Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

De ce unii moldoveni şi-au alungat limbaromână, au părăsit-o şi culmea, chiar au vândut-o?Se explică toate acestea prin „întâmplări”, prinoportunisme sau poate şi prin metehnele noastrenaţionale? Sau poate aceste deviaţionisme pot fiexplicate prin nenumăratele variante de culturăpolitică ce ne caracterizează, precum cultura politicăde supunere „capul plecat sabia nu-l taie”, sau poatecultura politică fatalistă „nu sunt vremurile subcârma omului, ci bietul om sub vremi”.Nu cumva mai important decât ce a făcut istoriadin noi e ceea ce am făcut noi cu ceea ce a făcutistoria din noi?Da, vorba lui Eminescu „omul e o întrebare”.Se întreba Eminescu: este omul o competenţă, ointeligenţă, sau un caracter?Se pare că în raport cu lingvistica practică mulţimoldoveni sunt o „întrebare în primul rând decaracter”.Nu putem să invocăm aici obsesia multormoldoveni faţă de uz, fapt care generează complexeşi obstrucţionează însuşireanormelor. Mai mult, unii chiarîl speculează politic.Este regretabil faptul că uniisau chiar mulţi moldoveni se aflăîn chingile gândirii modelelor,sintagmelor şi expresiilor altorlimbi. Drept urmare ne-am alescu macaronizarea limbajului,ne-am ales cu schizoglosia şi înniciun caz cu mult trâmbiţatulbilingvism armonios. Nu glumă,societatea noastră continuă şiastăzi să rămână o societate a„ghiaghilor”, a „ghiochilor”,a „culioacelor” etc. Straniude tot, ca şi cum cineva dintreconcetăţenii noştri, de exemplu,ar fi citit povestea „Culiocul cudoi bani”.Cineva ar putea să-mireproşeze că este vorba doarde o simplă deprindere. Întradevăr,deprinderea este a douanatură a omului, dar ce facemcu prima natură a omului care,după cum afirma M. Şora, cautăarmonia între orizontalitate şiverticalitate, între a fi şi a face.Noi trebuie să facem efortulintelectual suficient pentrudepăşirea acestei situaţii or,40 - nr.2-3 (7), septembrie 2007Akademoseste arhicunoscut - suntem ceea ce voim să fim.În acest sens, conaţionalii noştri sunt mai greu deurnit, chiar dacă este inginer, agronom, economistsau funcţionar de stat. Ce să mai vorbim de celelaltecategorii sociale? În această ordine de idei, nu potsă nu-l invoc pe ilustrul filosof C. Noica, care afirmacă noi îl sărbătorim în fiecare an pe Eminescu,dar continuăm să fim vinovaţi în două privinţe:întâi nu-l cunoaştem încă în întregime, apoi nu-lfacem cunoscuţi altora. Această evaluare poate fiextrapolată şi asupra situaţiei limbii române dinRepublica Moldova, adică, primo, n-o cunoaştemîncă în întregime, secundo, n-o facem cunoscutăaltora. Referitor la ultima evaluare, că nu o „facemcunoscută altora”, reproşul minorităţilor etnice estecât se poate de justificat.Fi-vom în stare să recuperăm aceste restanţe?Vom fi, iar în această privinţă un rol importantrevine formării modelelor de vorbire corectă, careadesea pentru alolingvi sunt mai convingătoare şimai eficiente.Maica Domnului Îndurerata. XVIII, s. Sănătăuca, Soroca. Din fondurileMuzeului Naţional de Arte Plastice.