Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei Academos 2007.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
CUNOAŞTEREAŞI INOVAREA– CALEA SPRECOMPETITIVITATEGrigore Belostecinic,membu corespondent al A.Ş.M.AkademosEste evident că apariţia cărţii academicianuluiGheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţea Moldovei, întitulată Contribuţii la societateabazată pe cunoaştere (Knowledge society),* nupoate să rămână în afara atenţiei mediului academicşi universitar din Republica Moldova. Or, chiardacă reprezintă o culegere de articole, rapoarte,comunicări, alocuţiuni, pe care Domnia sa le-arostit sau le-a publicat pe parcursul ultimilor ani,perioadă în care a deţinut înalte funcţii publice şide conducere în Parlament, Guvern, iar din 2004încoace a preluat conducerea Academiei de Ştiinţe,perioadă în care niciodată nu s-a îndepărtat decercetare, prin carte trece ca un fir roşu pledoariaautorului pentru societatea bazată pe cunoaştere şipromovarea ei în Republica Moldova, dezvoltareaştiinţei şi inovării, dezvoltarea durabilă a economieiţării, modernizarea învăţământului superior etc. Iarpentru noi, cei de la Academia de Studii Economice,este semnificativ faptul, că această lucrare începe cualocuţiunea Domniei sale, întitulată „Avem nevoiede o economie scientointensivă”, rostită în şedinţaSenatului ASEM cu prilejul acordării titlului onorificde Doctor Honoris Causa al instituţiei noastre.Este binecunoscut faptul că ştiinţa, tehnica,inovarea, utilizarea cunoştinţelor, şi până acum, de-alungul timpurilor, au avut un rol important şi şi-auadus contribuţia lor la dezvoltarea social-economică,în susţinerea progresului economic la general.Totodată, societatea contemporană devine tot maimult o societate bazată pe cunoaştere şi informaţie, osocietate a civilizaţiei globale, informaţia devenind,de fapt, o resursă strategică şi fundamentală,asemănător capitalului în societatea industrială,şi cu un impact hotărâtor asupra dezvoltării şiprosperităţii oricărei naţiuni. În societăţile cele maidezvoltate din punct de vedere economic folosirea______________* Gheorghe Duca. Contribuţii la societatea bazatăpe cunoaştere (knowledge society). Colecţia Strategiaschimbării. Chişinău, editura „Ştiinţa”, 200758 - nr.2-3 (7), septembrie 2007intensivă a cunoaşterii este apreciată ca principalulfactor de progres. Anume din aceste considerenteeconomia cunoaşterii se identifică cu un nou stadiude dezvoltare a economiei contemporane. În acestcontext, era şi firesc, ca Consiliile Europene de laLisabona (a.2000) şi Barcelona (a.2002) să fixeze,după cum se ştie, ca obiectiv ţintă, transformareaEuropei (Uniunii Europene) în cea mai competitivăşi dinamică economie bazată pe cunoaştere dinlume, capabilă să producă o creştere economicăsustenabilă şi o mai mare coeziune socială.La fel, producerea de cunoştinţe poate fi tratatăca un nou domeniu (subdomeniu) de activitate, or,fiind rezultatul unei activităţi umane, de cercetare şiinovare, şi având o valoare de piaţă, cunoştinţele, caorice bun economic, pot fi comercializate în cadrulpieţei. În calitate de cumpărători pot fi atât firmeleprivate, cât şi statul, ca reprezentant al intereselorşi necesităţilor sociale. Evident că acesta va abordaproblema accesului liber şi gratuit la cunoştinţe,va solicita elaborarea unor noi teorii economice,modificări substanţiale ale dreptului proprietăţiiintelectuale şi, posibil, modul de finanţare acercetării: de la finanţarea intenţiilor de cercetarespre procurarea (vânzarea) rezultatelor cercetării.În acest context, acad. Gheorghe Duca considerăcă promovarea unei societăţi bazate pe cunoaştere,
