situaţiei în care ştiinţaregională devine parte com ponentă a celei globale,a sistemului general de cunoştinţe.Formele organizaţionale de includere a ştiinţeiţărilor mici şi mijlocii în ştiinţa globală sunt variate.De exemplu, A.Ş.M. are acorduri de colaborarebilaterală cu alte academii, cu diferite fonduri desusţinere a ştiinţei în diverse state şi programe,cum ar fi PC7 etc. Astfel de activităţi trebuie să seextindă, deoarece, pe de o parte, este vorba de odivizare reală a muncii în cadrul ştiinţei, iar pe dealta – de posibilitatea unei dezvoltări a ştiinţei înţările mici şi mijlocii.Un alt aspect al problemei ţine de descreş tereaintensităţii fenomenului “exod de creiere”. Estebinevenită implicarea UNESCO în găsirea soluţiiloracestui fe nomen. Forma dată de dezvoltare a ştiinţeirămâne a fi una importantă, dar cu consecinţenefaste.Şi totuşi, susţinerea din partea statu lui este unade bază. Asistenţa acordată de stat se poate realizasub diferite for me: prin ministere, departa mente,diverse fonduri de susţinere a ştiinţei, precum şi prinAcademiile de Ştiin ţe, care sunt specifice îndeosebistatelor din Europa de Est şi Sud-Est. Desigur, suntposibile şi forme mixte. Bunăoară, pentru A.Ş.M.finanţarea de la buget este efectuată prin diferiteprograme de granturi şi din proiecte internaţionale,de trans fer tehnologic şi acorduri economice.Conform opiniei prof. Albert Koers, academiilepot fi clasate în trei tipuri:1. Societate ştiinţifică (The LearnedAssociation)2. Consultant al societăţii (The Adviser ofSociety)3. Manager al ştiinţei (The manager ofScience)Noi considerăm că poate fi şi al pa trulea tip -Partener strategic al guvernu lui, care permiteacademiilor să participe mai activ la dezvoltareasocietăţii.Pare a fi evident că în condiţiile actua le oricestat, inclusiv din Europa de Est şi de Sud-Est, esteextrem de interesat în dezvoltarea ştiinţei şi inovăriipropriei eco nomii, iar pentru aceasta trebuie săgăsească forme optime pentru susţine rea ştiinţei,care reprezintă şi obiectul discuţiei noastre laConferinţă.În acest context, apar un şir de pro bleme carepot servi drept subiecte de discuţie la conferinţanoastră:• Academiile Naţionale, care există deja în ţărilenoastre sub diferite forme, tre buie să se transformeîn “cluburi ale sa vanţilor”, sau să rămână organizaţiide stat?• Cum urmează să se realizeze finan ţarea de stata ştiinţei?De exemplu, în 2020 China va finanţa ştiinţa cu11 mlrd dolari SUA, ceea ce va constitui 2,5% dinPIB – record pentru ţările în curs de dezvoltare.• Cum să se menţină un echilibru ra ţional întreştiinţă ca un sistem comun de cunoştinţe globale,cercetătorul chemat să soluţioneze proble mele deordin ştiinţific în limitele divizării muncii pe planglobal şi faptul că trebuie soluţionate problemeleeconomiei naţio nale?6 - nr.2-3 (7), septembrie 2007