Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Conferinţa Academiilor Knowledge din Europa societydeEst şi Sud-Estde rând cu integrarea europeană şi reintegrareaţării prin dezvoltare durabilă, democratizarea ţăriişi dezvoltarea economiei inovaţionale bazate peimplementarea tehnologiilor avansate, a unuimanagement şi marketing performant, constituieun obiectiv prioritar pentru viitorul ţării noastre.Totodată, autorul menţionează că „orientareaRepublicii Moldova către „noua economie” şicătre „societatea cunoaşterii” va rămâne o dorinţănerealizată atâta timp, cât nu se iau măsuri hotărâtepentru promovarea unei politici de stat în domeniulştiinţei” (p.107), or, „domeniul ştiinţei şi tehnologieireprezintă sursa principală de progres în toatedomeniile de activitate umană” (p.91). Aceastaeste foarte important pentru Republica Moldova,sectorul industrial al ţării fiind caracterizat prin„orientarea spre modernizare tehnologică, bazată peimporturi de tehnologie, substituirea surselor internede tehnologii şi echipamente cu cele din import;reducerea numărului specialiştilor şi „învechirea”cunoştinţelor acestora” (p.92). În această ordinede idei, nu putem să nu fim de acord cu Domniasa referitor la problemele-cheie care se cer a fisoluţionate în vederea restructurării sistemuluinaţional de cercetare şi transfer tehnologic, acesteafiind (p.104-106):1. Valorificarea cercetării în economie.2. Integrarea efectivă a cercetării din RepublicaMoldova în cercetare pe plan internaţional.3. Menţinerea şi dezvoltarea resurselor umane.Trebuie să recunoaştem, că măsurile concretede rezolvare a acestor probleme, menţionate încăîn anul 2005, au constituit temelia programului vastde modernizare a sferei ştiinţei în ţara noastră înultimii ani, făcând ca ştiinţa să exercite funcţii multmai diverse şi ample în societatea noastră, precumcea cultural-socială (fiind parte integrantă a culturiisocietăţii), educaţională (influenţând decisiv nivelulde educaţie – de la cel superior la cel primar),economică (asigurând un nivel avansat al dezvoltăriieconomice) (p.84).Evoluţia Republicii Moldova spre societateainformaţională este tot mai mult însoţită depătrunderea virtualităţii în toate domeniile deactivitate umană şi în ţara noastră, inclusiv educaţieşi cercetare, apar şi noi forme de desfăşurare aafacerilor. Drept factor principal de stimularea utilizării noilor tehnologii informaţionale şicomunicaţionale poate fi considerată concurenţa totmai acerbă pe piaţă între întreprinderi şi statele lumii,situaţie în care informaţia devine o sursă importantăde avantaje concurenţiale. În acelaşi timp, lipsa unorresurse informaţionale adecvate, calitatea proastăa acestora pot avea un impact negativ direct asuprapoziţiei întreprinderilor pe piaţă şi competitivităţiiacestora.În acest context, acad. Gheorghe Ducaconsideră că obiectivul major al edificării societăţiiinformaţionale în ţara noastră pentru perioadaurmătoare constă în reducerea decalajului întrenivelul de informatizare în Moldova faţă denivelul ţărilor dezvoltate ale lumii şi asigurareadezvoltării durabile în contextul noii economii,a proceselor şi activităţilor intelectual intensive(p. 25). Drept soluţii mai importante sunt consideratecreşterea gradului de utilizare a tehnologiilor şiserviciilor informaţionale în economie, dezvoltareainfrastructurii de telecomunicaţii, realizareade investiţii în capitalul uman, în educaţie, îndezvoltarea abilităţilor de activitate a cetăţenilor încondiţiile economiei cunoaşterii şi a informaţiei etc.(p.25-26).Apreciind utilizarea cunoştinţelor ca mijloc deproducţie drept o trăsătură definitorie a societăţiiinformaţionale şi societăţii bazate pe cunoaştere(p.85), autorul menţionează că aceasta nu se vaputea realiza dacă nu se vor asigura resurse umanefoarte calificate. Investiţia în educaţie şi în formareaoamenilor este privită ca cea mai rentabilă pentrudezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea,instituţiile de învăţământ şi educaţie, precum şi celede cercetare ştiinţifică trebuie privite de guvernareaactuală ca instituţii strategice pentru destinulnaţional, ca „forţa motrice a societăţii cunoaşterii”(p.85).Trebuie să menţionăm aici, că noua economieacordă o importanţă deosebită lucrătorilorcompetitivi, iar educaţia şi instruirea devin o sursăcertă a avantajului competitiv pentru orice persoană.Iată de ce, constituirea unei societăţi bazate pecunoaştere impune formarea de noi aptitudini,competenţe, capacităţi.În acest sens, şi universităţile trebuie săconştientizeze, că studentul din secolul XXI estediferit de studentul din generaţiile anterioare.El solicită relaţii de parteneriat cu profesorii,metode interactive de instruire, sisteme on-linede comunicare student-profesor. El trebuie săşiformeze abilitatea de a înţelege şi de a acceptadiferenţele culturale, de a gândi critic, de a abordaproblemele dintr-o perspectivă globală, de a lucraîn cooperare, de a fi capabil să-şi schimbe stilul deviaţă şi obiceiurile de consum, astfel încât să asigureşi protecţia mediului ambiant etc.Universităţile trebuie să realizeze şi faptul,că educaţia nu mai are frontiere. Ea devine unanr.2-3 (7), septembrie 2007 - 59