Conferinţa Academiilor Knowledge din Europa societydeEst şi Sud-Estde rând cu integrarea europeană şi reintegrareaţării prin dezvoltare durabilă, democratizarea ţăriişi dezvoltarea economiei inovaţionale bazate peimplementarea tehnologiilor avansate, a unuimanagement şi marketing performant, constituieun obiectiv prioritar pentru viitorul ţării noastre.Totodată, autorul menţionează că „orientareaRepublicii Moldova către „noua economie” şicătre „societatea cunoaşterii” va rămâne o dorinţănerealizată atâta timp, cât nu se iau măsuri hotărâtepentru promovarea unei politici de stat în domeniulştiinţei” (p.107), or, „domeniul ştiinţei şi tehnologieireprezintă sursa principală de progres în toatedomeniile de activitate umană” (p.91). Aceastaeste foarte important pentru Republica Moldova,sectorul industrial al ţării fiind caracterizat prin„orientarea spre modernizare tehnologică, bazată peimporturi de tehnologie, substituirea surselor internede tehnologii şi echipamente cu cele din import;reducerea numărului specialiştilor şi „învechirea”cunoştinţelor acestora” (p.92). În această ordinede idei, nu putem să nu fim de acord cu Domniasa referitor la problemele-cheie care se cer a fisoluţionate în vederea restructurării sistemuluinaţional de cercetare şi transfer tehnologic, acesteafiind (p.104-106):1. Valorificarea cercetării în economie.2. Integrarea efectivă a cercetării din RepublicaMoldova în cercetare pe plan internaţional.3. Menţinerea şi dezvoltarea resurselor umane.Trebuie să recunoaştem, că măsurile concretede rezolvare a acestor probleme, menţionate încăîn anul 2005, au constituit temelia programului vastde modernizare a sferei ştiinţei în ţara noastră înultimii ani, făcând ca ştiinţa să exercite funcţii multmai diverse şi ample în societatea noastră, precumcea cultural-socială (fiind parte integrantă a culturiisocietăţii), educaţională (influenţând decisiv nivelulde educaţie – de la cel superior la cel primar),economică (asigurând un nivel avansat al dezvoltăriieconomice) (p.84).Evoluţia Republicii Moldova spre societateainformaţională este tot mai mult însoţită depătrunderea virtualităţii în toate domeniile deactivitate umană şi în ţara noastră, inclusiv educaţieşi cercetare, apar şi noi forme de desfăşurare aafacerilor. Drept factor principal de stimularea utilizării noilor tehnologii informaţionale şicomunicaţionale poate fi considerată concurenţa totmai acerbă pe piaţă între întreprinderi şi statele lumii,situaţie în care informaţia devine o sursă importantăde avantaje concurenţiale. În acelaşi timp, lipsa unorresurse informaţionale adecvate, calitatea proastăa acestora pot avea un impact negativ direct asuprapoziţiei întreprinderilor pe piaţă şi competitivităţiiacestora.În acest context, acad. Gheorghe Ducaconsideră că obiectivul major al edificării societăţiiinformaţionale în ţara noastră pentru perioadaurmătoare constă în reducerea decalajului întrenivelul de informatizare în Moldova faţă denivelul ţărilor dezvoltate ale lumii şi asigurareadezvoltării durabile în contextul noii economii,a proceselor şi activităţilor intelectual intensive(p. 25). Drept soluţii mai importante sunt consideratecreşterea gradului de utilizare a tehnologiilor şiserviciilor informaţionale în economie, dezvoltareainfrastructurii de telecomunicaţii, realizareade investiţii în capitalul uman, în educaţie, îndezvoltarea abilităţilor de activitate a cetăţenilor încondiţiile economiei cunoaşterii şi a informaţiei etc.(p.25-26).Apreciind utilizarea cunoştinţelor ca mijloc deproducţie drept o trăsătură definitorie a societăţiiinformaţionale şi societăţii bazate pe cunoaştere(p.85), autorul menţionează că aceasta nu se vaputea realiza dacă nu se vor asigura resurse umanefoarte calificate. Investiţia în educaţie şi în formareaoamenilor este privită ca cea mai rentabilă pentrudezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea,instituţiile de învăţământ şi educaţie, precum şi celede cercetare ştiinţifică trebuie privite de guvernareaactuală ca instituţii strategice pentru destinulnaţional, ca „forţa motrice a societăţii cunoaşterii”(p.85).Trebuie să menţionăm aici, că noua economieacordă o importanţă deosebită lucrătorilorcompetitivi, iar educaţia şi instruirea devin o sursăcertă a avantajului competitiv pentru orice persoană.Iată de ce, constituirea unei societăţi bazate pecunoaştere impune formarea de noi aptitudini,competenţe, capacităţi.