<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>caracter absolut obiectiv. Este un proces firesc ce<strong>de</strong>curge în mod spontan şi care reprezintă, <strong>de</strong> fapt, oconsecinţă a <strong>de</strong>zvoltării inten sive.Dar fluxurile intensive (financiare, materialeşi ale produselor industriale, migraţionisteetc.) întot<strong>de</strong>auna generează gradiente, adicădiferenţieri, care, la rândul lor, pot condiţiona“explozii” şi in stabilitate. Procesele ce <strong>de</strong>curgîn mod spontan duc la creşterea entropiei, <strong>de</strong>aceea trebuie <strong>de</strong> făcut tot posibilul pen tru a evitariscurile şi <strong>de</strong>zechilibrul.La Conferinţa ONU cu genericul “Me diulambiant şi <strong>de</strong>zvoltarea” (Rio <strong>de</strong> Janeiro, 1992)au fost lansate i<strong>de</strong>ile ce ţin <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea stabilăşi care urmează a fi implementate în sistemul“<strong>de</strong>zvoltarea civilizaţiei globale”, dat fiind faptulcă per sistă riscul <strong>de</strong> <strong>de</strong>clanşare a stării <strong>de</strong> haos,explozii, război etc. In cadrul acestei ma nifestăris-au remarcat următoarele: “... procesele <strong>de</strong>sunt răspândite neuniform şi generează o struc turăasimetrică între ţări, regiuni şi gru puri sociale...Cunoştinţele ştiinţifi ce s-au transformat într-unfactor-cheie <strong>de</strong> produ cere a valorilor materiale, iarrepartizarea acestora a <strong>de</strong>venit şi mai nedreaptă(non-echitabilă).Săracii (oameni sau ţări) se <strong>de</strong>osebesc <strong>de</strong> ceibogaţi nu doar prin faptul că au mai puţină avere,ci şi că sunt în<strong>de</strong>părtaţi (respinşi) <strong>de</strong> la procesul<strong>de</strong> utilizare a rezultatelor ştiinţi fi ce... “ (Declaraţia<strong>de</strong>spre ştiinţă şi utiliza rea cunoştinţelor ştiinţifice.Materialele Conferinţei Mondiale Ştiinţa pentru secolulXXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999).Există o serie <strong>de</strong> factori care au generat înprezent asimetria în <strong>de</strong>zvoltarea ştiinţei în diferitestate şi regiuni ale lumii. Un prim factor, foarteimportant, poate fi consi<strong>de</strong>rat cel economic, adicăfinanţarea ştiinţei. Republica Moldova, <strong>de</strong> exemplu,conform rating-lui, se află pe locul 53, iar potrivitŞtiinţa globală şi politicile naţionale: rolul aca<strong>de</strong>miilorÎn perioada 4-5 mai 2007, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> a găzduit Conferinţa Aca<strong>de</strong>miilor <strong>de</strong>Ştiinţe din Europa <strong>de</strong> Est şi <strong>de</strong> Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolulaca<strong>de</strong>miilor”.Manifestarea a fost organizată <strong>de</strong> UNESCO (Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa– BRESCE, Biroul UNESCO cu sediul la Moscova, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentruUNESCO), ICSU (Consiliul Internaţional pentru Ştiinţă) şi <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> încolaborare cu MRDA (Asociaţia <strong>de</strong> Cercetare şi Dezvoltare din Republica Moldova).La Conferinţă au luat parte savanţi din 23 <strong>de</strong> state: Republica Moldova, Ucraina, România,Republica Belarus, Fe<strong>de</strong>raţia Rusă, Turcia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şiHerţegovina, Albania, Croaţia, Armenia, Cehia, Georgia, Azerbaigean, precum şi reprezentanţi aiunor fundaţii, organizaţii, institute şi universităţi din Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Italia, Suedia.Programul <strong>de</strong> lucru a inclus 6 sesiuni cu tema: ştiinţa şi <strong>de</strong>zvoltarea durabilă; eradicarea daunelormediului provocat <strong>de</strong> factorul uman şi natural; femeia şi rolul ei în ştiinţă; cercetarea şi educaţia;ştiinţa şi <strong>de</strong>zvoltarea naţională; rolul aca<strong>de</strong>miilor în statele din Estul şi Sud-Estul Europei. Unul dinsubiectele incitante a vizat rolul şi structura aca<strong>de</strong>miilor în epoca mo<strong>de</strong>rnă, precum şi tipurile <strong>de</strong>aca<strong>de</strong>mii existente astăzi în lume.În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Conferinţei Aca<strong>de</strong>miilor <strong>de</strong> Ştiinţe din Europa <strong>de</strong> Est şi <strong>de</strong> Sud-Est a rostit oalocuţiune Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova.creştere economică, care condiţionează un nivel<strong>de</strong> bogăţie fără prece<strong>de</strong>nt la o minoritate, vorcontribui concomitent la apariţia riscurilor şi <strong>de</strong>zechilibrului,care în egală măsură va afecta bogaţiişi săracii. Acest mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvol tare economică,cu propria caracteristică <strong>de</strong> producere-consum,nu este stabil nici pentru cei bogaţi, nici pentru ceisăraci. Urmarea acestei căi poate duce omenirea laautodistrugere”. Morris Strong (Cana da).