<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>să aşteptăm anumite implicaţii ale statului în viaţaindividului, acţiuni concrete în ve<strong>de</strong>rea protejării,asigurării securităţii sociale a acestuia. Prin aceastaeste catalogată calitatea omului <strong>de</strong> obiectiv major alpoliticilor sociale ale statului.Din cele expuse putem <strong>de</strong>duce că sporireapotenţialului creator al omului reprezintă un<strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat ce poate fi realizat nu numai prin eforturileindividuale ale fiecăruia, dar şi prin activităţi alesubiecţilor colectivi, cum sunt, în primul rând,organele conducerii statale <strong>de</strong> toate nivelurile. Înacest sens se va urmări atât evitarea practicilor<strong>de</strong> tutelare peste măsură a individului, ceea ceconducea odinioară la aşa-zisul “paternalismsocial” şi la pier<strong>de</strong>rea persoanei orientate spre sine,cât şi stoparea strangulării insului prin circumstanţenocive pe care el nu le-a ales benevol. Omul nu poatesă se afirme plenar ca agent social fără a fi totodatăun obiectiv ferm al acţiunilor întreprinse <strong>de</strong> factoriişi structurile guvernamentale. Este inadmisibilăîncorporarea totală a individului în viaţa grupului,însă nu este mai acceptabilă nici lăsarea lui exclusivîn voia soartei.Chiar având la start şanse aproximativ egale<strong>de</strong> afirmare, indivizii umani nu le valorifică înaceeaşi măsură, cauzele fiind foarte diferite,inclusiv diferenţele înnăscute dintre oameni. Darcând la aceste diferenţe naturale se mai adaugăcele social-economice startuale, o anumită parte apopulaţiei <strong>de</strong>vine marginalizată, este exclusă dincursa competitivă pentru un statut social pe potrivacapacităţilor <strong>de</strong> care dispune.Reformarea frauduloasă a societăţii moldavedin ultimul <strong>de</strong>ceniu al secolului trecut a împinsspre periferiile societăţii categorii numeroase <strong>de</strong>oameni, care în trecut muncise fără preget, dar pecare “comuniştii” <strong>de</strong> odinioară, pervertiţi <strong>de</strong> urgenţăîn “<strong>de</strong>mocraţi”, i-au sacrificat unui “nou viitorluminos”, lipsindu-i <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> existenţă cât<strong>de</strong> cât satisfăcătoare. Prin aceasta a fost încălcatîncă un principiu general recunoscut al <strong>de</strong>zvoltăriiumane: neadmiterea creării unor condiţii mai bune<strong>de</strong> viaţă pentru o generaţie din contul alteia.Am creionat în linii generale doar câtevamomente privind situaţia puţin agreabilă dindomeniul <strong>de</strong>zvoltării umane. Viziunea <strong>de</strong> sintezăasupra omului ca agent social şi ca obiectiv <strong>de</strong>protecţie al politicilor guvernamentale pune înevi<strong>de</strong>nţă afectarea ambelor ipostaze ale acestuia,fapt care rezultă nemijlocit din <strong>de</strong>ficienţele pretinseimo<strong>de</strong>rnizări din primele etape ale perioa<strong>de</strong>i<strong>de</strong> tranziţie. Conducerea Republicii Moldova,indiferent <strong>de</strong> coloratura sa politică, va trebui să44 - nr.2-3 (7), septembrie 2007schimbe lucrurile spre mai bine în această sferă,utilizând metodologii şi sisteme doctrinare a<strong>de</strong>cvatemo<strong>de</strong>lului social european, axat pe principiile,normele şi obiectivele statului bunăstării / statuluisocial. În repetate rânduri actualele oficialităţi<strong>de</strong> cel mai înalt rang menţionează că una dinpriorităţile <strong>de</strong> bază ale guvernării este elaborarea şiimplementarea politicilor privind instituirea treptatăa statului social. Realizarea acestui scop presupune:asigurarea nu numai a drepturilor politice, dar şisociale ale omului; încadrarea maximal posibilă încâmpul muncii; <strong>de</strong>păşirea exclu<strong>de</strong>rii sociale; accesulliber la educaţie şi ocrotirea sănătăţii; asigurareasocială în caz <strong>de</strong> boală, invaliditate şi bătrâneţe etc.În fond este vorba, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong>spre stopareaşi chiar <strong>de</strong>păşirea <strong>de</strong>gradării potenţialului uman,stimularea spiritului civic al fiecăruia, tendinţelor<strong>de</strong> agregare socială, iar pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong>spresporirea responsabilităţii ce îi revine statului faţă <strong>de</strong>prezentul şi viitorul acestui popor.Molenie Ioan Teologul (fragment din Rastignire).XVIII. Din colecţiile Muzeului Naţional <strong>de</strong> ArtePlastice
