12.07.2015 Views

Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Academos 2007.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>LIMBA ROMÂNĂ:PROBLEME ŞIEXIGENŢEDr. conf. Vasile Cujbă,Decan facultatea Relaţii Internaţionale,Ştiinţe Politice şi Administrative, USMZiua <strong>de</strong> 31 August este pentru noi mai mult <strong>de</strong>câto zi importantă, ea este un simbol care nu numai căne prezintă, ci şi ne re-prezintă. Calitatea simbolicăa Zilei <strong>de</strong> 31 August, consecinţă a energiei spiritualetotalizatoare, transcen<strong>de</strong> locurile şi vremurile,situaţiile individuale şi circumstanţele contingente,reuneşte şi exprimă comuniunea.Fireşte, tot ce este simbol impune nu doarrespect, ci şi pietate, fapt care ne ancorează, înultimă instanţă, în lumea sacralităţii un<strong>de</strong>, cum arspune poetul Ion Hadârcă, „umblăm smeriţi pe latainele cuvintelor limbii române, cum am umbla pela icoane”.Aflată în ipostaza <strong>de</strong> simbol naţional, Ziua <strong>de</strong> 31August trebuie să se bucure <strong>de</strong> un tratament specialîn memoria colectivă şi în conştiinţa publică actuală.Precum alte simboluri naţionale, Limba Noastră ceaRomână <strong>de</strong>zvăluie „punctul fix”, axul central alorientării viitoare, punând capăt, astfel, relativităţiişi confuziei care pe ici-colo încă mai persistă. În aşamod, Limba română prin imanenţa sa dobân<strong>de</strong>şteun statut ontologic unic, graţie căruia ea nu poate săapară şi să dispară funcţie <strong>de</strong> dorinţele şi/sau nevoilenoastre zilnice.În raport cu acest simbol unii, bineînţeles,şochează socotind esenţiale alte lucruri. Pesemnecă în societatea noastră blasfemia, ignoranţa şiincultura nu numai că sunt la modă, dar sunt şirentabile.Sărbătorirea acestei zile istorice ne oferă ocazia,a câta oară, să reflectăm cu gratitudine la trecutulnostru recent şi să privim cu mai temeinică speranţăîn viitor.Trebuie să amintim şi să ne amintim <strong>de</strong> cei (iar înaceastă privinţă Universitatea <strong>de</strong> Stat din Moldovaare motive <strong>de</strong> a se prezenta cu fruntea sus) care,propriu zis, au „Zidit Casa Limbii Române”.Aceasta a fost misiunea la care am fost chemaţi şicăreia trebuie să ne <strong>de</strong>dicăm cu toată fiinţa noastră.Este o axiomă, limba oricărui popor este o marevaloare reprezentativă. La noi, însă, limba are otrăsătură aparte. Istoriceşte, limba noastră a fostîntot<strong>de</strong>auna o rană şi o lacrimă. Aşa a fost să fie,noi am privit lumea prin această rană şi prin aceastălacrimă.În anul <strong>de</strong> graţie al mişcării <strong>de</strong> renaşterenaţională 1989 August 31, am trăit momentula<strong>de</strong>vărului Limbii Române, am trăit momentulcredinţei Limbii române şi am trăit momentulacţiunii Limbii române. Cu alte cuvinte, după atâtaamar <strong>de</strong> vreme, „pe al nostru picior <strong>de</strong> plai” s-areafirmat convergenţa limbii române în ipostaza ei<strong>de</strong> Logos, Ethos, Pathos şi Praxis.Toate acestea ne-au fortificat speranţa, călimba română în cele din urmă va <strong>de</strong>veni „StăpânaNoastră”, ceea ce înseamnă, în perspectivaeminesciană, instituirea unui mod <strong>de</strong> a fi, în primulrând prin limbă. Altfel spus, era indispensabil calimba română să <strong>de</strong>vină nu numai un mijloc <strong>de</strong>comunicare, dar şi un spaţiu <strong>de</strong> expresie a unui mod<strong>de</strong> a fi.Într-a<strong>de</strong>văr, era vorba <strong>de</strong> o acţiune anunţătoareşi ambiţioasă! Altfel nici nu putea fi!În orice creaţie umană, inclusiv cea lingvistică,spunea poetul Vasile Voiculescu, primează acţiuneaşi nu intenţia. Ceea ce s-a realizat în ţara <strong>Moldovei</strong>începând cu 1989 - revenirea la alfabetul latin,conferirea limbii noastre a statutului <strong>de</strong> limbă <strong>de</strong>stat, nu a fost <strong>de</strong>cât o acţiune politică şi culturală <strong>de</strong>mare anvergură. Din acel moment, ritmul fiinţăriinoastre ca naţiune nu putea să nu coreleze cu ritmulLimbii Române.Şi iată că s-a a<strong>de</strong>verit; ne poate salva ca neamnu numai „pâinea noastră cea <strong>de</strong> toate zilele”, ci şicuvântul matern, iar cuvântul matern era cuvântullui Dumnezeu.Fără a fi negativist, voi spune că întronarealimbii române în Cetate este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi o reuşităincontestabilă. Da, am avut bucurii, dar am avut şidureri. Oare <strong>de</strong> ce? Ce am putea obiecta în <strong>de</strong>finitiv?Nu cumva, în cazul nostru, avem <strong>de</strong> a face cufenomenul luptei cu morile <strong>de</strong> vânt?Sunt întrebări care nu numai că te îmbie la unexerciţiu intelectual, dar şi te pune pe gânduri.Se ştie că, în societăţile tradiţionale (<strong>de</strong> acesttip este şi societatea noastră), minunea ţine doar treizile, în rest e la modă „lasă că merge şi aşa”. Astfels-a întâmplat şi cu acţiunile noastre <strong>de</strong> promovareşi apărare a Limbii române. În această privinţăconstatăm că nu este interesant <strong>de</strong>cât ceea ce rămâneîn stil, în expresie, nu numai în fapt, în eveniment.Noi, negreşit, am obţinut evenimentul 31 August1989, dar am irosit stilul pe care evenimentulrespectiv l-a provocat. Or, stilul e evaluare <strong>de</strong>38 - nr.2-3 (7), septembrie 2007

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!