În acest sens, şi universităţile trebuie săconştientizeze, că studentul din secolul XXI estediferit de studentul din generaţiile anterioare.El solicită relaţii de parteneriat cu profesorii,metode interactive de instruire, sisteme on-linede comunicare student-profesor. El trebuie săşiformeze abilitatea de a înţelege şi de a acceptadiferenţele culturale, de a gândi critic, de a abordaproblemele dintr-o perspectivă globală, de a lucraîn cooperare, de a fi capabil să-şi schimbe stilul deviaţă şi obiceiurile de consum, astfel încât să asigureşi protecţia mediului ambiant etc.Universităţile trebuie să realizeze şi faptul,că educaţia nu mai are frontiere. Ea devine unanr.2-3 (7), septembrie 2007 - 59
- Page 9 and 10: Conferinţa Academiilor din Europa
- Page 11 and 12: Conferinţa Academiilor din Europa
- Page 14 and 15: AkademosUNIVERSUL CĂRŢII LADIMITR
- Page 16 and 17: AkademosManifestând un mare intere
- Page 18: Akademosotomană propriu-zisă în
- Page 21 and 22: Mircea Eliade: 100 de ani de la na
- Page 23: LIMBA ROMÂNĂ,OASTEA NOASTRĂNAŢI
- Page 26 and 27: Akademosexplicative sau bilingve (r
- Page 28 and 29: Akademoslimba română ca limbă de
- Page 30: Akademoscircumspecţie politică, d
- Page 33 and 34: Laudatio lui Grigore Vieruprocedeaz
- Page 35 and 36: Laudatio lui Grigore VieruAlexei Ma
- Page 37 and 38: Laudatio lui Grigore Vierupe seama
- Page 39 and 40: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 41 and 42: Conferinţa Academiilor Limba din r
- Page 43 and 44: Conferinţa Academiilor Filosofie d
- Page 45 and 46: Conferinţa Academiilor Cercetare d
- Page 47 and 48: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 49 and 50: Conferinţa Ştiinţe Academiilor e
- Page 51 and 52: Conferinţa Academiilor Fizică din
- Page 53 and 54: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 55 and 56: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 57: Conferinţa Academiilor Ecologie di
- Page 61 and 62: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 63 and 64: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 65 and 66: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 67 and 68: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 69 and 70: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 71 and 72: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 73 and 74: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 75 and 76: Conferinţa Academiilor Carte din d
- Page 77 and 78: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 79 and 80: Conferinţa Academiilor Comemorări
- Page 81 and 82: Conferinţa Academiilor In memoriam
- Page 83 and 84: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 85 and 86: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 87 and 88: Conferinţa Academiilor Carte Anive
- Page 89 and 90: Conferinţa Academiilor Kronos Cart
- Page 91: Conferinţa Academiilor din Europa