Conferinţa Aca<strong>de</strong>miilor Cercetare din sociologică Europa <strong>de</strong> Est şi Sud-EstREFORMAREAŞTIINŢEI – LANIVELUL CERINŢELORSOCIETĂŢIIAndrei Timuş,Membru corespon<strong>de</strong>nt al A.Ş.M.Ion Rusandu,Doctor habilitat în ştiinţe economiceRecent colaboratorii ştiinţifici ai Secţiei <strong>de</strong>Sociologie a Institutului <strong>de</strong> Filosofie, Sociologieşi Ştiinţe Politice al A.Ş.M. au efectuat o cercetaresociologică privind mersul reformei ştiinţei încorespun<strong>de</strong>re cu Codul ştiinţei şi inovării şi afirmareaacesteia ca bază a <strong>de</strong>zvoltării social-economice aRepublicii Moldova.Scopul cercetării: relevarea atitudinii savanţilor faţă<strong>de</strong> reformele care se înfăptuiesc în instituţiile ştiinţei;estimarea direcţiei în care evoluează reforma; în cemăsură aceasta contribuie la activizarea, stimulareamuncii creatoare a savanţilor; relevarea opiniilor,evaluărilor savanţilor privind direcţiile strategice,rezultatele investigaţiilor, corespun<strong>de</strong>rea acestora dinurmă cerinţelor social-economice ale republicii.Eşantionul cercetării a fost elaborat prin metoda<strong>de</strong> cote, alegerea proporţională în <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong>domeniile ştiinţifice, serviciile, funcţiile şi titlurile,gra<strong>de</strong>le ştiinţifice ale colaboratorilor ştiinţifici. Acesteşantion a constituit 639 respon<strong>de</strong>nţi. Cercetareasociologică este reprezentativă în concordanţă cuvariabilele studiate.Din rezultatele cercetării sociologice rezultăcă în linii mari reformarea ştiinţei evolueazăîntr-o direcţie bună şi contribuie la creştereaeficienţei investigaţiilor şi inovării ştiinţei. 54 lasută consi<strong>de</strong>ră că direcţia reformelor în domeniulştiinţei şi inovării este corectă. Două treimi dinnumărul doctorilor habilitaţi, precum şi a savanţilorcare colaborează în domeniul ştiinţelor biologice,chimice şi ecologice au menţionat că direcţiarealizării reformelor este bună şi rezultativă. Oasemenea apreciere <strong>de</strong>monstrează aproape 78 lasută din numărul membrilor Asambleei Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe care au participat la cercetarea prezentă.În comparaţie cu rezultatele cercetării efectuate înanul 2006, aprecierile sunt într-o anumită creştere,mai ales din partea reprezentanţilor ştiinţelor exacte- chimice, biologice, matematice.La întrebarea: Cum cre<strong>de</strong>ţi, ce ar trebui <strong>de</strong>întreprins pentru a îmbunătăţi mersul reformei înştiinţă? - 82 procente sunt <strong>de</strong> părere că e necesar<strong>de</strong> a asigura o finanţare satisfăcătoare a cercetărilorştiinţifice şi inovării la direcţiile prioritare, 28 la sutăse pronunţă pentru crearea posibilităţilor a<strong>de</strong>cvateprivind aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţificeîn practică, înfiinţarea în cadrul Aca<strong>de</strong>miei a unorsubdiviziuni care ar fi preocupate <strong>de</strong> aplicarearezultatelor ştiinţifice în toate sferele activităţii.Şi totuşi, peste 26 procente din numărul celorchestionaţi au <strong>de</strong>clarat că le vine greu să apreciezereformele ştiinţei, întrucât nu sunt bine informaţi.Materialele cercetării atestă că peste 65 lasută consi<strong>de</strong>ră drept satisfăcătoare activitateaştiinţifică a instituţiilor în care lucrează, însă 33%,adică o treime, consi<strong>de</strong>ră activitatea ştiinţifică ainstituţiilor puţin sau chiar <strong>de</strong>loc satisfăcătoare.Cauzele principale sunt: lipsa finanţării a<strong>de</strong>cvate acercetărilor, lipsa utilajului, instalaţiilor, reactivelornecesare, 9% afirmă că şi lipsa <strong>de</strong> iniţiativă aorganelor <strong>de</strong> conducere.Ţinem să remarcăm atitudinea critică asavanţilor. Circa 32% dintre ei consi<strong>de</strong>ră activitateasa ştiinţifică ca fiind puţin satisfăcătoare. Aproapefiecare al doilea din numărul celor chestionaţi aucaracterizat condiţiile lor <strong>de</strong> muncă drept puţinsau <strong>de</strong>loc satisfăcătoare, mai ales din cauza lipseifinanţării la timp a cercetărilor, precum şi lipsaformelor permanente <strong>de</strong> creştere a calificăriispecialiştilor (stagiere în centrele ştiinţifice <strong>de</strong>prestigiu, <strong>de</strong>plasări ştiinţifice).Analizând rezultatele investigaţiilor ştiinţifice, 63la sută din respon<strong>de</strong>nţi sunt <strong>de</strong> părere că ele corespundintegral cerinţelor socio-economice a republicii,fiecare al treilea consi<strong>de</strong>ră că ele corespund doarparţial. Aşadar, din rezultatele cercetării sociologicereiese că principalele condiţii privind organizareaşi sporirea eficienţei rezultatelor ştiinţifice sunt:finanţarea a<strong>de</strong>cvată a cercetărilor ştiinţifice (78%);ridicarea nivelului <strong>de</strong> trai al colaboratorilorştiinţifici (56%); accesul la utilajul necesar, reactive,computere performante etc. (48%); consolidareacolectivelor ştiinţifice, crearea motivaţiei a<strong>de</strong>cvateîn mijlocul savanţilor (38%); perfecţionarea sistemei<strong>de</strong> informare tehnico-ştiinţifică (35%); comenzileconcrete ale ministerelor şi guvernului (28%);ameliorarea activităţii <strong>de</strong> editare a rezultatelorcercetărilor efectuate (24%).E <strong>de</strong> menţionat, că 67 la sută din savanţiianchetaţi au <strong>de</strong>clarat că ei posedă rezultate ştiinţifice<strong>de</strong> valoare care pot fi implementate în practică,conştientizând că actualmente <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţea <strong>Moldovei</strong> a <strong>de</strong>venit prin Codul <strong>de</strong> ştiinţă şi inovarecel mai înalt for al ştiinţei şi inovării ţării.nr.2-3 (7), septembrie 2007 - 45