În egală măsură, această situaţie este valabilă şiîn cazul <strong>de</strong>zvoltării ştiinţei. “Cea mai mare partea “produse lor” ştiinţei <strong>de</strong> care benefi ciază lumea4 - nr.2-3 (7), septembrie 2007in<strong>de</strong>xului <strong>de</strong> finanţare acesta este mai scăzut <strong>de</strong>câtmedia ţărilor CSI din partea europeană.Orice ştiinţă, fundamentală sau aplicată,în<strong>de</strong>plineşte mai multe funcţii: socio-culturală,cognitivă (gnoseologică) şi <strong>de</strong> asi gurare aunei <strong>de</strong>zvoltări economice a so cietăţii. Dacăpentru ştiinţă este alocat mai puţin <strong>de</strong> 0,4%din PIB, atunci ea poate în<strong>de</strong>plini doar funcţiasocioculturală. O reală influenţă asupra economieieste posibilă numai în cazul în care volumulfinanţării constituie mai mult <strong>de</strong> 1% din PIB. Prinurmare, rezultatele activităţii ştiinţifice cantitativ
Conferinţa Aca<strong>de</strong>miilor din Europa <strong>de</strong> Est şi Sud-Estşi calitativ sunt direct <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> volu mulmijloacelor alocate.În cazul în care mijloacele financiare în societatesunt insuficiente pentru o <strong>de</strong>z voltare durabilă aştiinţei, care, la rândul ei, <strong>de</strong>termină <strong>de</strong>zvoltareaeconomică a ţării, acesta nu-i un motiv pentrublocarea cercet ărilor. Ştiinţa şi în această situaţie îşiva în<strong>de</strong>plini funcţia socio-culturală şi cogni tivă, vajuca un rol foarte important în <strong>de</strong>zvoltarea regiunii,societăţii sau a sta tului în ansamblu.După cum am menţionat, trăsătura specifică a<strong>de</strong>zvoltării contempo rane o reprezintă globalizarea,care a pătruns intr-o măsură mai mare sau mai micăîn toate sferele societăţii. În afară <strong>de</strong> consecinţelece influenţează pozitiv socie tatea (mărirea vitezei<strong>de</strong> răspândire a in formaţiei, lărgirea posibilităţilorcomercia le, a comunicaţiilor dintre societate şimembrii ei, posibilităţi enorme <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvol tare aştiinţei eţc.), sunt şi unele cu con ţinut negativ, careistoria, flora, fauna şi solul plaiului natal <strong>de</strong>câtcercetătorii care au crescut pe aceste meleaguri,pentru care aceste noţiuni, în afara obligaţiilorprofesionale, constituie un element al proprieiculturi. Chiar şi avansarea industrială prin prisma<strong>de</strong>zvoltării ştiinţei regionale capătă o altă nuanţă,atunci când e vorba <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea economică a ţăriinatale.Problemele regionale au ca priorităţi <strong>de</strong>zvoltareaatât a cercetărilor fundamentale, cât şi a celoraplicate, cum ar fi sursele ener getice alternative,problemele supravieţuirii în condiţiile ecologice alemediului am biant al regiunii şi multe altele care sunt<strong>de</strong>terminante în <strong>de</strong>zvoltarea stabilă a acestei regiunisau societăţi.“... Fiecare ţară trebuie să <strong>de</strong>zvolte cu noştinţeleştiinţifi ce în acele domenii care în mare măsură ducla soluţionarea pro blemelor prioritare”. (Declaraţia<strong>de</strong>spre ştiinţă şi utilizarea cunoştinţelor ştiinţifi ce.Conferinţa Aca<strong>de</strong>miilor din Europa <strong>de</strong> Est şi Sud-Est, Chişinău, 4 mai 2007Foto: Vladimir Colosau fost <strong>de</strong>scrise mai sus. Unul dintre factorii negativieste pier<strong>de</strong> rea i<strong>de</strong>ntităţii (culturii, etniilor, statelor).“Râşniţa” globalizării striveşte, omogenizândculturile şi popoarele, nu din voia cuiva, dar prinînsăşi esenţa sa, prin <strong>de</strong>finiţie.Impedimentul <strong>de</strong> bază din calea suprimăriilumii “multicolore” trebuie să-l repre zinte ştiinţaşi cultura, mai bine zis, ştiinţa ca parte a culturii.În acest sens, ne refe rim, în special, la rolul ştiinţeiregionale.Nimeni niciodată nu va studia mai scru pulosMaterialele Conferinţei Mondiale Ştiin ţa pentrusecolul XXI. Noi obligaţii. Bu dapesta, 1999).Este evi<strong>de</strong>nt că “conlucrarea întru cre areamasei critice a cercetărilor naţionale în diferitedomenii ştiinţifi ce cu ajutorul colaborării regionaleşi internaţionale are o importanţă majoră mai alesîn cazul sta telor mici şi slab <strong>de</strong>zvoltate. De facto, dinaceasta are <strong>de</strong> câştigat întreaga Lume.” (Declaraţia<strong>de</strong>spre ştiinţă şi utilizarea cu noştinţelor ştiinţifice.Materialele Confe rinţei Mondiale Ştiinţa pentrusecolul XXI. Noi obligaţii. Budapesta, 1999).”nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 5