Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademossă aşteptăm anumite implicaţii ale statului în viaţaindividului, acţiuni concrete în vederea protejării,asigurării securităţii sociale a acestuia. Prin aceastaeste catalogată calitatea omului de obiectiv major alpoliticilor sociale ale statului.Din cele expuse putem deduce că sporireapotenţialului creator al omului reprezintă undeziderat ce poate fi realizat nu numai prin eforturileindividuale ale fiecăruia, dar şi prin activităţi alesubiecţilor colectivi, cum sunt, în primul rând,organele conducerii statale de toate nivelurile. Înacest sens se va urmări atât evitarea practicilorde tutelare peste măsură a individului, ceea ceconducea odinioară la aşa-zisul “paternalismsocial” şi la pierderea persoanei orientate spre sine,cât şi stoparea strangulării insului prin circumstanţenocive pe care el nu le-a ales benevol. Omul nu poatesă se afirme plenar ca agent social fără a fi totodatăun obiectiv ferm al acţiunilor întreprinse de factoriişi structurile guvernamentale. Este inadmisibilăîncorporarea totală a individului în viaţa grupului,însă nu este mai acceptabilă nici lăsarea lui exclusivîn voia soartei.Chiar având la start şanse aproximativ egalede afirmare, indivizii umani nu le valorifică înaceeaşi măsură, cauzele fiind foarte diferite,inclusiv diferenţele înnăscute dintre oameni. Darcând la aceste diferenţe naturale se mai adaugăcele social-economice startuale, o anumită parte apopulaţiei devine marginalizată, este exclusă dincursa competitivă pentru un statut social pe potrivacapacităţilor de care dispune.Reformarea frauduloasă a societăţii moldavedin ultimul deceniu al secolului trecut a împinsspre periferiile societăţii categorii numeroase deoameni, care în trecut muncise fără preget, dar pecare “comuniştii” de odinioară, pervertiţi de urgenţăîn “democraţi”, i-au sacrificat unui “nou viitorluminos”, lipsindu-i de mijloace de existenţă câtde cât satisfăcătoare. Prin aceasta a fost încălcatîncă un principiu general recunoscut al dezvoltăriiumane: neadmiterea creării unor condiţii mai bunede viaţă pentru o generaţie din contul alteia.Am creionat în linii generale doar câtevamomente privind situaţia puţin agreabilă dindomeniul dezvoltării umane. Viziunea de sintezăasupra omului ca agent social şi ca obiectiv deprotecţie al politicilor guvernamentale pune înevidenţă afectarea ambelor ipostaze ale acestuia,fapt care rezultă nemijlocit din deficienţele pretinseimodernizări din primele etape ale perioadeide tranziţie. Conducerea Republicii Moldova,indiferent de coloratura sa politică, va trebui să44 - nr.2-3 (7), septembrie 2007schimbe lucrurile spre mai bine în această sferă,utilizând metodologii şi sisteme doctrinare adecvatemodelului social european, axat pe principiile,normele şi obiectivele statului bunăstării / statuluisocial. În repetate rânduri actualele oficialităţide cel mai înalt rang menţionează că una dinpriorităţile de bază ale guvernării este elaborarea şiimplementarea politicilor privind instituirea treptatăa statului social. Realizarea acestui scop presupune:asigurarea nu numai a drepturilor politice, dar şisociale ale omului; încadrarea maximal posibilă încâmpul muncii; depăşirea excluderii sociale; accesulliber la educaţie şi ocrotirea sănătăţii; asigurareasocială în caz de boală, invaliditate şi bătrâneţe etc.În fond este vorba, pe de o parte, despre stopareaşi chiar depăşirea degradării potenţialului uman,stimularea spiritului civic al fiecăruia, tendinţelorde agregare socială, iar pe de altă parte, despresporirea responsabilităţii ce îi revine statului faţă deprezentul şi viitorul acestui popor.Molenie Ioan Teologul (fragment din Rastignire).XVIII. Din colecţiile Muzeului Naţional de ArtePlastice