CUNOAŞTEREAŞI INOVAREA– CALEA SPRECOMPETITIVITATEGrigore Belostecinic,membu corespon<strong>de</strong>nt al A.Ş.M.<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Este evi<strong>de</strong>nt că apariţia cărţii aca<strong>de</strong>micianuluiGheorghe Duca, preşedintele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţea <strong>Moldovei</strong>, întitulată Contribuţii la societateabazată pe cunoaştere (Knowledge society),* nupoate să rămână în afara atenţiei mediului aca<strong>de</strong>micşi universitar din Republica Moldova. Or, chiardacă reprezintă o culegere <strong>de</strong> articole, rapoarte,comunicări, alocuţiuni, pe care Domnia sa le-arostit sau le-a publicat pe parcursul ultimilor ani,perioadă în care a <strong>de</strong>ţinut înalte funcţii publice şi<strong>de</strong> conducere în Parlament, Guvern, iar din 2004încoace a preluat conducerea Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe,perioadă în care niciodată nu s-a în<strong>de</strong>părtat <strong>de</strong>cercetare, prin carte trece ca un fir roşu pledoariaautorului pentru societatea bazată pe cunoaştere şipromovarea ei în Republica Moldova, <strong>de</strong>zvoltareaştiinţei şi inovării, <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a economieiţării, mo<strong>de</strong>rnizarea învăţământului superior etc. Iarpentru noi, cei <strong>de</strong> la <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Studii Economice,este semnificativ faptul, că această lucrare începe cualocuţiunea Domniei sale, întitulată „Avem nevoie<strong>de</strong> o economie scientointensivă”, rostită în şedinţaSenatului ASEM cu prilejul acordării titlului onorific<strong>de</strong> Doctor Honoris Causa al instituţiei noastre.Este binecunoscut faptul că ştiinţa, tehnica,inovarea, utilizarea cunoştinţelor, şi până acum, <strong>de</strong>-alungul timpurilor, au avut un rol important şi şi-auadus contribuţia lor la <strong>de</strong>zvoltarea social-economică,în susţinerea progresului economic la general.Totodată, societatea contemporană <strong>de</strong>vine tot maimult o societate bazată pe cunoaştere şi informaţie, osocietate a civilizaţiei globale, informaţia <strong>de</strong>venind,<strong>de</strong> fapt, o resursă strategică şi fundamentală,asemănător capitalului în societatea industrială,şi cu un impact hotărâtor asupra <strong>de</strong>zvoltării şiprosperităţii oricărei naţiuni. În societăţile cele mai<strong>de</strong>zvoltate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic folosirea______________* Gheorghe Duca. Contribuţii la societatea bazatăpe cunoaştere (knowledge society). Colecţia Strategiaschimbării. Chişinău, editura „Ştiinţa”, 200758 - nr.2-3 (7), septembrie 2007intensivă a cunoaşterii este apreciată ca principalulfactor <strong>de</strong> progres. Anume din aceste consi<strong>de</strong>renteeconomia cunoaşterii se i<strong>de</strong>ntifică cu un nou stadiu<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a economiei contemporane. În acestcontext, era şi firesc, ca Consiliile Europene <strong>de</strong> laLisabona (a.2000) şi Barcelona (a.2002) să fixeze,după cum se ştie, ca obiectiv ţintă, transformareaEuropei (Uniunii Europene) în cea mai competitivăşi dinamică economie bazată pe cunoaştere dinlume, capabilă să producă o creştere economicăsustenabilă şi o mai mare coeziune socială.La fel, producerea <strong>de</strong> cunoştinţe poate fi tratatăca un nou domeniu (subdomeniu) <strong>de</strong> activitate, or,fiind rezultatul unei activităţi umane, <strong>de</strong> cercetare şiinovare, şi având o valoare <strong>de</strong> piaţă, cunoştinţele, caorice bun economic, pot fi comercializate în cadrulpieţei. În calitate <strong>de</strong> cumpărători pot fi atât firmeleprivate, cât şi statul, ca reprezentant al intereselorşi necesităţilor sociale. Evi<strong>de</strong>nt că acesta va abordaproblema accesului liber şi gratuit la cunoştinţe,va solicita elaborarea unor noi teorii economice,modificări substanţiale ale dreptului proprietăţiiintelectuale şi, posibil, modul <strong>de</strong> finanţare acercetării: <strong>de</strong> la finanţarea intenţiilor <strong>de</strong> cercetarespre procurarea (vânzarea) rezultatelor cercetării.În acest context, acad. Gheorghe Duca consi<strong>de</strong>răcă promovarea unei societăţi bazate pe cunoaştere,